9,900 matches
-
mult până la pauză?" sau "Crezi că vom ajunge la timp?" sau "Vom întârzia, nu?" etc. (care pot fi mai ușor decodate/descifrate prin ascultare activă concept care va fi prezentat în următoarele secțiuni ale lucrării de față). NOTĂ. Toate aceste coordonate ale comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale analizei acesteia modelul tehnicist, modelul psihosociologic, modelul informațional, modelul organizațional, modelul sociolingvistic, modelul pedagogic, modelul cibernetic, modelul semiotic, modelul pragmatic
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a procesului comunicării, cât și la diferitele tipuri de context implicate de derularea acestui proces. Se disting, astfel, variabile la nivel personal (în planul subiecților implicați într-o situație de comunicare: locutor, interlocutor/i), interpersonal/ relațional, cotextual (comunicativ propriu-zis pe coordonatele verbală, nonverbală și paraverbală), referențial, acțional, contextual circumstanțial, social, politic, cultural, instituțional, funcțional etc. (c1) Variabilele de ordin personal ale unei situații de comunicare interpersonală reflectă ipostaza locutorială și pe cea (a)/interlocutorială, cu toate particularitățile acestora (cf. Șerbănescu, 2007
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aleg să nu transmit foarte multe informații noi interlocutorului etc.), în planul relaționării cu interlocutorul (relaționare din perspectiva distanței fizice locutor interlocutor; dacă este aglomerat în lift, nu se mai respectă distanța socială și comunicarea interpersonală se înscrie pe alte coordonate decât într-o situație care nu ar presupune astfel de condiții fizice), chiar în planul construirii mesajului, care trebuie să fie adaptat coordonatelor spațio-temporale ale situației de comunicare în care este actualizat (vezi, de exemplu, raportarea, uneori necesară, la vreme
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este aglomerat în lift, nu se mai respectă distanța socială și comunicarea interpersonală se înscrie pe alte coordonate decât într-o situație care nu ar presupune astfel de condiții fizice), chiar în planul construirii mesajului, care trebuie să fie adaptat coordonatelor spațio-temporale ale situației de comunicare în care este actualizat (vezi, de exemplu, raportarea, uneori necesară, la vreme, la momentul din zi, la mediul rural/urban etc.). (c7) Variabilele de ordin social, politic, cultural sunt importante, dincolo de accepțiunile clasice, pentru evitarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dintre ele este motivată de relația cu interlocutorul, de starea de spirit din momentul respectiv, de resursa timp etc.). (e) Disfuncții reperabile în comunicare În general, în literatura de specialitate problema barierelor în comunicare este prezentată prin raportare fie la coordonatele procesului comunicativ (vezi, de exemplu, bariere în transmiterea mesajului, bariere de recepție, bariere de înțelegere și bariere de acceptare Vlădescu, 2008, pp. 50-51), fie ca apanaj al uneia dintre aceste coordonate (de exemplu, bariere în ascultare sintetizate în Albu, 2008
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
barierelor în comunicare este prezentată prin raportare fie la coordonatele procesului comunicativ (vezi, de exemplu, bariere în transmiterea mesajului, bariere de recepție, bariere de înțelegere și bariere de acceptare Vlădescu, 2008, pp. 50-51), fie ca apanaj al uneia dintre aceste coordonate (de exemplu, bariere în ascultare sintetizate în Albu, 2008, pp. 185-191, după Șoitu, 2001; Burley-Allen, 2005; Nuță, 2004, pp. 35-41; Alexandrescu & Micle, 2002, p. 51 etc.) sau al unui context anume de derulare a actului comunicativ (de exemplu, bariere în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
apud Pamfil, 2003, pp. 65-66), competența lingvistică (stăpânirea și utilizarea codului), competența informațională/culturală/enciclopedică (implicată de conținuturile/informațiile transmise prin mesaj), competența cognitivă (reflectată în operații de analiză, sinteză, comparare, generalizare etc.), competența socială, relațională (implicând raportare optimă la coordonatele sociale, interpersonale, relaționale ale contextului comunicativ, inclusiv în planul decodării de semne nonverbale și paraverbale, alături de cele verbale și în cel al respectării disciplinei comunicării) și, pe de altă parte, manifestări ale inteligenței sociale (Thorndike, apud Roco, 2004, p. 139
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Direcții particulare de analiză a comunicării interpersonale După cum reiese și din multiplele valențe ale competenței comunicative, o situație de comunicare interpersonală se constituie într-un proces complex, multifațetat, care se constituie, la rândul său, în sursă de informații. Studiind anumite coordonate ale unui act comunicativ, pot fi identificate elemente ale mediului familial al locutorului/interlocutorului, ale sistemului de influențe exercitate, în timp, asupra unei persoane, ale raportului cunoscut necunoscut, dezvăluit ascuns în sfera (auto)comunicării și a relaționării, ale strategiei discursive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de comunicare interpersonală, fiecare locutor intră cu o serie de date explicite, respectiv implicite privind raportarea la sine, raportarea la interlocutor/la ceilalți, raportarea la contextul comunicativ, la tema de discuție etc. Practic, fiecare persoană își actualizează, în comunicare, anumite coordonate/instanțe