10,875 matches
-
pragmatice. De exemplu, în orașul Napoli se gesticulează mai mult ca oriunde. ,,În Galeria Umberto, spectacolul e și mai uimitor. Aici, grupuri de bărbați se adună să discute afaceri și politică și s-ar părea să schimbe între ei gesturi. Conversația este întotdeauna entuziastă, iar gestica animată. Pe măsură ce punctele de vedere și controversele zboară care încotro, mâinile se rotesc și împung aerul, lăsând tot felul de semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal de avertizare a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
completează comunicarea verbală (aprecierea verbală a unui elev poate fi însoțită de o bătaie ușoară pe umăr); • accentuează comunicarea verbală (mărirea ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pleca", ,,nu ai voie să faci acest lucru"); • transmiterea unor stări emoționale sau fizice (,,mă doare capul", ,,sunt agitată", ,,îmi este cald"). Emblemele sunt utilizate de cele mai multe ori de către profesor la începutul sau la sfârșitul unei exprimări, în pauzele dintre conversații, substituind enunțul de cele mai multe ori din următoarele motive: a) rațiuni fizice: • distanța prea mare între profesor și elev (Văzând câțiva elevi gălăgioși în capătul coridorului, profesorul îi avertizează prin mișcarea arătătorului în plan vertical. Acest gest substituie mesajul verbal ,, Nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual sunt: a) China; b) Germania; c) Franța; d) Japonia; e) Italia; f) Corea. 7. Ilustratorii nu se folosesc independent de limbajul verbal și se împart în: a) ideografe (concretizează cursul gândirii); b) kinetografe (arată funcționarea corpului uman
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acesta. Există însă specialiști care nu recomandă acest lucru în anumite situații (când spațiul este foarte restrâns), datorită pericolului de a invada zona de confort a clientului. * Pauzele. Cei mai mulți dintre noi suntem condiționați să ne asigurăm că, atunci când purtăm o conversație, aceasta decurge fără prea multe momente de întreruperi sau de liniște. Simțim că este de datoria noastră să umplem golul care ar putea apărea într-o conversație. Exercițiu: Încercați pe parcursul unei zile să vă monitorizați cât de ușor sau greu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Pauzele. Cei mai mulți dintre noi suntem condiționați să ne asigurăm că, atunci când purtăm o conversație, aceasta decurge fără prea multe momente de întreruperi sau de liniște. Simțim că este de datoria noastră să umplem golul care ar putea apărea într-o conversație. Exercițiu: Încercați pe parcursul unei zile să vă monitorizați cât de ușor sau greu vă este să păstrați liniștea în discuțiile cu prietenii, rudele sau familia. Care sunt observațiile voastre? Folosirea pauzelor în discuțiile cu clienții are de obicei efectul de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
avea toată atenția îndreptată asupra clientului. * Preocuparea pentru momentul următor al discuției. Aceasta este o problemă cu care se confrunta în general consilierii începători. Con-centrându-se pe strategia de abordat, pe următoarele întrebări, riscă să piardă din vedere detalii semnificative din conversație. Acest aspect este adesea însoțit de dificultăți în formularea/utilizarea întrebărilor de clarificare, în general într-un context în care clientul transmite mesaje confuze. Putem analiza procesul de ascultare și pașii săi în funcție de trei niveluri: fizic, mental, verbal. Câteva sugestii
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
consiliere este asigurat și de maniera în care aceste întrebări sunt adresate; este recomandat să fie formulate întrebări deschise, ale căror răspunsuri aduc clarificări importante pentru client și nu neapărat pentru consilier. În același timp, utilizarea strategică a pauzelor în cadrul conversației permite clientului să preia controlul discuției, să facă sugestii și îi oferă senzația că nu se află într-o situație de "interogatoriu". Coordonarea indirectă presupune transferarea responsabilității cursului discuției spre client, în anumite etape ale procesului de consiliere, pe perioade
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
