17,588 matches
-
mai fericiți. În concluzie, se poate spune că, în cazul adolescenților, aspectul fizic are o influență majoră asupra confortului psihologic, din foarte multe puncte de vedere, ceea ce va determina comportamentul specific acestei perioade de vârstă.. II.6 Dezvoltarea intelectuală a adolescenților Planul psihic suportă la vârsta adolescenței prefaceri profunde. Este vorba de acele transformări care vor conduce treptat la cristalizarea și stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. Deși traseele pe care evoluează acest proces sunt sinuoase, complicate, presărate cu numeroase
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
va determina comportamentul specific acestei perioade de vârstă.. II.6 Dezvoltarea intelectuală a adolescenților Planul psihic suportă la vârsta adolescenței prefaceri profunde. Este vorba de acele transformări care vor conduce treptat la cristalizarea și stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. Deși traseele pe care evoluează acest proces sunt sinuoase, complicate, presărate cu numeroase bariere și dificultăți, deși procesul ca atare poate fi mai calm sau mai năvalnic, cu devansări spectaculoase, dar și cu întârzieri descurajante, la sfârșitul acestui proces ne
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acestui proces ne vom afla în fața prezenței unor structuri psihice bine închegate și cu un grad mare de mobilitate. Acum au loc dramaticele confruntări dintre comportamentele împreunate de atitudinile copilărești și cele solicitate de noile cadre sociale în care acționează adolescentului și cărora el trebuie să le facă față, dintre aspirațiile sale mărețe și posibilitățile încă limitate de care dispune pentru traducerea lor în fapt, din ceea ce dorește societatea de la el și ceea ce dă el sau poate să dea, dintre ceea ce
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
eclipsează temporar. Apoi trece pe primul plan constituirea concepției despre lume și viață. Mulți autori consideră că gândirea atinge apogeul ei de maturizare. În plan intelectual există numeroase aspecte particulare, datorate în mare parte incompletitudinii cunoștințelor. Așa se explică de ce adolescenții sunt foarte interesați de cum se poate ajunge la predicții, cum pot fi cunoscute regulile care guvernează și impulsionează lumea și viața, ca și cum ei înșiși ar trece printr- un proces de ordonare a lumii fizice pentru a o înțelege și stăpâni
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a băieților. Ele sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni la materiile realiste. Și la unii și la alții inteligența este activă, intuitivă și duce la formarea multor competențe. Treptat, adolescentul intuiește că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
devine un domeniu al incoerențelor și confruntărilor, al independenței și libertății, dar și al forței de sine, al deciziilor și cenzurilor, al strategiilor de conduită și de expresie. Cele mai importante transformări în perioada adolescenței le suferă memorarea și învățarea. Adolescentul știe că reproducerea este „cartea de vizită” a inteligentei. Așa se explică de ce, atât fetele,cât și băieții sunt deosebit de atenți la retransmisia cunoștințelor, pentru care se străduiesc să realizeze scheme rezumative cât mai originale, mai elegante și mai explicite
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
permite eficiența crescută a procesului de înmagazinare a cunoștințelor. Are loc constituirea unui stil propriu de memorare, în același timp cu intensificarea achiziției de cunoștințe. În această perioadă memoria este afectată profund de orice eveniment. Caracteristic este și faptul că adolescentul poate memora și ceea ce nu înțelege. Aceste modificări pe care le suferă memoria duc la creșterea volumului conceptelor, a validării lor, dar și la creșterea calității operațiilor gândirii și a capacității de înțelegere. Consecința acestor modificări este dorința adolescenților de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
că adolescentul poate memora și ceea ce nu înțelege. Aceste modificări pe care le suferă memoria duc la creșterea volumului conceptelor, a validării lor, dar și la creșterea calității operațiilor gândirii și a capacității de înțelegere. Consecința acestor modificări este dorința adolescenților de a fi culți, drept pentru care citesc foarte mult și sistematic literatură (clasică, modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198). În aceste condiții cunoștințele adolescenților sunt din ce în ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de diverse tipuri și pun în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri și concepte în condițiile în care se apelează la ele în mod
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
argumente. Concomitent se evaluează condiții, factori, efecte parțiale. A treia caracteristică identificată de Piaget și legată de celelalte două, constă în utilizarea formelor de reversibilitate: simplă (prin inversiune și negație) și complexă (prin simetrie și reciprocitate). Solicitarea complexă a inteligenței adolescentului duce la creșterea productivității (generată de operativitatea gândirii nespecifice) și a randamentului (generat de operativitatea gândirii specifice, dezvoltarea de reguli și concepte). Dezvoltarea intelectuală se raportează la modele culturale ale spațiului geografic sociocultural în care trăiește adolescentul. Pentru a demonstra
