33,912 matches
-
spăla afaceri scabroase, de când garda de onoare a devenit de prisos, de vreme ce se șterg acele distincții gingașe de reacționară memorie, credem că nu va mai exista pentru d. Brătianu nici o greutate întru compunerea cabinetelor sale. N-are decât a despopula Academia sus-amintită și pe loc se completează și administrația drumurilor de fier, și directoriul Băncii Naționale, și numărul de șapte al consiliarilor întru cele bune. Auzim că d. Brătianu e așteptat în Moldova ca să pescuiască miniștri. Noi îi dorim izbândă deplină
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ori a drumurilor de fier, ori a Arab Tabiei, vedem că a sosit și vremea învățămîntului public, care pare a se afla în fericita poziție de-a fi atras asupră-și binevoitoarele priviri ale organului mult învățatului și prin multe academii trecutului d. Costinescu. Desigur nici o foaie nu e mai competentă în materie de învățămînt decât acea dirijată de-un bărbat al națiunii împodobit cu atâtea învățătură și cu atâtea daruri firești, nemainumărând darul cel cu deosebire aprețuit de confratele Carada
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ghika: Este, d-lor, o demisiune care s-a dat de câteșipatru d-ni vicepreședinți ai Camerei și asupra căreia sîntem datori să luăm o rezoluțiune imediat. D. președinte: D-nii vicepreședinți nu sânt aci, d. Chițu s-a dus până la Academie, iar ceilalți lipsesc. D. P. Ghika: Aceasta nu face nimic, căci, ca persoane, am toată stima ce datorim acestor persoane cari au fost vicepreședinte ale Adunărei, trebuie să ne gândim d-lor, că nu avem nici un vicepreședint și prin urmare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
D. Ghika: Nu se poate fiindcă nu vrea d. Fărcășeanu, dar majoritatea Camerei o vrea și acum afirm că vorbesc în numele majorităței... Voci: Cine v-a autorizat? De unde știți că majoritatea voiește? D. președinte: D. Chițu s-a dus până la Academie, dar va veni îndată, ceilalți d-ni vicepreședinți lipsesc. D. Villacrose: D. președinte ar trebui să deschidă discuțiunea asupra acestei cestiuni care este la ordinea zilei și să-i dăm o soluțiune. D. președinte: Nu o am la ordinea zilei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-a știut să ocolească cu măiestrie paragrafii Codului penal privitori la escrocherie, în sfârșit tot reversibili unul și unul, în cari, de i-ai întoarce și pe dos și pe față, n-ai găsi nimic alta decât material pentru popularea Academiei de la Văcărești. {EminescuOpXI 244} Listele roșii cari circulează în public și cari dovedesc că guvernamentalii au ajuns prin fraudă a pune mâna pe majoritatea voturilor, a făcut ca prima ce se plătea pentru acții să scază foarte repede cu mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
treia, c-un cuvânt să nu creeze, prin încurajarea stupidității ș-a obrăzniciei, o clasă de consumatori improductivi ai sudorii frunții ei. Curățită de pătura de paraziți, nația își va veni în fire. E drept că bugetul celor două cinstite Academii de la Văcărești și de la Mărcuța s-ar cam încărca; dar, în orice caz, patrioții căpătuiți în aceste două institute nu vor mai costa nația câte 24 și 36 mii de franci de obraz pe an, ci mai ieftior, mai adecuat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iubire de adevăr și de evangelică onestitate. Prin asemenea patimă ajung a face în doi-trei ani avere din nimic, punând la mijloc capitalul de știință a patru clase primare și o doză de... patriotism care nu se află decât în Academiile de corecțiune de moravuri din San Francisco. N-o zicem noi aceasta. Țara toată o știe, presa toată, afară de cea oficioasă, o repetă zilnic. Inocențele californiane nu se schimbă, din nefericire, nici prin "stenahoria sfărâmăturilor partidei conservatoare", nici prin alte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în lume, dar are și foloase. Un neajuns e că, după ce vreun creștin, prin sute de coli tipărite, a dovedit că nu știe nimic, începe a trece de mare scriitor, ba e în primejdia de-a fi ales membru al Academiei; unul din foloase este că se fixează enunciațiunile oamenilor, că tiparul e toiagul memoriei omenirii, mai ales a memoriei celei morale, care e foarte slabă. Dacă nu s-ar fi tipărit în "Romînul" că răscumpărarea e "cea mai populară" cestiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
