9,745 matches
-
reprezentarea politică la nivelul comunei, orașului, departamentului și a regiunii, (inclusiv cumulul de mandate), repartizarea competențelor, stabilirea taxelor și impozitelor locale, precum și impactul politicilor și, mai ales al subsidiilor publice naționale și europene (mai ales prin intermediul fondurilor structurale) asupra dezvoltării colectivităților teritoriale. Dezvoltarea modelului francez de guvernare subnațională Franța, ca și sora ei din est, România, a fost nevoită să facă față unității în indivizibilitate a statului. În aceste condiții, guvernarea subnaționala a cunoscut o evoluție plină de temeri și chinuri
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mod direct, câștigându-și astfel legitimitatea politică, până acum refuzată. Procesul a fost însă întârziat având în vedere că primele alegeri regionale au avut loc doar în 1986; abia în 2003 regiunile vor primi statutul stipulat prin modificarea Constituției de colectivitate teritorială, de aceeași natură cu celelalte autorități locale: orașele, comunele și departamentele (echivalentul județelor românești). Bineînțeles că nu tot ce s-a promis de către politicienii francezi în campania electorală s-a și întâmplat pe teren. Numeroase critici au fost proferate
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
avanpremieră a schimbărilor viitoare. Ea reprezintă ocazia unică, oferită comunităților locale și reprezentanților lor aleși, de a folosi rezultatele investițiilor uriașe făcute de societatea și clasa politică franceză în punerea în practică a gestiunii descentralizate a politicilor de dezvoltare a colectivităților teritoriale. Folosind și adaptând modelul francez, ar fi firesc să existe și în România o reală dezbatere, în același timp academică, a societății civile și a mediului politic, cu privire la cea mai bună organizare și guvernare teritorială a țării. Ar fi
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
interpretat în acest context drept încurajarea exercitării depline a puterii intrinsece pe care comunitățile și membrii lor trebuie să le dețină asupra drepturilor și resurselor necesare dezvoltării proprii. Este, bineînțeles, vorba și despre inițiative bottom-up, care trebuie să plece de la colectivitățile teritoriale, aducând în cadrul dezbaterii propuneri proprii. Nu în ultimul rând, discutăm și despre dezvoltarea atașamentului membrilor comunității față de valorile pe care le consideră cele mai reprezentative, dar și de implicarea constantă și voluntară în asigurarea prosperității colectivităților ce-i definesc
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să plece de la colectivitățile teritoriale, aducând în cadrul dezbaterii propuneri proprii. Nu în ultimul rând, discutăm și despre dezvoltarea atașamentului membrilor comunității față de valorile pe care le consideră cele mai reprezentative, dar și de implicarea constantă și voluntară în asigurarea prosperității colectivităților ce-i definesc. Parcurgând paginile acestei cărți, vom putea ,,simți românește" pe pielea ,,franceză" a administrației locale. Nu trebuie, așadar, să (mai) inventam nimic, ci doar să deschidem bine ochii și să vedem ce se întâmplă în jurul nostru, în plan
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
respectând funcțiile departamentelor și comunelor) și își vor putea întocmi planurile regionale doar "...avec l'accord et pour le compte des collectivités locales, des groupements de collectivités locales, d'autres établissements publics ou de l'État" (... cu acordul și în numele colectivităților locale, a grupărilor de colectivități locale, a altor agenții publice sau a statului")8. Nu se prevedea o diminuare a importanței departamentului. Valéry Giscard d'Estaing, care l-a urmat la președinție pe Pompidou în 1974, a vrut să pună
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și își vor putea întocmi planurile regionale doar "...avec l'accord et pour le compte des collectivités locales, des groupements de collectivités locales, d'autres établissements publics ou de l'État" (... cu acordul și în numele colectivităților locale, a grupărilor de colectivități locale, a altor agenții publice sau a statului")8. Nu se prevedea o diminuare a importanței departamentului. Valéry Giscard d'Estaing, care l-a urmat la președinție pe Pompidou în 1974, a vrut să pună capăt divergențelor dintre departamentaliști și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