ale Sine-lui, în condițiile în care se consideră că "Eu-l are o origine socială" (G.H. Mead, apud Marinescu, 2003, pp. 37-38) și că fiecare individ devine conștient de sine însuși ca apanaj al comunicării cu și al raportării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Capul sprijinit în mâini Privire contemplativă Degete încrucișate Deget dus la tâmplă, sprijinit de nas etc. Gesturi indicative, ilustrative, explicative etc. După cum reiese și din exemplele prezentate în tabelele anterioare, pentru fiecare Stare a Eului se poate vorbi de o coordonată pozitivă, respectiv de una negativă. De exemplu, Copilul poate reacționa pozitiv (își manifestă bucuria) sau negativ (își provoacă interlocutorul), Părintele poate proteja, poate ajuta (coordonată pozitivă), dar și supraproteja, poate exagera în limite impuse sau în ajutor oferit (coordonată negativă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemplele prezentate în tabelele anterioare, pentru fiecare Stare a Eului se poate vorbi de o coordonată pozitivă, respectiv de una negativă. De exemplu, Copilul poate reacționa pozitiv (își manifestă bucuria) sau negativ (își provoacă interlocutorul), Părintele poate proteja, poate ajuta (coordonată pozitivă), dar și supraproteja, poate exagera în limite impuse sau în ajutor oferit (coordonată negativă), Adultul poate fi perceput pozitiv, în analiza și rezolvarea unei situații-problemă, respectiv negativ blocat în raționamente. Importantă este, în toate aceste cazuri și în manifestarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o coordonată pozitivă, respectiv de una negativă. De exemplu, Copilul poate reacționa pozitiv (își manifestă bucuria) sau negativ (își provoacă interlocutorul), Părintele poate proteja, poate ajuta (coordonată pozitivă), dar și supraproteja, poate exagera în limite impuse sau în ajutor oferit (coordonată negativă), Adultul poate fi perceput pozitiv, în analiza și rezolvarea unei situații-problemă, respectiv negativ blocat în raționamente. Importantă este, în toate aceste cazuri și în manifestarea tuturor Stărilor Eului, adaptarea (lor) la diferitele valențe contextuale ale situației de comunicare, la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dinamica interacțiunilor actualizate în comunicare, în condițiile în care aceasta implică patru variabile fața pozitivă a locutorului, fața negativă a locutorului, fața pozitivă a interlocutorului și fața negativă a interlocutorului -, fiecare dintre ele putând fi amenințată 25 printr-o anumită coordonată a actului comunicativ; de exemplu: prezentarea de scuze amenințare la adresa feței pozitive a locutorului; promisiunea amenințare la adresa feței negative a locutorului; injuriile amenințări la adresa feței pozitive a interlocutorului; imperativele/ordinele amenințări la adresa feței negative a interlocutorului. În acest context, fiecare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferite de către fiecare dintre subiecții actului comunicativ (de exemplu, rolul de elev, rolul de profesor, rolul de profesor-elev, rolul de opozant în prelegerea cu opozant, rolul de colaborator, rolul de complice etc. vezi și Stoean, 2002, p. 65); pe ambele coordonate, este important ca ""personajul-resursă30" să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau să intuiască, legitățile formei de învățare implicate în situația dată" (Zsuzsa, 2010, p. 10). Din aceeași perspectivă bipartită, comunicarea didactică poate fi considerată atât instrumentală (preponderent), cât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în condițiile în care implică atât vehicularea de conținuturi (Zsuzsa, 2010, p. 10), cât și aspecte relaționale, interpersonale etc. (Ezechil, 2002, p. 10). În ambele cazuri, este importantă abordarea contextualizată a procesului în sine: comunicarea didactică presupune raportarea la diferitele coordonate ale contextului 31: * coordonate personale caracteristici fizice și psihice ale persoanelor implicate în demersul instructiv-educativ; * coordonate interpersonale tipul de relație locutor interlocutor, indiferent dacă elevul sau profesorul își asumă inițial rolul de locutor: relație pe orizontală/pe verticală, relație autoritară
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
relaționale, interpersonale etc. (Ezechil, 2002, p. 10). În ambele cazuri, este importantă abordarea contextualizată a procesului în sine: comunicarea didactică presupune raportarea la diferitele coordonate ale contextului 31: * coordonate personale caracteristici fizice și psihice ale persoanelor implicate în demersul instructiv-educativ; * coordonate interpersonale tipul de relație locutor interlocutor, indiferent dacă elevul sau profesorul își asumă inițial rolul de locutor: relație pe orizontală/pe verticală, relație autoritară/democratică, relația "de autoritate cognitivă" (reflectată în replici de tipul "Așa a spus doamna [învățătoare]", cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interactiv de abordare a noilor conținuturi și una care se constituie doar în ipostaza receptor pasiv; pe aceeași linie se înscrie și teoria "congruenței profesor elev" (Millrood, 2004) promovată de perspectiva mai nouă a NLP [Neurolinguistic Programming] în comunicarea didactică; * coordonate politice diferențiind tipurile de demersuri instructiv-educative și de situații de comunicare didactică din sisteme diferite de învățământ, subsumate politicii educaționale a fiecărei țări (vezi, de exemplu, sistemul românesc versus sistemul danez); * coordonate