T. Orășeanu a primit medalia Bene-Merenti ca recompensă pentru scrierile sale umoristice și satirice. Sîntem departe de-a voi să facem critica scrierilor onor. nostru concetățean. Destul numai că nu e trebuință ca cineva să fie neapărat membru al unei academii spre a le putea apreția pe deplin. Din contra. Obiectele acestor scrieri, ingenioase poate, dar de un ingeniu cam ciudat în felul lui, erau în cele mai multe cazuri însuși personajele MM. LL. și... încă cineva. Ne vine greu a continua, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un șir de scrisori de omni re scibili et de quibusdam aliis, adecă multe și mărunte despre cîte-n cer și pe pământ, despre Dumnezeu, biserică, școli de meserii, curte de casație, admisibilitate în funcțiuni, linguistică și ortografie, credit agricol, procedură, academie, portărei etc., etc., toate acestea amestecate una cu alta, ca vai de capul lor, încît citindu-le nu mai știai pe ce lume ești. Ne-am permis a contesta cel puțin lipsa de folos a unei lucrări fără unitate de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a face cislă între vechile clase privilegiate spre a înțoli golănimea liberală. Ar fi fost o cheltuială mult mai mică și rezultatul ar fi fost același. Și aceasta pe toate terenurile. Pretutindeni, în administrație, în finanțe, în universități, la Academie, în Corpurile de selfgovernment, pe jețurile de miniștri, nu întîlnim în mare majoritate decât iarăși și iarăși acele fatale fizionomii nespecializate, aceeași protoplasmă de postulanți, de reputații uzurpate, care se grămădește înainte în toate și care tratează c-o egală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
către d. Panu; e vorba de faimosul ultimatum. Nota red. Care a devenit o primejdie pentru gâtul d-lui Giani. - Nota red. {EminescuOpXI 418} d. A. Xenopol un Bene-Merenti întîia clasă ceea ce ar fi de natură să deștepte luarea aminte a Academiei asupra Războaielor turco-rusești, operă a d-lui Xenopol care va fi supusă în curând la "prețioasa" aprețiare a numitului institut. D. A. Xenopol a apucat însă să subscrie ultimatul și să-și dea prin "Ștafeta" și apoi, după stăruințele amicilor, să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altele fiind la guvern, precum medaliile au aversul și reversul lor. Aversul de astădată e frumos. Să nu ne pomenim mai târziu c-un revers pe cât se poate în contrazicere cu frumoasele dezvoltări istorice de azi ale învățatului membru al Academiei. [ 5 decembrie 1880] ["CALAMITATEA RUBLELOR... Calamitatea rublelor, departe de-a înceta, ia dimensiuni din ce în ce mai mari. Comunicatul publicat la 29 ale lunei trecute, prin care se stabilea măsura ca rublele să fie primite și preschimbate la toate casele statului, n-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
advocați directori de drum de fier, nici din Caradale directori de bancă, n-am numit pe Pietraru funcționar la Ministerul de Finanțe, nici pe Sihleanu prezident al Comisiei financiare, c-un cuvânt n-am căutat nici când a deplasa ilustrațiunile Academiei de la Mărcuța și de la Văcărești punîndu-le în demnități ale statului, n-am ridicat în patru ani bugetul cheltuielilor ordinare cu 34 procente ș. a. m. d. Iartă-ne, Dumnezeule, dar toate acestea nu le-am făcut! Dar ce serios susține "Romînul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acoper pe deplin. Un deficit real silește la o contractare de datorie consolidată, unul aparent obligă la împrumuturi provizorii, de ex. la emitere de bonuri de tezaur cari se retrag în momentul ce venitul corespunzător au intrat în casă. Invitații Academiei din Tîrgul-Cucului. Deficitul era doar aparent și noi l-am numit legenda-Strat. Daca însă ar fi fost real, atunci unde e? L-au măncat lupii? D. Fundescu ar zice, vorba lupului, "iarna n-o mănâncă lupul", noi zicem că nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
intertextualitate e aici apropiat de acela de "concordanță" pe care Paul Cornea îl vedea între două opere: "o analogie oarecare indiferent de natura și gradul ei" (vezi Conceptul de concordanță în literatura comparată, în vol. Studii de literatură comparată, Ed. Academiei, Buc., 1968, p. 38-39). Într-o conferință asupra fantasticului Borges s-a adresat publicului: "Oare cărui fel de literatură aparținem noi, Dv. care mă ascultați și cu mine: unui roman realist ori unei povestiri fantastice?" Această întrebare în ciuda deosebirii enorme
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
În cazul lui Vasile Lucaciu preot cu sufletul spre Blaj și Roma atitudinea este mai veche decât a lui Grama, găsindu-și izvoarele "în causa dezvoltării limbii și a ortografiei limbii române", proiect ortografic prezentat de Titu Maiorescu, în calitate de ministru, Academiei, în 8 aprilie 1880. Reacția "inteligenței române din Satu Mare" a fost evidentă și rapidă: în 23 aprilie 15 mai 1880 are loc o conferință la Homorod (în casa parohului poet George Marchișiu) care va trimite o telegramă de protest președintelui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în 8 aprilie 1880. Reacția "inteligenței române din Satu Mare" a fost evidentă și rapidă: în 23 aprilie 15 mai 1880 are loc o conferință la Homorod (în casa parohului poet George Marchișiu) care va trimite o telegramă de protest președintelui Academiei, Ioan Ghica. Textul arată că "mulți din publicul românesc nu sunt de părerile manifestate în proiectul d-lui Maiorescu", pe care-l consideră "după convingerea noastră este un atentat contra limbii române"35. Telegrama este semnată de protopopul de Satu Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
