13,186 matches
-
al prințesei Mary de Wales. Copilul a fost botezat la biserica St. Mary Magdalene din perimetrul domeniului regal Sandringham și a primit la botez numele de Albert Frederick Arthur George, dar în familie toată lumea îi va spune "Bertie" (ca și bunicului său patern). Nași la botez au fost regina Victoria, fiica ei, împărăteasa-văduvă a Prusiei, Victoria Adelaide, Marele Duce de Mecklenburg-Strelitz, Friedrich-Wilhelm și soția sa, prințesa Augusta Sophia, Frederik, prințul moștenitor al Danemarcei (viitorul rege Frederik VIII), Arthur William, ducele de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aristocrat, dar nu de viță regală; b) unul dintre soți nu este nici măcar aristocrat. În acest ultim sens, monarhia britanică are o tradiție de căsătorii morganatice veche de șase secole: Caterina de Valois (văduva lui Henric V) și Owen Tudor (bunicul patern al lui Henric VII), Henric VIII (toate soțiile cu excepția Caterinei de Aragon, v. vol.1 ), Iacob II (cea de-a doua soție, Anne Hyde, v. vol. 2), George William, ducele de Cambridge (văr cu regina Victoria) și actrița Sarah
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
logodit și ea mai întîi cu țareviciul Nicolae, moștenitorul tronului Rusiei (decedat prematur), înainte de a se mărita cu țarul Alexandru III. ** Titlul a fost recreat pentru contele Franz von Hohenstein (din 1871, duce de Teck), fiul ducelui Alexander von Württemberg, bunicul patern al Mariei de Teck. †††††††††††††††† Prințul moștenitor a deschis prima sesiune a Parlamentului australian, țară care din 1901 purta numele oficial de The Commonwealth of Australia. ‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡ Criza, cauzată de ancorarea canonierei germane Panther în portul marocan Agadir la 1 iulie
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Adunările locale. Voi începe cu vikingii, nu doar din motive sentimentale, ci și pentru că experiența lor este puțin cunoscută, deși relevantă. Din cînd în cînd vizitez ferma norvegiană aflată la 80 de mile în nord-est de Trondheim, de unde a emigrat bunicul meu dinspre tată (care, spre bucuria mea, încă mai este cunoscută ca Dahl Vestre). În orașul Steinkjer din vecinătate se mai poate vedea un ansamblu în formă de barcă din pietre mari, unde vikingii liberi se întîlneau regulat între aproximativ
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
originii îndepărtate, nu se insistă asupra tuturor problemelor legate de evoluția formei sau a înțelesului cuvintelor, chestiunea se discută ca într-un pliant turistic cu informații sumare. În schimb, în „certificatul de naștere“ sunt trecuți nu numai părinții, ci și bunicii sau strămoșii îndepărtați ai unui cuvânt. Criterii ale unei etimologii directe corecte În stabilirea unei etimologii directe corecte, trebuie avute în vedere mai multe criterii, dintre care două sunt fundamentale: criteriul fonetic (formal) și criteriul semantic (conținut). Pentru ca o etimologie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sinonime (cuvântul vechi și cel nou), s-a schimbat. S-a ajuns, în acest fel, ca termenul latinesc nemarcat, să fie eliminat în decursul timpului: în dacoromână, unele cuvinte din substrat (moș, brusture) au înlocuit termenii moșteniți din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că în română avem din substrat termeni ca buză, ceafă sau viezure pentru care astăzi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
etimon îndepărtat: lat. amita „mătușă“. În română, cuvântul mătușă este moștenire directă, fără opriri în diverse alte „gări“, a latinescului amita, la care s-a adăugat sufixul -ușă de origine traco-dacă (sufix care se identifică și în auș „bătrân, moș, bunic“, provenit din lat. avus „bunic“). În cazul lui tanti, lat. amita a trecut prin franceză, unde a cunoscut o formă veche ante, care s-a modificat în limbajul copiilor în tante. Din franceză, cuvântul a pătruns în germană, Tante, și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În română, cuvântul mătușă este moștenire directă, fără opriri în diverse alte „gări“, a latinescului amita, la care s-a adăugat sufixul -ușă de origine traco-dacă (sufix care se identifică și în auș „bătrân, moș, bunic“, provenit din lat. avus „bunic“). În cazul lui tanti, lat. amita a trecut prin franceză, unde a cunoscut o formă veche ante, care s-a modificat în limbajul copiilor în tante. Din franceză, cuvântul a pătruns în germană, Tante, și, de aici, a ajuns în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
