13,659 matches
-
la biserică. Deci Nicolae Lupu s-a ocupat nu numai de construcția bisericii de la Arsura, ci și de clădirea Băii Comunale dotată cu toate cele necesare... * În bătălia diplomatică pentru Basarabia și Moldova de Nord, la 26 iunie 1940, Schulenburg, ambasadorul Germaniei în Uniunea 59 Sovietică, comunica oficiului german de relații externe despre convorbirea sa cu Molotov: ...” La afirmația mea că o soluție pașnică ar putea fi atinsă mult mai ușor dacă Guvernul sovietic ar înapoia Băncii Naționale a României rezerva de aur, care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se convinsese că puterea sovietică nu coincide cu ceea ce crezuse el la un moment dat . * „Cum a fost ucis țarul Nicolae și întreaga lui familie?’ este titlul din Tribuna nr.58/12 ianuarie 1930, mărturie a destăinuitorului Besedowschi, aflată de la ambasadorul Voicov la revelionul din 1925 când, beat fiind, a dezvăluit nu numai că „inelul cu diamant pe care-l avea pe deget, l-a luat la Ecaterinenburg, în casa lui Ipatiew, după uciderea fiicei țarului, ci chiar filmul uciderii lor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Haus als Heiligtum”) și Walther Wüst („Die Daseinsmacht der Wissenschaft in ihrer indogermanischen Verflechtung”). În noiembrie 1944, mare parte dintre acești studenți sfârșeau la Buchenwald 2. În numele aceluiași rector Walther Wüst, în iarna anului 1943,Eliade primea la Lisabona, din partea ambasadorului Germaniei, baronul Hoyningen-Huene, invitația de a participa la inaugurarea Muzeului central-asiatic „Sven Hedin”, tocmai fondat la München 3. În acel context tulbure, onorarea unei asemenea invitații avea destule implicații politice: Eliade trebuie să aștepte confirmarea din țară, iar o telegramă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Adunări Naționale și cei aflați în conducerea Uniunii Asociației Studenților Comuniști, redactori din unitățile de presă și edituri ca organe de reprezentare a politicii PCR și UTC, rectori, decani, cadre didactice din Academia "Ștefan Gheorghiu", procurori, președinți ai instituțiilor judecătorești, ambasadori, reprezentanți ai corpului diplomatic, inclusiv ofițeri de Securitate. În proiectul legii se propune înlăturarea, timp de 10 ani, a acestor categorii din următoarele funcții publice: președinte al României; senator și deputat; membru al Guvernului, secretar de stat, șef de secție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de la mistreț la capră sălbatică, rațe, sitari, fazani sau iepuri, preparate cu vin negru de Bordeaux și înghițite pe ritmurile viorii lui Grigoraș Dinicu. Dar pe Tache Ionescu și pe Victoriei erau cele mai numeroase, te puteai așeza la bine-cunoscutul Ambasador, vizavi de Lido, la Splendid Parc sau încercai celebrele Grand Hotel și Galeries La Fayette, localurile luxoase unde Cristi ridica seară de seară sălile în picioare cu tangouri. Nici berăriile nu erau ocolite, la Caru’ cu bere se mâncau crenvurști
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
anulat grațierea! În declin lent, dar constant de mai mulți ani, Iliescu Își grăbea singur sfârșitul politic. Cu totul neașteptat pentru el (dar și pentru observatorii politici), a fost Înfrânt la congres, și Încă la un scor umilitor, de fostul ambasador la Washington și ministru de externe Mircea Geoană, exponent al aripii „tinere“ (Năstase ocupând, dar nu pentru multă vreme, poziția a doua În partid). O ieșire din scenă penibilă, dar meritată: repudiat de propriul partid (intrat, pare-se, Într-un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Imperiului Otoman. Manuscrisul latin al lucrării sale Incrementa atque decrementa Aulæ Othomanicæ, rămas nepublicat la moartea autorului, a fost adus la Londra de fiul său Antioh Cantemir (1708-1744). Fiul, ca și tatăl, avea o Înclinare spre activități multiple: a fost ambasador al Rusiei la Londra și Paris și scriitor și traducător, În diferite genuri, fiind considerat unul dintre Întemeietorii poeziei moderne ruse. Antioh Cantemir s-a Îngrijit de traducerea În engleză a operei tatălui, realizată de pastorul Nicholas Tindal; a apărut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
foarte parizian, „buticuri“. S-au Înmulțit și restaurantele, cu cele mai diverse bucătării, unde, pentru cine are bani, se poate În sfârșit mânca și bea altfel decât la cantină! S-a Înviorat și viața de noapte. L-am auzit pe ambasadorul unei țări europene lăudând, entuziasmat, discotecile din București. Sunt și baruri erotice, și prostituție sub felurite chipuri, nereglementată Încă (cum nereglementate sunt atâtea lucruri În România), dar funcționând din plin, fie În stradă, la vedere, fie, mai discret, prin anunțuri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