258-259, apud Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 63, trad. versurilor: Leonid Dimov. 49 Ioana Em. Petrescu, Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Ed. Minerva, col. Universitas, Buc., 1978, p. 14. 50 M. Eminescu, Opere, vol. VIII, Ștefan cel Tânăr, Ed. Academiei R.S.R., 1998, p. 164. 51 Despre "muzica sferelor" vezi: G. Călinescu, Opere, 13, p. 116. 52 M. Eminescu, Opere, VI, Proza literară, Istoria unei lacrime, p. 341. 1 Bădiliță, Cristian Șapte călătorii apocaliptice în jurul insulei Patmos, studiu introductiv la Apocalipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
246, conf. G. Tucci, Istoria della filosofia Indiana, Bari, Laterza, 1957, p. 480 și 483. 2 Ibidem, Op.cit., p. 245. 3 Eminescu, Mihai Opere, vol. VIII, cap. Fragmentarium la dramele istorice, ms. 2255, Cassiodor, ed. îngrijită de Petru Creția, Ed. Academiei, 1988, p. 295. 4 Despre relația suflet-corp putem merge, înapoi în timp, la Lucrețiu: În adevăr nu se știe natura a ceea ce-i suflet; / Oare se naște cu noi, se strecoară în trupuri în clipa / Nașterii și deodată se stinge
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
34 Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, col. "Inorogului", Cartea Românească, trad. de L.M. Arcade, 1996, p. 193. 35 Al.-George Sergiu Limbă și gândire în cultura indiană, p. 134. 36 Datarea o preluăm de la Petru Creția, M. Eminescu, Opere, VIII, Ed. Academiei RSR, 1988, p. 1106. 37 Op.cit., p. 255 (ms. 2257,6). 38 Despre "apusul zeității" și prioritatea strigătului "ființial" din poezia lui M. Eminescu în "aurora" nihilismului european se pot urmări paginile vivante ale lui Constantin Barbu din Poezie și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Publicate sub titlul: Balade populare române, Iași, 1870. 13 Vezi: M. Eminescu, Literatura populară, ediție critică îngrijită și prefață de D. Murărașu, Ed. Minerva, 1977. 14 Vezi prefața lui Perpessicius la vol. Mihai Eminescu, Opere, 6, Literatura populară, Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1963. 15 Art. Românii din Ungaria, Telegraful român, 13/25 mai, 1882; în Fragmentarium p. 664; De reținut: numele de "Someșiu" circula în părțile bihorene prin Poema Munților Beiușului a lui Dumitru Meciu: "...Dragoș voios a plecat, / Până-n Tisa
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Buc., 1999, p. 772). 21 Importantă pentru articolul nostru este și nota de la p. 557 în care analizează câteva cuvinte provenite "din regiunea nordică a Ardealului" de exemplu: cervereu, nana consultându-se "dimpreună cu Costa Carei" "cercetător din Serviciul Bibliotecii Academiei R.P.R." Costa Carei este sătmăreanul nostru din Sanislău, pe numele adevărat Coriolan Coltău, (n. 1919-m.1970) poet, gazetar, traducător al lui Ady Endre, Jozsef Attila, Petöfi Sandor despre a cărui "tălmăciri" Perpessicius va scrie în Revista Fundațiilor Regale (nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
maturitate la Sătmar și făcusem în mai multe rânduri lungi călătorii pe jos atât pe Crișuri și prin Sălagiu, cât și prin Maramurăș, prin Ardeal și prin Banat...", op.cit., p. 239. 25 D. Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera literară, Buc., Ed. Academiei, 1970, p. 199. 26 M. Popa, Ioan Slavici, în Scriitori români. Mic dicționar, Ed. Științifică și enciclopedică, Buc., 1978, p. 422. 27 Felician Pop / Robert Laszlo, Istoria secretă a Sătmarului, Ed. Citadela, 2010, pp. 133-140. Iar în privința așa-ziselor "variante
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în aceeași revistă ieșeană iar în 1869 publică Doine ostășești din patria lui Dragoșu (în Foaea societății pentru literatura și cultura poporului român, Cernăuți). De la cei doi prieteni Eminescu a selectat texte în caietul anonim de poezii populare aflat la Academie (ms. 2260, fol. 313-325). 28 Septimiu Pop, Curentul antieminescian în Ardeal, în vol. "Caravanele Ardealului, Cluj, 1938, pp. 65-70. 29 Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu, Secolul XIX, vol. II, Ed. Saeculum I. O, Buc., 2002, p. 414
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]