8,853 matches
-
Pe de altă pare, scepticii ideii vorbesc despre menținerea județului ca principal actor administrativ: „Este de susținut ca județul să fie regiunea de dezvoltare administrativ-teritorială” (Mărginean, 2003, p. 8), iar regiunile să păstreze numai caracterul de „regiune statistică”, în scop comparativ cu alte țări. Dincolo de toate aceste controverse, adevăratele provocări pentru politica regională rămâne procesul de descentralizare și modalitățile în care acesta poate influența dezvoltarea locală. Dezbaterea asupra celui mai adecvat nivel de administrare a actorilor implicați și a atribuțiilor acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
System Analysis of Political Life, John Wiley & Sons, New York, London, Sidney. Edlund, Jonas, 1999, „Trust in Government and Welfare Regimes: Attitudes towards Redistribution and Financial Cheating in the United States and Norway”, în Edlund Jonas, Citizen and Taxation: Sweden in Comparative Perspective, teză doctorală la Departamentul de Sociologie al Universității din Umeå, nr. 11. Esping-Anderson, Gøsta 1990, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Polity Press, Cambridge. Esping-Anderson, Gøsta, 1999, Social Foundation of Post-industrial Economies, Oxford University Press, Oxford. Ferge, Szuzsa, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Miguel Basanez, Jaime Diez-Medrano, Loek Halman, Ruud Lijkx (coord.), Human Beliefs and Values: A Cross-cultural Sourcebook based on 1999-2000 Values Survey, Siglo XXI Editores, Mexico City. Korpi, Walter, 1980, „Social Policy and Distributional Conflict in the Capitalist Democracies: A Preliminary Comparative Framework”, West European Politics, vol. 3 (1), pp. 296-316. Krisch, Henry, 1982, „Political Legitimation in the German Democratic Republic”, în T.H. Rigby, Ferenc Feher (coord.), Political Legitimation in Communist States (pp. 101-115), Macmillan Press in association with St. Anthony’s
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în anii ’90”, în Liliana Mihuț, Bruno Lauritzen, Modele de politici sociale (pp. 235-278), Editura Didiactică și Pedagogică, București. Mullard, Maurice; Spicker, Paul, 1998, Social Policy in a Changing Society, Routledge, London, New York. Nielsen, Klaus, 1996, „Eastern Europe Systems in Comparative Perspective”, în Bent Greve (coord.), Comparative Welfare Systems: The Scandinavian Model in a Period of Change (pp. 185-213), Macmillan Press, Londra; St. Martin’s Press, New York. Oorschot, Wim van; Halman, Loek, 2000, „Blame or Fate, Individual or Social? An International
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bruno Lauritzen, Modele de politici sociale (pp. 235-278), Editura Didiactică și Pedagogică, București. Mullard, Maurice; Spicker, Paul, 1998, Social Policy in a Changing Society, Routledge, London, New York. Nielsen, Klaus, 1996, „Eastern Europe Systems in Comparative Perspective”, în Bent Greve (coord.), Comparative Welfare Systems: The Scandinavian Model in a Period of Change (pp. 185-213), Macmillan Press, Londra; St. Martin’s Press, New York. Oorschot, Wim van; Halman, Loek, 2000, „Blame or Fate, Individual or Social? An International Comparison of Popular Explanation of Poverty
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Macmillan Press, Londra; St. Martin’s Press, New York. Oorschot, Wim van; Halman, Loek, 2000, „Blame or Fate, Individual or Social? An International Comparison of Popular Explanation of Poverty”, European Society, vol. 2 (1), pp. 1-28. Peillon, Michel, 1996, „A Qualitative Comparative Analysis of the Welfare Legitimacy”, Journal of European Social Policy, vol. 6 (3), pp. 175-190. Petterson, Per Arnt, 1995, „Who Wants Economic Transfers? Changes from the 19960s to the Early 1990s”, în Stefan Svallfors (coord.), In the Eye of the
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
European Social Policy, vol. 6 (3), pp. 175-190. Petterson, Per Arnt, 1995, „Who Wants Economic Transfers? Changes from the 19960s to the Early 1990s”, în Stefan Svallfors (coord.), In the Eye of the Beholder: Opinion on Welfare and Justice in Comparative Perspective, Impello Säljsupport AB, Umeå. Preda, Marian, 2002, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Rabušic, Ladislaw; Sirovátka, Tomáš, 1999, „Czech Welfare State and Its Legitimacy”, Polish Sociological Review, vol. 126 (2), pp. 239-263. Rawls, John, 1973
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urmă factor al dezvoltării. Pentru început, prezint câteva delimitări conceptuale, aducând în prim-plan funcțiile generale ale capitalului social în perspectiva dezvoltării sociale. Analizez apoi nivelurile înregistrate în România de principale componente - relațiile sociale și încrederea -, insistând asupra unei perspective comparative cu restul Europei. În final, revin cu trecerea în revistă a unor căi de a utiliza capitalul social ca agent al dezvoltării și formulez unele sugestii privind potențialul acestora de a fi folosite în cazul concret al României. Ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai înalte. Putnam (Putman, Leonardi, Nanetti, 1993) a argumentat și el legătura dintre eficiența guvernelor locale din Italia și stocurile de capital social existente în regiunile cu pricina. O serie de studii realizate pe baza unor seturi de date comparative au documentat asocierea semnificativă dintre nivelul capitalului social și gradul de dezvoltare a societăților de pretutindeni (pentru treceri în revistă, vezi Narayan, 1999; Voicu, 2005). Li se adaugă multe alte studii locale (vezi Knack, 1999). Narayan și Pritchett (1997) notează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