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
complexă a inteligenței adolescentului duce la creșterea productivității (generată de operativitatea gândirii nespecifice) și a randamentului (generat de operativitatea gândirii specifice, dezvoltarea de reguli și concepte). Dezvoltarea intelectuală se raportează la modele culturale ale spațiului geografic sociocultural în care trăiește adolescentul. Pentru a demonstra dezvoltarea intelectuală a indivizilor, D. Papalia, S. Wendkos-Olds apelează la un exemplu tipic piagetian, la problema pendulului. Unui copil îi este arătat un obiect atârnat de o sfoară. De asemenea îi este arătat cum poate schimba lungimea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
formuleze ipoteze și să conceapă modalități de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel spus, adolescentul este capabil de raționament ipotetico - deductiv. Cercetătorii americani au demonstrat că există oameni care nu ating niciodată stadiul operațiilor formale. Astfel, într-un experiment realizat pe 265 de subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a adolescenței târzii au rezolvat problema în proporție mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ci chiar maturizate” (M. Zlate, 1995, p. 162). Precizarea este corectă pentru că, spre deosebire de evoluția biologică care poate fi considerată ca fiind încheiată, dezvoltarea psihică și psihosocială continuă toată viața. De asemenea, ceea ce reține în mod deosebit atenția este faptul că adolescenții încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate și de care doresc să se folosească pentru a spori valoarea integrării lor sociale. Adolescența este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi pentru a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie să folosească aceste deprinderi ca bază
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
poate fi un pericol la această vârstă. Ea se poate manifesta prin acțiuni impulsive, sau prin apelarea la manifestări copilărești pentru a evita rezolvarea conflictelor. Intoleranța, dorința de a ieși în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect înțelese por periclita calitatea relațiilor adulți - adolescenți: 1. A da vina pe autoritate. Adesea, adolescenții își imaginează
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect înțelese por periclita calitatea relațiilor adulți - adolescenți: 1. A da vina pe autoritate. Adesea, adolescenții își imaginează o lume ideală și așteaptă ca toți din jur să fie perfecți. Orice abatere din partea adulților este privită cu nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect înțelese por periclita calitatea relațiilor adulți - adolescenți: 1. A da vina pe autoritate. Adesea, adolescenții își imaginează o lume ideală și așteaptă ca toți din jur să fie perfecți. Orice abatere din partea adulților este privită cu nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o lume ideală și așteaptă ca toți din jur să fie perfecți. Orice abatere din partea adulților este privită cu nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații bune cu adolescenții și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor săși exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații bune cu adolescenții și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor săși exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a-și susține argumentele. 3. Manifestarea conștiinței de sine. Adolescenții pot să se transpună în postura celorlalți și să se gândească la ce se gândesc și ei. Problema este că nu reușesc să distingă între ceea ce este interesant pentru ei și ceea ce este interesant pentru ceilalți și au impresia că
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
-și aude părinții vorbind în șoaptă „știe” că vorbesc despre el, iar o fată care aude doi băieți râzând „știe” că râd de ea. Cel mai important este ca adulții să evite să critice sau să ridiculizeze în public pe adolescenți. 4. Manifestarea autocentrismului. Adolescenții cred că sunt speciali, unici, că în cazul lor nu sunt valabile regulile care guvernează lumea, că sunt protejați de o putere magică. Așa se pot explica numeroasele comportamente autodistructive: sarcini nedorite, accidente de circulație, consum
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în șoaptă „știe” că vorbesc despre el, iar o fată care aude doi băieți râzând „știe” că râd de ea. Cel mai important este ca adulții să evite să critice sau să ridiculizeze în public pe adolescenți. 4. Manifestarea autocentrismului. Adolescenții cred că sunt speciali, unici, că în cazul lor nu sunt valabile regulile care guvernează lumea, că sunt protejați de o putere magică. Așa se pot explica numeroasele comportamente autodistructive: sarcini nedorite, accidente de circulație, consum de droguri. Relele, cred
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]