8,790 matches
-
Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA). Familia nu dorește altceva decât să fie pedepsit vinovatul, pentru ca alți șoferi să nu mai curme și alte vieți nevinovate. Nu mai există înregistrările camerelor video de pe DN1 Poliția nu a fost interesată să conserve înregistrările de la camerele de supraveghere ale drumului unde a avut loc tragedia. După câteva luni, acestea se șterg automat. Înregistrările puteau dovedi că suspectul "croșeta", făcea depășiri neregulamentare, conducea agresiv. Cristian, soțul Oanei Dicu, vrea să descurajeze astfel de comportamente
Un an de la moartea jurnalistei ProTV, nicio audiere! Polițiștii vânează fraieri, pe teroriștii șoselelor nu-i deranjează! by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101346_a_102638]
-
radiațe gamma de energie mare, întrucât radiația gamma avea un efect similar asupra electronilor din metale, dar James Chadwick a descoperit că efectul de ionizare este prea puternic pentru a fi cauzat de radiații electromagnetice, atât timp cât energia și impulsul se conservă în interacțiune. În 1932, Chadwick expunea diverse elemente, cum ar fi hidrogenul și azotul, la misterioasa „radiație a beriliului” și, prin măsurarea energiilor particulelor încărcate, el a dedus că radiațiile se compun de fapt din particule neutre electric care nu
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
Tereza a Austriei), de Francisc Rákóczi al II-lea (în locul lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman), precum și o statuie a lui Lajos Kossuth (în locul împăratului Franz Joseph). Statuile înlocuite sunt transferate în depozitul Muzeului Kiscelli și conservate de către Muzeul de Istorie din Budapesta, apoi transportate la Sülysáp. În 2002, statuia deteriorată a împărătesei Maria Tereza a Austriei este restaurat și amplasată în Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta. În 2006, statuile lui Franz-Joseph, Carol al III-lea
Piața Eroilor din Budapesta () [Corola-website/Science/328426_a_329755]
-
Tereza a Austriei), de Francisc Rákóczi al II-lea (în locul lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman), precum și o statuie a lui Lajos Kossuth (în locul împăratului Franz Joseph). Statuile înlocuite sunt transferate în depozitul Muzeului Kiscelli și conservate de către Muzeul de Istorie din Budapesta, apoi transportate la Sülysáp. În 2002, statuia deteriorată a împărătesei Maria Tereza a Austriei este restaurat și amplasată în Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta. În 2006, statuile lui Franz-Joseph, Carol al III-lea
Monumentul Mileniului din Budapesta () [Corola-website/Science/328425_a_329754]
-
boia ardei, smântână și pătrunjel tocat. Oița poate fi pregătită de asemenea la grătar cu de exemplu unt „à la maître d'hôtel”, dar de asemenea numai tăiată în felii groase și unsă cu ulei. Ciuperca se poate usca sau conserva în oțet sau ulei.
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)" care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 219 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conserva habitate naturale de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)"; și protejează o gamă floristica variată. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
prezintă o arie naturală cu patru tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" și Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conserva o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
l-a purtat în bătălii. Acest steag ar fi verde cu broderie aurie sau, potrivit altor date, ar fi negru. Pe de altă parte, culoarea verde este importantă în Islam, pentru că este simbolul prin care religia islamică persuadează musulmanii: să conserve puritatea și curățenia naturii; să extindă zonele verzi (potrivit profetului Muhammad: „dacă vine Ziua Judecății de Apoi și ai în mână o plantă pentru a o sădi, sădește-o”). Culorile alb și negru au, de asemenea, o simbolistică în Islam
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
de turbărie cu specii de "Drosera rotundifolia" și "Eriophorum vaginatum"). Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Ciomatu - Puturosu (subdiviziune a Munților Harghitei, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce conservă cinci tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum" și Turbării cu vegetație forestieră) și adăpostește specii importante din
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") și Fânețe montane) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. La baza desemnării
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
singurul loc din lume în care poate fi regăsit un astfel de lac, cu o concentrație de substanțe provenite din erupțiile vulcanice acumulate în vecinătatea sa, care ucide și transforma în „stane de piatră”, păsările ce ating suprafața apelor sale, conservându-le într-o formă aproape perfectă, asemenea unor exponate dintr-un muzeu lugubru. Culoarea lacului este caracteristică celor în care apar rate foarte ridicate de evaporare. Apa se evaporă în timpul sezonului uscat iar nivelul de salinitate crește până la punctul în
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
a beduinilor Peninsulei Arabe pentru a desemna războinicul arab ideal . Acest cuvânt apare mai apoi în Coran, devenind astfel parte a vocabularului întregii lumi islamice. Cel mai probabil o mișcare de origine persană, care a pornit cu scopul de a conserva valorile umane și de a spori puterea intelectuală a maselor , "futuwwa" s-a răspândit apoi în întreaga lume islamică. Adepții mișcării se revendicau de la profetul Abraham și de la Ali, care era considerat modelul de perfecțiune masculină. Tinerii care aderau la
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Arbori și arbuști cu
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
ai disciplinei, Cezar Boliac, sau de cei care au pus bazele știintifice ale disciplinei: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, iar în unele cazuri chiar de entuziaști: frații Zagoritz (Alexandru, Constantin și Gheorghe) cu toții au fost atrași de bogația și diversitatea patrimoniului conservat pe aceste meleaguri. În decursul timpului și-au legat numele de cercetarea arheologică din Prahova o pleadă de personalități ai școlii arheologice românești care și-au adus contribuția la îmbogațirea cunoștințelor despre trecutul spațiului brăzdat de Prahova și Teleajen, dintre
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității sud-estice a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Acesta conservă mai multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică. Aria protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]