există însă în alte limbi romanice). Știm, de exemplu, sigur că este vorba despre cuvinte formate pe terenul limbii române în cazul derivatelor care conțin sufixul diminutival -uș(ă), pentru că acesta este de origine traco-dacă. auș Cuvântul auș „bătrân, moș, bunic“ este rar întâlnit astăzi, în Oltenia; există și în aromână, în forma aus. Termenul are la bază lat. avus „bunic“, al cărui rezultat normal *au a dispărut din română. Forma care s-a menținut este cea creată prin adăugarea sufixului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în cazul derivatelor care conțin sufixul diminutival -uș(ă), pentru că acesta este de origine traco-dacă. auș Cuvântul auș „bătrân, moș, bunic“ este rar întâlnit astăzi, în Oltenia; există și în aromână, în forma aus. Termenul are la bază lat. avus „bunic“, al cărui rezultat normal *au a dispărut din română. Forma care s-a menținut este cea creată prin adăugarea sufixului -uș. cătușă Lat. cattus „motan“ și catta „pisică“ s-au păstrat în toate limbile romanice, fie cu semnificația originară (fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lăpu(ș)), ceea ce este un argument în plus în sprijinul etimologiei propuse mai sus. mătușă Rom. mătușă are la origine lat. amita „mătușă“, un derivat de la lat. amma „mamă“, la fel cum rom. unchi < lat. avunculus, un derivat de la avus „bunic“. Lat. amita s-a transmis unor dialecte italiene, franceze și retoromane; exista și în vechea franceză, în forma ante, care a devenit tante în urma unei modificări de formă petrecute în limbajul copiilor. În română, la urmașul lui lat. amita, care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lecții. Le trebuie, la fel de mult, cine să le vorbească, cine să le explice, cine să-i securizeze emoțional, cine să le dea reperele și "busola" în viață. Învățătorii, profesorii, educatorii nu pot suplini părintele de acasă. Faptul că îi cresc bunicii nu este același lucru, chiar dacă aceștia îi iubesc și au grijă de ei. Totuși, distanța generațională îi face să funcționeze în ritmuri diferite, nefăcând față unii altora. 4 Întotdeauna CALM, RĂBDARE și niciodată nu ne descărcăm nervii, tensiunile pe ei
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
îi plăcea ceea ce făcea. Și mai ales îi plăceau rezultatele. Roxana i-a mai născut un băiețel. Apoi a rămas prim-ministru două mandate. Trăind 95 de ani, a putut să-și admire opera de refacere a țării. Devenise și bunic. Într-una din zile, nu s-a mai trezit dimineața. Doi îngeri mari, imenși au venit și i-au luat sufletul și i l-au ridicat la cer. La întâlnirea cu Dumnezeu nu s-a mai rușinat, ca altădată, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi, conserve de Franța și vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europei.“ Eufrosina Manu, soția hatmanului Răducanu Roset (bunicul lui Radu Rosetti), „se lăuda că ea a învățat pe moldoveni cum să mănânce și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
scrie Grotowski, constă în descoperirea în sinele propriu a unei corporalități străvechi de care suntem legați printr-o puternică relație ancestrală. Atunci nu ne găsim nici în personaj, nici în non-personaj. Plecând de la detalii, putem descoperi în noi un altul bunicul, mama. O fotografie, amintirea unor riduri, ecoul îndepărtat al nuanței unei voci permit reconstruirea unei corporalități. Mai întâi, corporalitatea cuiva cunoscut, iar apoi din ce în ce mai departe, corporalitatea unui necunoscut, a strămoșului. Este ea veridică sau nu? Poate că nu este cum
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mustăți? ACUZATUL: Era cu cinci ani mai tânăr ca mine. PRESEDINTELE: Dar doamna mama dumitale? ACUZATUL: Când m-am născut trecea examenul de clasa a doua primară. PREȘEDINTELE: Nu e de mirare. Sunteți o familie originală. Dar cine a fost bunicul dumitale? ACUZATUL: El se va naște peste douăzeci și doi de ani.69 Acest tip de "Păcală" cu trăsături miticiste face însă figură de "înșelător înșelat", pentru că sentința, în acord perfect cu "logica nonsensurilor", în aparență acceptată drept convenție conversațională