însăși ideea de regiune, ci mai degrabă cu poziția adoptată de Senat. De Gaulle și-a instruit unul dintre miniștri, Jean-Marcel Jeanneney, să pregătească un proiect de lege pentru a fortifica regiunile. Acest lucru a căutat să transforme CODER în colectivități teritoriale (collectivités territoriales) cu puteri depline și care să beneficieze de același statut judiciar ca și departamentele sau municipalitățile. Aceasta nu înseamnă că noile corpuri regionale ar fi constituit un nivel de guvernare regională democratică precum aceste două autorități locale
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
impună structuri tehnocratice peste structurile tradiționale existente"). În 1972, Pompidou a anunțat o nouă lege33 prin care îmbunătățea statutul regiunii, ridicând regiunea la nivelul unei structuri/agenții publice regionale (établissement public régional EPR), fără a fi însă considerată ca o colectivitate teritorială (collectivité territoriale). Regiunea beneficia astfel de o influență mai mică și similară fostului CODER. EPR deținea trei instituții: un consiliu regional (conseil régional), un prefect regional și un comitet consultativ economic și social (CES comité économique et social). Consiliul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
techniques et administratifs. Certaines régions constituent des pays de minorité ethnique et leur identité sera forte. Les principes qui soustendront leur organisation sont de portée générale et constituent un des aspects du droit à la différence ("Regiunile trebuie să devină colectivități democrate cu parlamente alese prin sufragiu universal, cu propriile lor guverne și servicii administrative și tehnice. Unele regiuni constituie teritorii de minoritate etnică având o identitate puternică. Principiile care stau la baza organizării lor [politice] sunt de relevanță generală și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
regiunii, pentru prima dată, același statut judiciar ca al departamentelor și municipalităților.43 Acest statut nu era încă recunoscut de Constituție, însă a fost acordat în 2003 odată cu revizuirea articolului 72 care în momentul de față înscrie regiunile în rândul colectivităților teritoriale (collectivités territoriales). În plus, ca și celelalte autorități, noile regiuni vor fi guvernate de consilii alese în mod direct câștigîndu-și astfel legitimitatea politică, ce le fusese refuzată până în acel moment. Însă noile corpuri nu s-au bucurat de un
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Dans la limite de ses attributions, il ne reçoit d'instruction d'aucune autre autotité" ("Un "Médiateur de la République", autoritate independentă, primește, în condițiile stabilite de această lege, reclamațiile, în domeniul relațiilor lor cu administrații, în legătură cu funcționarea administrațiilor statului, a colectivitățile publice teritoriale, a instituțiilor publice și a oricărui organism investit cu o misiune de serviciu public. În limita atribuțiilor sale, nu primește instrucțiuni de la nicio altă autoritate"). 46 Legea din 3 ianuarie 1975 cu privire la informatică, fișiere și libertăți; legea din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
in Beyes, op.cit., p.19. 65 Legea constituțională nr. 2003-276 din 28 martie 2003 cu privire la organizarea descentralizării Republicii. Capitolul 3 de mai sus oferă o privire generală asupra schimbărilor implicate. 66 Legea organică nr. 2003-704 cu referire la experimentele pentru colectivitățile teritoriale. Experimentele trebuie sa aibă interes general și o perioadă de timp de maximum cinci ani, cu o reînnoire de înca trei ani. Se face un raport de evaluare care este trimis Parlamentului; acesta decide dacă reforma va fi abandonată
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de evaluare care este trimis Parlamentului; acesta decide dacă reforma va fi abandonată, prelungită sau aplicată într-o măsură mai mare. 67 Legea organică nr. 2003-705 cu privire la referendumul local. 68 Legea organică din 29 iulie 2004 cu privire la autonomia financiară a colectivităților teritoriale. Partea financiară va fi discutată mai în amănunt în capitolul următor. 69 Legea din 13 august 2004 cu privire la libertățile și responsabilitățile administrației locale. 70 Ministerul de Interne, Les agents des collectivités locales (Paris: Direction générale des Collectivités locales, 2001
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
document sub formă de tratat și prin semnarea și ratificarea acesteia, se așteaptă ca orice stat membru să o aplice și să o adapteze la propriul sistem de guvernare, fie acesta federal, unitar sau regionalizat. 3 Articolul 2-2 spune că "Colectivitățile teritoriale beneficiază de resurse de care pot dispune în mod liber în ondițiile fixate de lege. Acestea pot primi totul sau o parte din produsul impozitelor de orice natură. Legea le poate autoriza să fixeze statulul și cuantumul în limitele