with Two Lectures by and an Interview with Michel Foucault (pp. 87-104), Harvester Wheatsheaf, Londra. Friedrichs, Jürgen, 1998, „Do poor neighborhoods make their residents poorer? Context effects of poverty neighborhoods on residents”, în Hans-Jürgen Andreß (coord.), Empirical Poverty in a Comparative Perspective (pp. 77-99), Ashgate, Aldershot. Fukuyama, Francis, 1995, Trust: The Social Values and the Creation of Prosperity, Free Press, New York [ed. rom: Trust (încredere). Virtuțile sociale și crearea prosperității, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet, București, 2003]. Gambeta, Diego, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
activitatea de cercetare științifică și publicistică în asistența socială s-a diversificat foarte mult, ajungând la maturitate atât calitativ, cât și cantitativ. Au apărut numeroase cărți de autor, volume colective, studii, monografii, rapoarte naționale și internaționale, rezultate ale unor cercetări comparative. Comunitatea academică și asociațiile profesionale au participat pe parcursul anilor, alături de ministerele de resort, la evaluarea stării sistemului de asistență socială și la dezvoltarea unor direcții de acțiune pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noastre „curg” spre țările bogate, în pofida deschiderii a tot mai multe piețe naționale spre cea internațională. Țările mai puțin dezvoltate intră, de regulă, în competiție pe piața produselor cu prelucrare primară, nestrategice pentru economia mondială, pentru producerea cărora există „avantaje comparative” la nivel național. Stimularea dezvoltării exporturilor unui set de produse pentru care există resurse naționale în țările lumii a treia sau în țări în curs de dezvoltare este departe de a fi o strategie de dezvoltare durabilă, atât timp cât pârghiile care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În cele ce urmează, voi continua cu analiza rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne permit o perspectivă comparativă a rezultatelor școlare din școlile cu o majoritate de elevi romi cu ansamblul sistemului. Indicatorii după care vom aprecia rezultatele școlare sunt următorii: prezența la examenul de capacitate; promovabilitatea la examenul de capacitate; rata repetenției; prezența la concursuri școlare și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
infrastructurii, în timp ce abordarea lui Zapf accentuează dimensiunea regională a unor indicatori sociali încadrați în domenii de interes specific sociologic, ca, de exemplu, structura familiei, migrația și participarea. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Indicatori ai dezvoltării folosiți în anii ’80 - dimensiuni comparative* OECD, 1976 Proiectul SPES (Zapf), 1978 Monitorizarea spațială curentă, 1982 Manualul ONU (Handbook on Social Indicators, 1989) Populație Structura și dinamica populației Populație Mediul social Schimbare socială și mobilitate Grupuri sociale economice și mobilitate socială Ocuparea și calitatea muncii Piața
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că, atunci când clasificăm și evaluăm indicatorii dezvoltării, trebuie să ne referim, printre altele, la următoarele întrebări: conținut: ce aspecte sau fațete ale dezvoltării măsoară indicatorul? focus: indicatorul măsoară dezvoltarea în termeni de input-uri (mijloace) sau output-uri (rezultate)? aplicarea comparativă: indicatorul compară nivelul de dezvoltare în spațiu (transversal) și timp (longitudinal) într-un mod absolut sau relativ? flexibilitate: cât de flexibil este indicatorul pentru a permite schimbări în conținut, scop, metodă și aplicații comparative? Dintre punct de vedere mai tehnic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mijloace) sau output-uri (rezultate)? aplicarea comparativă: indicatorul compară nivelul de dezvoltare în spațiu (transversal) și timp (longitudinal) într-un mod absolut sau relativ? flexibilitate: cât de flexibil este indicatorul pentru a permite schimbări în conținut, scop, metodă și aplicații comparative? Dintre punct de vedere mai tehnic, evaluarea indicilor compoziți cuprinde rezolvarea problemelor validității și fidelității. În primul caz, este crucial ca indicatorul/componenta sa să măsoare ceea ce-și propune să măsoare. Se presupune aici că nu au fost lăsate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a eficienței și impactului său, atât așteptat, cât și neașteptat, față de obiectivele declarate - evaluarea poate duce la modificări ale strategiei, planului, programului sau proiectului tocmai pentru că se concentrează asupra eficienței globale a acestuia. Tabelul 