n‑am sperat să ajung vreodată... VITALIE CIOBANU: Dimineața, la micul dejun, cu ai noștri, îmbrățișări și întrebări pe rupte. Nicolae Prelipceanu și Adrian Popescu au sosit încă de vineri, bucurându-se de oficiile de gazdă ale dlui Mihai Zamfir, ambasadorul României în Portugalia, Andrei Bodiu, sosit duminică seară, și-a recuperat bagajele din fericire. Discuțiile sunt încă mult prea legate de realitatea românească. Azi e ziua alegerilor locale. În cursa pentru București, intrarea lui Băsescu pare să fi încurcat socotelile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
roman (ce coincidență!) chiar în zilele când am ajuns cu trenul la Paris, pe care l-a lansat cu mare succes. Ceilalți doi colegi ai săi sunt mai tineri, mai occidentalizați. Besnik Mustafai a fost un timp, după 1989, chiar ambasador în Franța, dar a refuzat postul când au revenit neocomuniștii la putere în Albania. Bashkim Shehu este un disident anticomunist cu stagiu, a făcut pușcărie înainte de 1989 și este stabilit de mai mulți ani în Spania. Bashkim are și chipul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și nici de vodcă! Nu a scos o vorbă și nu și-a dezlipit nici o clipă privirea de mine. Îi era de ajuns să știe că i-am prins mesajul. VASILE GÂRNEȚ: Cocktail la Ambasada Franței la Moscova, oferit de ambasadorul Claude Blanchemaison. Un bun prilej să ne revedem între noi, scriitorii, după aproape două zile petrecute la Moscova. Au reapărut colegii georgieni, pe care nu i-am zărit de la sosire. Ucrainenii. Uite-l și pe „moscovitul” Chingiz Abdullayev, și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
costumul. Chingiz ne impresionează, dar ne și intimidează, cu garderoba sa extrem de scumpă. Sunt prezenți la recepție și câțiva „monștri sacri” ai literaturii ruse contemporane: Evgheni Evtușenko, Bella Ahmadulina, Fazil Iskander. Acesta din urmă ține cuvântarea de răspuns la discursul ambasadorului francez. Îl ascult cu atenție. Vorbește lent, de parcă și-ar găsi cu greu cuvintele, dar are și destule formulări memorabile, irigate de o ironie tonică. Spune că ar renunța la gloria literară, care, de altfel, n-a depășit perimetrul Arbatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cei care sunt în oraș în această perioadă de concedii. Sunt prezenți: Stan Terzie, președintele Asociației, poetul Vasile Țurcanu și - surpriză! - un fost coleg de-al meu de facultate, Ion Mihailiuc, ajuns consilier-consultant în aparatul Dumei de Stat din Rusia. Ambasadorul e într-o deplasare, dar ne transmite salutul său călduros. La masă, pentru că trebuie să precizez că „întâlnirea” are loc la o masă încărcată cu bucate, oferite „în bună tradiție moldovenească”, vorba gazdelor noastre, facem cunoștință și cu un oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ideologic al idealismului cu nuanță fascistă, Ion Barbu interzis de a publica și retras la catedra sa de matematică de la Politehnică, Călinescu exclus de la catedră, dar având rubrică săptămânală în Contemporanul și „ales” deputat, Vianu, șef de catedră și, temporar, ambasador în Iugoslavia, Ralea, ministrul ambasador. Deși par a avea reacții diferite față de tăvălugul comunist, ei constituiau, în bloc, rezistența culturală a vechii Românii, împreună cu cei ce se aflau în pușcării, pentru o perioadă mai lungă sau nu, V. Voiculescu, Șerban
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fascistă, Ion Barbu interzis de a publica și retras la catedra sa de matematică de la Politehnică, Călinescu exclus de la catedră, dar având rubrică săptămânală în Contemporanul și „ales” deputat, Vianu, șef de catedră și, temporar, ambasador în Iugoslavia, Ralea, ministrul ambasador. Deși par a avea reacții diferite față de tăvălugul comunist, ei constituiau, în bloc, rezistența culturală a vechii Românii, împreună cu cei ce se aflau în pușcării, pentru o perioadă mai lungă sau nu, V. Voiculescu, Șerban Cioculescu, Vl. Streinu, Nichifor Crainic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
minister cu ocazia unei alte anchete care avea ca scop să „mărturisesc” cum de a ajuns totuși manuscrisul Bunavestirii în Suedia. Nu știu de unde aflaseră, dar era adevărat. Trimisesem manuscrisul, și încă în două rânduri, prin intermediul Ambasadei Germane și al ambasadorului R.F.G. la București, Erwin Wickert. De două ori deoarece, prima oară, sediul ambasadei RFG din Stockholm fusese atacat și incendiat parțial, manuscrisul meu pierzându-se astfel. Au fost ore întregi de presiune a „coloneilor” - printre care un „oarecare” Tăbăcaru, ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