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
liber în ondițiile fixate de lege. Acestea pot primi totul sau o parte din produsul impozitelor de orice natură. Legea le poate autoriza să fixeze statulul și cuantumul în limitele pe care le determină. Sumele încasate și celelalte resurse proprii colectivităților teritoriale reprezintă, pentru fiecare categorie de colectivități, o parte determinantă a ansamblului resurselor acestora. Legea organică fixează condițiile în care acest drept este aplicat. Orice transfer de competențe între stat și colectivitățile teritoriale este însoțit de atribuirea de resurse echivalente
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pot primi totul sau o parte din produsul impozitelor de orice natură. Legea le poate autoriza să fixeze statulul și cuantumul în limitele pe care le determină. Sumele încasate și celelalte resurse proprii colectivităților teritoriale reprezintă, pentru fiecare categorie de colectivități, o parte determinantă a ansamblului resurselor acestora. Legea organică fixează condițiile în care acest drept este aplicat. Orice transfer de competențe între stat și colectivitățile teritoriale este însoțit de atribuirea de resurse echivalente cu cele care erau consacrate exercitării lor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
le determină. Sumele încasate și celelalte resurse proprii colectivităților teritoriale reprezintă, pentru fiecare categorie de colectivități, o parte determinantă a ansamblului resurselor acestora. Legea organică fixează condițiile în care acest drept este aplicat. Orice transfer de competențe între stat și colectivitățile teritoriale este însoțit de atribuirea de resurse echivalente cu cele care erau consacrate exercitării lor. Crearea sau extinderea competențelor care presupun mărirea cheltuielilor colectivităților teritoriale este însoțită de atribuirea resurselor fixate de lege. Legea prevede dispozitive de egalizare menite să
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
organică fixează condițiile în care acest drept este aplicat. Orice transfer de competențe între stat și colectivitățile teritoriale este însoțit de atribuirea de resurse echivalente cu cele care erau consacrate exercitării lor. Crearea sau extinderea competențelor care presupun mărirea cheltuielilor colectivităților teritoriale este însoțită de atribuirea resurselor fixate de lege. Legea prevede dispozitive de egalizare menite să favorizeze egalitatea între colectivitățile teritoriale". 4 Pentru un studiu al problemei vezi J. Loughlin și S. Martin, International Lessons on Balance of Funding Issues
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de atribuirea de resurse echivalente cu cele care erau consacrate exercitării lor. Crearea sau extinderea competențelor care presupun mărirea cheltuielilor colectivităților teritoriale este însoțită de atribuirea resurselor fixate de lege. Legea prevede dispozitive de egalizare menite să favorizeze egalitatea între colectivitățile teritoriale". 4 Pentru un studiu al problemei vezi J. Loughlin și S. Martin, International Lessons on Balance of Funding Issues (Guvernul Britanic: Biroul Vice Prim-Ministrului, Nov. 2003), pp.79 disponibilă pe http://www.local.odpm.gov.uk/finance/balance
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
asemănătoare de cercetare, care în orice caz - așa pare - oferă o oarecare indicație. Percepția corupției constă într-un dublu aspect: pe de o parte, deoarece acționează „sub acoperire”, trebuie să ținem cont și eventual să încercăm să verificăm când o colectivitate „percepe” prezența unei acțiuni corupte. Pe de altă parte, în special când percepția crește, motivațiile antropologice ne spun ceea ce este, deoarece sentimentele noastre morale se tem efectiv ca de un rău mortal, și pentru că ne temem să nu fim atrași
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele Colegiele 1 2 colegiele colegie 1 2 colegiele colegiele 1 2 Colegii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele Colegiele 1 2 colegiele colegie 1 2 colegiele colegiele 1 2 Colegii coleg
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele Colegiele 1 2 colegiele colegie 1 2 colegiele colegiele 1 2 Colegii coleg 2 2 Lexic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele Colegiele 1 2 colegiele colegie 1 2 colegiele colegiele 1 2 Colegii coleg 2 2 Lexic politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]