1. Monitorizarea și evaluarea în termeni comparativi Monitorizare Evaluare Ce? Informații de rutină privind implementarea Oferă o perspectivă mai profundă asupra efectelor generale De ce? Analiza situației curente, respectarea termenelor, indicatori de performanță, minimizarea costurilor Documentează progresele obținute, atingerea scopurilor, impactul proiectului și eficiența costurilor Când? Continuă (zilnică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în care sînt comparați fie aceiași indivizi de-a lungul unei perioade de timp, fie diferite grupuri la diferite nivele de vîrstă sau în funcție de anumite caracteristici, fie are loc compararea unor loturi de subiecți ce provin din diferite culturi. Studiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
totalul orelor de curs. Deci pregăteam specialiști destul de buni în diverse domenii ale științei și culturii, nu însă și profesori la fel de bine pregătiți. Era o situație ciudată pentru un sistem care trimitea peste 90% dintre absolvenți în învățămînt. Două studii comparative - avînd în atenție procesul de formare și perfecționare în domeniul medical și pe cel de formare a învățătorilor în liceele pedagogice - ne arată că în acele sectoare lucrurile erau mult mai bine gîndite. Viitorii medici învățau în spital aproape jumătate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care a evoluat procesul de formare didactică în România modernă, cu o atenție specială acordată perioadei interbelice și instituției sale esențiale în această privință, Seminarul pedagogic universitar 1. Fără a intra aici în detalii, amintesc doar că cele două investigații comparative ne-au condus la ideea că „în altă parte” sau „altădată” procesul era conceput mult mai coerent, era mai performant, pentru simplu motiv că-și urmărea cu atenție obiectivul de a forma profesori, nu doar specialiști în diverse domenii. Soluțiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sfîrșitul aplicării unei strategii a învățării depline. Așa cum arată și denumirea ei, notele ar trebui s. crească numeric semnificativ începînd cu cele mici către cele mari. Fiind o curbă ideală, ca și curba lui Gauss, ea este folosită ca reper comparativ, însă nu pentru dimensiuni biologice sau psihice, ci pentru rezultatele școlare obținute de populațiile școlare reale în situații reale de învățare. 4.2. Căile interpretării Desigur, procesul de prelucrare a datelor este predominant unul de natură cantitativă. Dar acesta recurge
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tabelul). Descrierea studiilor similare în formă sintetică permite compararea acestora și oferă o imagine de ansamblu a contribuțiilor anterioare în domeniul de interes. Iată un exemplu de organizare a informațiilor despre studii similare: Tabelele pot fi utile și în surprinderea comparativă, cronologică etc. a teoriilor care au constituit repere în proiectarea și realizarea cercetării, cu condiția să surprindă informațiile cu adevărat relevante. Această secțiune trebuie să asigure un echilibru între perspectiva strict teoretică asupra problemei și ilustrarea acesteia în cercetări similare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea eșantionului/subiecților inves tigați, descrierea procedurii de investigare, menționarea metodelor de analiză a datelor). d)Rezultatele cercetării. Această secțiune a lucrării trebuie să includă prezentarea și analiza datelor, precum și interpretarea pedagogică/psihopedagogică a Prezentare comparativă a secțiunilor unui raport de cercetare, în funcție de tipul acestuia. Capitolul de față își propune prezentarea mai multor metode statistice importante în cercetarea pedagogică și psihologică. Pe tot parcursul capitolului, variabilele inde pendente au fost notate prescurtat cu „VI”, iar variabilele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
in Cobwebs, Anchor Books, New York, 1969 Linden, Ronald Haly, Bear and Foxes: The International Relations of the East European States, 1965-1969, "East European Monographs, Boulder", Columbia University Press, New York, 1979 Idem, Communist States and International Change: Romania and Yugoslavia in Comparative Perspective, Allen & Unwin., Boston, 1987 Loewenheim, Francis L., Langley, Harold D., and Jonas, Manfred (eds.), Roosevelt and Churchill: Their Secret Wartime Correspondence, Barrie & Jenkins, London, 1979 London, Kurt (ed.), Eastern Europe in Transition, The Johns Hopkins Press, Baltimore, 1966 Long
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tipografia Guvernului SUA, Washington, D.C., 1989, tabelul 1372 2065 Assetto, The Soviet Bloc in the IMF and the IBRD, pp. 153-156 2066 Hutchings, Soviet-East-European Relations, p. 180 2067 Ronald H. Linden, Communist Stated and International Change; Romania and Yugoslavia in Comparative Perspective, Allen & Unwin, Boston, 1987, p. 7 2068 Congresul SUA, raportul nr. 97-743 al Camerei Reprezentanților, Disapproval of Extension of Presidential Authority to Waive Freedom of Emigration Requirements Under Section 402 of the Trade Act of 1974 with Respect to
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]