sociale care-și subordonează atitudinea generală față de educație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nouă a NLP [Neurolinguistic Programming] în comunicarea didactică; * coordonate politice diferențiind tipurile de demersuri instructiv-educative și de situații de comunicare didactică din sisteme diferite de învățământ, subsumate politicii educaționale a fiecărei țări (vezi, de exemplu, sistemul românesc versus sistemul danez); * coordonate sociale care-și subordonează atitudinea generală față de educație a actanților sau a persoanelor din mediul familial al acestora (vezi, de exemplu, problema abandonului școlar în cazul elevilor ai căror părinți consideră că educația în școală nu este utilă/nu este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a persoanelor din mediul familial al acestora (vezi, de exemplu, problema abandonului școlar în cazul elevilor ai căror părinți consideră că educația în școală nu este utilă/nu este bine realizată etc.), problematica discriminării, raportarea la anumite norme sociale etc.; * coordonate instituționale caracteristicile instituției în care se derulează un anumit act comunicativ didactic: tipuri de activități, alternativa educațională pentru care s-a optat "clasică" versus Step-by-Step etc. -, regulamente de ordine interioară etc.; * coordonate circumstanțiale sală având condiții optime de încălzire, mobilier
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
problematica discriminării, raportarea la anumite norme sociale etc.; * coordonate instituționale caracteristicile instituției în care se derulează un anumit act comunicativ didactic: tipuri de activități, alternativa educațională pentru care s-a optat "clasică" versus Step-by-Step etc. -, regulamente de ordine interioară etc.; * coordonate circumstanțiale sală având condiții optime de încălzire, mobilier adecvat, activități asociate unei anumite zile din săptămână, unui anumit moment al zilei, durata activităților, durata fiecărei secvențe din cadrul unei lecții etc.; * coordonate referențiale în principiu, conținuturile prevăzute în Curriculum, dar și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
încălzire, mobilier adecvat, activități asociate unei anumite zile din săptămână, unui anumit moment al zilei, durata activităților, durata fiecărei secvențe din cadrul unei lecții etc.; * coordonate referențiale în principiu, conținuturile prevăzute în Curriculum, dar și conținuturi abordate în completarea/extinderea primelor; * coordonate acționale prin comunicarea didactică vizându-se producerea de modificări în sens evolutiv în comportamentul actanților. Dincolo de teoria comunicării în sfera educațională, practica este cea care impune identificarea și valorificarea acelor coordonate care să eficientizeze procesul în sine (având ca premise
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Curriculum, dar și conținuturi abordate în completarea/extinderea primelor; * coordonate acționale prin comunicarea didactică vizându-se producerea de modificări în sens evolutiv în comportamentul actanților. Dincolo de teoria comunicării în sfera educațională, practica este cea care impune identificarea și valorificarea acelor coordonate care să eficientizeze procesul în sine (având ca premise barierele/ obstacolele identificate la acest nivel vezi supra tipurile de disfuncții din planul comunicării interpersonabile reperabile și în comunicarea didactică/educațională 32), iar aceste coordonate se subsumează fiecăruia dintre contextele invocate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care impune identificarea și valorificarea acelor coordonate care să eficientizeze procesul în sine (având ca premise barierele/ obstacolele identificate la acest nivel vezi supra tipurile de disfuncții din planul comunicării interpersonabile reperabile și în comunicarea didactică/educațională 32), iar aceste coordonate se subsumează fiecăruia dintre contextele invocate anterior. Având în vedere specificul relației care caracterizează situația de comunicare didactică/educațională, condiția de eficiență invocată cu predilecție este cea a competenței de comunicare a locutorului-profesor33, implicând: credibilitate (dată de pregătirea de specialitate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Sălăvăstru, 2004, pp. 224-226), cultivarea unei practici a dialogului (White 2009, p. 126; Sadler, 2006, pp. 330-331; Sălăvăstru, 2004, pp. 223-224), capacitate de adaptare (White 2009, p. 126) etc. Evident, eficiența comunicării didactice/educaționale nu poate fi asigurată numai prin coordonatele enumerate supra; în acest sens, devin relevante și aspecte precum: cultivarea calităților enumerate pentru locutorul-profesor și în cazul locutorului-elev/student/ cursant, utilizarea contextualizată (de către profesor/elev/student/ cursant) a ascultării active și a celei pasive, plasarea actului comunicativ educațional într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este student. Dincolo de "rol", în literatura de specialitate se vehiculează și termenii "fațetă"/"ramă"36, care trimit de fapt către manifestarea în comunicare a Eul-ului social, a ceea ce locutorul dorește la un moment dat să prezinte interlocutorului (păstrând și coordonate ale Eul-ului pe care alege să nu le exteriorizeze), cu trimitere însă și către ideea de "mască" asociată cu ceea ce locutorul consideră că se așteaptă de la el într-o situație dată (cf. Rogers, 2008, p. 165) și cu disimularea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]