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Urmuz și viceversa Fără a putea fi considerate esențiale, anumite elemente din biografia lui Demetru Dem. DemetrescuBuzău vin, totuși, în sprijinul ipotezei unei astfel de filiații, deoarece trimit cu gândul la Caragiale sau la personajele sale. De pildă, faptul că bunicul lui Urmuz din partea mamei, preotul Filip Pașcani, om mucalit, renumit pentru darul ironiei, ar fi fost apreciat de însuși Caragiale 5, constituie un amănunt care îndreptățește presupunerea că nepotul, măgulit și devenit conștient de valoarea artistică a harului pe care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
crescut-o până aproape de cinci ani, laolaltă, fără deosebire, cu verii ei, s-a simțit în largul ei, dar sufletul... îi era ancestral atras de pădure. Acum trăia fericită alături de Pârvu, paznic de nădejde și tovarăș de joacă, și cu bunicul ei, bătrânul Toma, tatăl lui Anton, care o îngrijea în lipsa lui, și care-i ticsea capul de povești și întâmplări din pădure, nemaiauzite... cum n-a mai făcut-o de la moartea Frăsânicăi. Singurătatea departe de sat, n-o înspăimânta, - chiar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Anton, care o îngrijea în lipsa lui, și care-i ticsea capul de povești și întâmplări din pădure, nemaiauzite... cum n-a mai făcut-o de la moartea Frăsânicăi. Singurătatea departe de sat, n-o înspăimânta, - chiar nu se simțea deloc singură -, bunicul Toma o învăța graiul animalelor, al păsărilor... chiar și al frunzelor... și, ce putea fi mai minunat?!... Ea înțelegea altfel, decât copiii de anii ei... chiar și decât adulții, urletul lupului flămând, pe vreme de iarnă, strigătul jderului când își
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se mai văzu. Sau, alegea câte o floare, și fugea cu ea pe cărare în pădure, însoțită de Pârvu... până în luminiș. Acolo, cu voluptate își îngropa năsucul în floarea îmbătătoare, o săruta, îi vorbea ca unei ființe, așa cum o învațase bunicul. O întreba, și tot ea îi răspundea... dar taina sufletului plantei rămânea ascunsă, ca și a ei. Apoi, o ascundea în sân, sub bluzița de ațacă, înflorată. Alteori își împletea cosițe din frunze și flori de sulfină și cu ele
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
iar în pădure nu-i era frică de nimic. * ...În nopțile de iarnă grea... când fumul răbufnea pe hogeag înapoi în vatră, făcându-i pe toți din casă să tușească și să lăcrimeze... Când se strângea sus pe cuptor, lângă bunicul Toma, bătrân și beteag, ca să-și dezghețe picioarele și mâinile rebegite, asculta înfricoșată pe bătrân, între două pufăieli de tabac, povestindu-i grozăvii petrecute în pădure. Focul trosnea în sobă, și, în timp ce ei dormeau pe laițe ori pe cuptor, sforăind
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
alunge din sânul ei, cum ar fi gonit un câine râios. Creștea trupește și se schimba sufletește surprinzător de repede. După o vreme, după ce-a adus-o Domnica acasă, într-o zi, l-a întrebat dintr-o dată pe bătrân... - Bunicule, bunicule... tăț‟ copiii din sat de la mătușa Domnica, au mămăica lor... eu, di ci n-am, bunicule?!... El se opri brusc din pufăit tutun, simțind că mintea i se clatină și inima îi bătu mai tare. Rămăsese fără grai, la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din sânul ei, cum ar fi gonit un câine râios. Creștea trupește și se schimba sufletește surprinzător de repede. După o vreme, după ce-a adus-o Domnica acasă, într-o zi, l-a întrebat dintr-o dată pe bătrân... - Bunicule, bunicule... tăț‟ copiii din sat de la mătușa Domnica, au mămăica lor... eu, di ci n-am, bunicule?!... El se opri brusc din pufăit tutun, simțind că mintea i se clatină și inima îi bătu mai tare. Rămăsese fără grai, la întrebarea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
surprinzător de repede. După o vreme, după ce-a adus-o Domnica acasă, într-o zi, l-a întrebat dintr-o dată pe bătrân... - Bunicule, bunicule... tăț‟ copiii din sat de la mătușa Domnica, au mămăica lor... eu, di ci n-am, bunicule?!... El se opri brusc din pufăit tutun, simțind că mintea i se clatină și inima îi bătu mai tare. Rămăsese fără grai, la întrebarea fetei... și, totuși trebuia să-i spuie ceva... - Ba da... ai și tu mămăică... cum să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bunî.!.. - Și, a să vie, mămăica... a să vie?.. - Daa, daa... cum să nu vie! zise bătrânul la repezeală. Atât i-a trebuit fetiței și, cu o încăpățânare fără seamăn a început s-o aștepte. Îi auzea, cum pe furiș bunicul și tatăl ei șușoteau ceva... dar, nu înțelegea ce. - Ce să-i spun fetii, măi Antoane... că mi se rupe inima de mila ei..?!. Și, de atunci din ceardac, cu mânuțele în poale, aștepta pe mămăica ei, să intre pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]