pentru această companie... și totuși, nu mă pot abține să nu observ că ești puțin nervos când îmi povestești asta..." Provocarea este o tehnică de comunicare cu foarte mare impact, întrucât îl aduce pe client la un alt nivel al conversației: deschidere și sinceritate nu neapărat față de consilier, ci mai ales față de sine însuși. Din acest motiv, consilierul trebuie să fie foarte atent și să considere în general utilizarea provocării după ce simte că relația cu clientul este îndeajuns de solidă. Dacă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Secțiunea: Diploma: Observații: Alte cursuri/ calificări: Data: Instituția: Orașul: Numele cursului: Diploma: Observații: Experiența profesională: Perioada: Orașul: Aria de activitate: Departament: Funcția: Descriere atribuții: Realizări: Motivul plecării: Observații: Abilități: Arie: Descriere: Lista publicațiilor: Obiective profesionale: Limbi străine: Limba (nivel citit, conversație, scris) Permis de conducere (Categorie, data emiterii): Mobilitate: Referințe: Nume: Referințe pentru: Telefon, e-mail: Hobby: Chiar dacă nu există o "rețetă" universală pentru a alcătui un CV, există câteva reguli simple care pot garanta succesul și pe care consilierul în carieră
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
abordează informația obținută de la clientul său, fie că este vorba despre informații demografice sau de altă natură; indiferent cât de spectaculoase sau de interesante în vreun fel sau altul sunt acestea, consilierului nu îi este permis să le folosească în conversații particulare, să le divulge prietenilor sau cunoștințelor, să se laude din dorința de a impresiona etc. Notele, rezultatele testărilor și observațiile pe marginea cazurilor trebuie ținute într-un loc sigur, departe de orice posibilitate de a fi citite de alte
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și civilizare a avut drept consecință o intensificare a producției practicii artistice de a crea legături pe baza intersubiectivității și a elaborării colective a (con)sensului cultural. Fiind pretextul producerii unei sociabilități specifice prin oferirea oportunității de a deschide o conversație imediată în prezența imaginii (steaguri, logo-uri, icon-uri și diferite alte semne), artele vizuale se caracterizează prin puterea de a provoca empatie și de a permite împărtășirea emoțiilor și reflecțiilor participanților.46 Reconsiderând locul operelor de artă în cadrul sistemului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
astfel din critica de artă un forum pentru conceperea și operarea, mai curând decât pentru simpla afirmare, a judecății; iar critica, în asamblul ei, ar trebui să fie destul de importantă pentru a conta ca istorie și vice-versa, făcând astfel posibilă conversația ambițioasă și indiscriminatorie cu trecutul și viitorul 126. Raportându-se la un obiect, un eveniment, o situație pe baza unor criterii de evaluare descriptivă, analitică, jurisprudențială și teoretică, critica de artă are rolul de a facilita înțelegerea construcției și mesajelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
efort comun al unei comunități de critici care ar deveni auto-corectivă prin multiplele considerații care ar evita adecvarea în favoarea rectificării continue a acestei practici. În fine, un ultim principiu propune o încurajare a interpretării în vederea angajării tuturor interpreților într-o conversație colectivă care să evite pronunțările dogmatice 131. Interpretările și judecățile sunt acte de decizie care furnizează motive și dovezi ale deciziilor și formulează argumente mai mult sau mai puțin convingătoare în favoarea concluziei. În viziunea lui Barrett, judecățile critice complete ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artă. Procesele gândirii pot include atât modalitățile în care este propusă o lucrare ipotetică, și în care te poți inspira din lucrările altora ori dintr-un aspect neobservat anterior al propriilor tale lucrări, cât și rezultatele unei lecturi, ale unei conversații, ale unei experiențe. Procedurile includ felul în care sunt utilizate materialele, genul de decizii cu privire la întrebuințarea lor și în ce măsură lucrarea solicită interacțiune (socială, politică, colaborativă), prin proceduri înțelegându-se ceea ce facem în contrast cu ceea ce gândim. Cât privește presupozițiile puse în joc
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
distanță. Deoarece nu poate avea un loc al ei, tactica depinde de timp, în sensul că este nevoită să manipuleze în mod constant evenimentele pentru a le transforma în "oportunități". Nevoită să combine elemente eterogene printr-o sinteză intelectuală, tactica (conversația, vizionarea ori lectura, de pildă) nu dispune de un discurs, ci este o decizie prin care este "măsurată" oportunitatea de a folosi în mod inventiv posibilitățile oferite de circumstanțele unei strategii (a amenajării unei săli de expoziții într-un muzeu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