zâmbind Bernard, mi-am dat seama că ironia e mult mai eficientă decât sarcasmul sau injuria!”. Recomandarea „de la centru” nu e prea uimitoare când ne amintim că, pe atunci, mai bine de un deceniu, în „post” la București se afla ambasadorul Harry Burns Jr., nu știu dacă „adept al dictatorului”, dar, în orice caz, urmând o politică de menajare a acestuia, spre surpriza crescândă a lui Ivasiuc, care era prieten bun cu el. Fapt notabil e că, atât timp cât Breban era „un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
excludere din partid, c.c., din conducerea Uniunii etc., fără locuință, cu interdicție de viză etc. etc., Mister Burns s-a arătat mult mai reticent, chiar rece, față de subsemnatul. Odată, la Mogoșoaia, unde locuiam deoarece, cum spuneam, nu aveam locuință, ambasadorul Americii venind în vizită, dumineca, cu toată familia la prietenul său Ivasiuc - care era prieten apropiat și cu Erwin Wickert! -, Sașa l-a întrebat direct pe Harry cum de se face că „e atât de distant, de rece cu mine
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Sașa l-a întrebat direct pe Harry cum de se face că „e atât de distant, de rece cu mine” în ciuda protestului meu public și a situației mele de persona non grata a regimului. „Eu sunt aici, i-a răspuns ambasadorul american, pe lângă domnul Ceaușescu!” Ivasiuc și eu am înțeles atunci că politica unui imperiu, precum cel american, trecea adesea peste „interesele minore” ale unei intelectualități naționale sau chiar ale unui stat oarecare, pierdut în Balcani! Cinism?! Nu, nu cred. Americanii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
asta, probabil, pentru că prietenia acestuia, excepțională în fiecare caz, cu Erwin Wickert - care la moartea dramatică a scriitorului a publicat o pagină întreagă în prestigiosul cotidian „Frankfurter Allgemeine Zeitung” unde făcea elogiul omului și scriitorului - și cu Harry Burns, doi ambasadori ai celor mai influente state occidentale în România, îl intriga și interesa. Goma comentează undeva, în stilul lui abrupt, abhorând orice nuanță sau prudență cât de cât firească, că noi doi „am fost trimiși de securitate să-l vizităm pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de la San-Michele, un enorm bestseller al generațiilor dintre războaie și puțin după...Ă ...- Ei bine... cine e personajul ăsta ce seamănă cu un voios băcan? l-am întrebat pe „Mac”, și el, punând degetul la buze, mi-a șoptit: - Eee... ambasadorul nostru la Paris, tov. Flitan! - Aha, am răspuns eu dumirit; - Șii... cine e individul ăsta în negru, excesiv de amabil, care se repede să-i ia mereu mantoul prietenei mele?!... - A, dânsul e tovarășul Dincă, șeful secției securitate și armată a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui ’71, după ce am citit o scurtă știre într-un cotidian francez că „M. Ceaușescu lance sa petite révolution culturelle”, știre ce mi s-a părut o alegație umflată jurnalistică și am alergat la Ambasada Română unde „colegul meu politic”, ambasadorul Flitan, mi-a dat Scânteia din acele zile în care, pe câteva pagini, se lăfăia discursul șefului statului ce nu semăna în nici un fel cu vorbele și nici cu gândurile, directivele pe care le dădu-se în ultimii ani. Și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Văzuți de departe acești bieți profesioniști ai călătoriilor "Potemkin" (de la satele cu același nume) sunt mai degrabă de plâns. Abia coborâți din avion și iată-i urcați într-un vehicul cu geamuri fumurii, ascultând cuminți, între aeroport și capitală, recomandările ambasadorului, și dotați dintr-o dată cu "elemente de limbaj" adecvate (sub forma unui dosar recapitulativ cuprinzând declarațiile oficiale precedente) pe care le vor restitui în aceeași formă la plecare, în conferința de presă, pentru a avea șansa de a apărea pe ecranele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
temi cel mai tare. O conștiință curată nu este niciodată decât un certificat de rezidență, nu forțată, ci asumată cuminte până la capăt. Am remarcat deseori că, după un an sau doi în "țara lor de rezidență", diplomații noștri devin spontan ambasadorii regimului pe lângă care sunt acreditați un ambasador la Havana are nouă șanse din zece să devină castrist, iar un ambasador la Washington, un atlantist convins (este și motivul pentru care Departamentul de Stat veghează, cu înțelepciunea care-i este proprie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu este niciodată decât un certificat de rezidență, nu forțată, ci asumată cuminte până la capăt. Am remarcat deseori că, după un an sau doi în "țara lor de rezidență", diplomații noștri devin spontan ambasadorii regimului pe lângă care sunt acreditați un ambasador la Havana are nouă șanse din zece să devină castrist, iar un ambasador la Washington, un atlantist convins (este și motivul pentru care Departamentul de Stat veghează, cu înțelepciunea care-i este proprie, la rotația personalului). Dacă osmoza cu vecinii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]