secretelor metodelor calitativ-critice în analiza comunicării, dar și delectează prin frumusețea analizelor și a stilului folosit. Ceea ce merită o remarcă specială este modul în care este scrisă această carte. Autoarea însăși ni se prezintă ca personaj principal, aflat într-o conversație permanentă atât cu autorii analizați, cât și cu cititorii săi potențiali. Cartea este scrisă de un personaj care dialoghează continuu cu cititorii, vorbește mereu la persoana I singular, își comunică și transmite continuu propriile-i trăiri în procesul de metabolizare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
privilegiat, domnia sa contribuind, prin eforturi inestimabile, la conturarea unui profil al disciplinei de o reprezentativitate exemplară în ce privește aproprierea spațiului discursiv de către o multitudine de "voci", aflate într-o perfectă, democrată, armonie, profesorul González, deci, îmi da de știre, în momentul conversației noastre de acum câteva luni că, zece ani după plecarea mea din State, orientările umaniste și cele social-științifice au declarat armistițiu! Au declarat armistițiu, în baza observației de bun simț că un domeniu dinamic și viguros este mai valoros decât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
păreau cu toții discipolii sau fanii săi, indiferent de domeniul în care lucrau, de la filologie și lingvistică la muzicologie, de la studii literare la antropologie și științe politice. Tot la Berlin ne-am perfecționat metoda (aplicată consecvent de Moshe cu prietenii săi) conversației continue, timp de mai multe ore. De atunci, cu fiecare întâlnire și cu fiecare convorbire telefonică, stabilim noi recorduri, pentru a le doborî cu proximul prilej. Cea mai recentă întâlnire înaintea celor pe care le-am programat deja pentru 20-21
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mers la școală, ar fi o exagerare. Țin minte și fraze din acele întâlniri. Bunica venea și-i spunea bunicului: „Termină de-acum”; apoi ceva cu țăranii și cum se făcea prețul - în fine, ceva foarte trunchiat. Înțelegeam câte ceva din conversația românească, dar nu puteam vorbi. Mama îmi citea în românește chiar înainte de școală; tot felul de poezii și basme, Cerbul cu stea în frunte și altele, dar româna nu era pentru mine o limbă activă. Așa că, atunci când am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vedere academic. Nu cred că Eliade XE "Eliade, Mircea" a vorbit cu Scholem XE "Scholem, Gershom" despre asta. Nu cred că Scholem XE "Scholem, Gershom" a știut despre asta. Scholem XE "Scholem, Gershom" a murit în ’82, am avut o conversație cu el pe acest subiect. Eliade XE "Eliade, Mircea" a vorbit mult și cu Werblowsky XE "Werblowsky, R.J." , cu Sambursky XE "Sambursky" , cu Rotenstreich XE "Rotenstreich, Nathan" , care erau și ei acolo. „Eliade XE "Eliade, Mircea" era prietenul nostru”, mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
auzit nimic. Seara ne-am reîntâlnit, am ieșit cu câțiva colegi la un restaurant. După ce am mâncat și toți ceilalți au plecat, Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" a rămas. Și ne-am dus la hotelul meu, unde am avut o conversație foarte lungă, la început în română, după care am decis să vorbim în engleză. S.A.: De ce să vorbiți în engleză? M.I.: Nu știu. Așa s-a întâmplat. S.A.: Înțeleg. Am avut și eu experiența asta: cu Cioran XE "Cioran, Emil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
el dormea, iar noi am băut o cafea cu starețul. Între timp, el se sculase, era de-acum... S.A.: ...ân chilie... M.I.: Nu, era în chilie când dormea. Era în... S.A.: ...ân pridvor. M.I.: Da, și acolo am avut o conversație de vreo două ore. Pentru mine a fost foarte interesant. Asta era ceva din alt veac, dintr-altă planetă. Nu-i ceva interesant academic, ce mi-a spus el despre isihasm știam și eu, nu era informație, dar... Ce-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
n-am văzut asta când a abordat materiale românești „pure”. Așa că nu contează care este subiectul, ci care este metoda. Metoda lui Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" era pur și simplu alta. Mi-aduc aminte că am avut o scurtă conversație cu el pe tema asta, pornind de la Eminescu. Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" a predat româna la Groningen, dar a predat-o într-un fel foarte diferit decât ar fi făcut-o Eliade XE "Eliade, Mircea" . Dacă amândoi ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]