10,085 matches
-
Asociației Scriitorilor din Brașov), unde postmodernismul poate fi întâlnit într-o formulă remanentă, stângace. În a doua carte, C. proiectează o „Dimitriadă” antidemiurgică. Falsul Dimitrie este un personaj demonic ce se deghizează în stil Pessoa și încearcă să ridice evenimentul cotidian la proporția de act existențial semnificativ. SCRIERI: E închis, vă rugăm nu insistați, Constanța, 1994; Falsul Dimitrie, Târgu Mureș, 1994; Salvați Bostonul, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, VTRA, 1995, 1-2; Lucian Vasiliu, Adnotări fulgurante: Dumitru Crudu, DL
CRUDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286542_a_287871]
-
irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973), asemănător stilistic cu cel
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
o prozatoare de o sensibilitate acută, ce-și exprimă cu multă convingere, spontan și firesc, propriile reacții în fața împrejurărilor vieții. Scrisă la persoana întâi, cartea e o spovedanie lucidă, uneori cinică a unei tinere fete, Raluca, agasată de automatismul vieții cotidiene, de stupiditatea obligațiilor zilnice, de conformismul „fetei cuminți”, șocând deseori prin gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Sibiului. Prin natura lor, oamenii sunt sociabili. Tendința de a se organiza și coopera în cadrul unor relații interdependente este inerentă, iar istoria umanității se confundă cu istoria organizațiilor sociale. Grupurile și organizațiile sunt o parte adânc înrădăcinată în existența noastră cotidiană. Ne naștem într-o familie cu ajutorul unei organizații. Apoi ne petrecem o foarte mare parte din viață în instituții formale și grupuri informale. Cele mai rafinate studii de etnologie tratează problematica relațiilor de socialitate, vecinătate și rudenie, însă metodele au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
activității sociale; - de a ține sub control agresivitatea indivizilor; - de a facilita continuitatea socială; - de a permite predictibilitatea conduitelor și acțiunilor umane. Organizațiile nu sunt ceva distant sau fenomene impersonale, ele au fost și sunt inexorabil implicate în viața noastră cotidiană. Astfel, am fost și suntem cu toții membrii unei societăți organizaționale, respectiv oameni care cooperăm în cadrul unor grupuri pentru a realiza și îndeplini o diversitate mare de scopuri și obiective. Apariția instituției „vecinătății” în comunitățile din sudul Transilvaniei ca o instituție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
statusul ilegal din Italia. În acest sens, trimiterea banilor acasă este probabil cea mai bună soluție de evitare a riscurilor directe și indirecte ce provin din ilegalitatea existentă în mediile de migranți români. Direct, situația de migrant ilegal implică insecuritate cotidiană și soluția cea mai bună de maximizare a securității este trimiterea banilor în România. Indirect, chiar în situația migranților legali, există multe riscuri generate de ilegalitate, prin caracterul speculativ și incert al mediului de migranți sau prin competiția dintre muncitorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Avea mai multe cărți chiar decât bunicul meu. Că și bunicul meu avea casa plină de cărți, până sus urcau cărțile, pe toți pereții” (p. 68). Henri Stahl, pentru că despre el este vorba, a scris o lucrare fermecătoare despre viața cotidiană din Bucureștii anilor de început ai secolului trecut. Referitor la Școala sociologică de la București, Paul Stahl constată cu regret că „se reține un singur lucru din Școala sociologică: că s-au făcut monografii [...]. Ei au mers mai departe decât asta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este mecanismul psihologic care integrează acțiunea individuală cu intenția politică, este cimentul natural care leagă oamenii de sistemele de autoritate. Evenimentele istorice (Milgram se referă la experiența celui de-al doilea război mondial) au relevat faptul că, în viața lor cotidiană, oamenii au tendința de a se supune autorității, docilitatea lor se prezintă ca un comportament profund înrădăcinat, ca un impuls predominant de natură etnică, afectivă și socială. Concluzia esențială a studiului său, crede psihosociologul american, este aceea că oamenii obișnuiți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fără alternative, reușea până la urmă să se insinueze ca model și ideal social. Această „impregnare” a individului, de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială (transmisie orală, interacțiuni instituționale sau mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun”. O cunoaștere, fondată pe observarea mediului și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv” unificator, în imagini și legături mentale, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în închisoare, acest ideolog al „omului nou” construiește un model-standard de erou romantic, animat de dorința de a-i educa pe cei aflați în întuneric, de a elibera omul obișnuit de necunoaștere, de a aduce lumină și moralitate în viața cotidiană. Romanul revoluționarului rus poartă un subtitlu: Schițe pentru oamenii noi. Romanele, nuvelele și filmele pe care le analizează Mitchievici s-au născut parcă de sub mantaua lui Cernîșevski. Eroii-modele sunt comisarul Moldovan al lui Sergiu Nicolaescu, care se bate cu rămășitele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Unchiul lui Noață (1936, cu Grigore Vasiliu-Birlic în rolul principal) îi alină zilele din urmă și îl convinge încă o dată că a ales calea potrivită. Mulți comentatori au subliniat calitățile scenice ale teatrului lui H., capacitatea de a dinamiza banalul cotidian structurându-l în jurul unor nuclee dramatice, cozeria inteligentă, dialogurile alerte și spirituale, presărate cu jocuri de cuvinte, umorul, comicul unor situații, ingeniozitatea de a inventa întâmplări spectaculoase, atmosfera destinsă, încărcată de ilaritate, care se țese din mai toate elementele. La
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
lingvist, I. scrie și proză, dar scriiturii sale îi lipsește o anume ingenuitate a viziunii estetice, ceea ce face ca tonalitatea să nu diferențieze stilistic, bunăoară, o lucrare de specialitate a sa de un roman pe care îl compune. Astfel, Limbaj cotidian și rostire literară (1977) este o lucrare didactică de „cultivare” a limbii, ce tratează tematic o serie de aspecte ale limbii literare ca variantă a limbii române, I. încercând, cu apel la un limbaj comun, să explice rațiunile abaterilor de la
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
de vicisitudini istorice. Reconstituire istorică, cu apel generos la documente, drama Avram Iancu (1995) are și o componentă lirică, dar lipsa de adâncime psihologică și un anume sentimentalism afectează grandoarea reală a câtorva scene. SCRIERI: Italia posibilă, Cluj-NAPOCA, 1977; Limbaj cotidian și rostire literară, Timișoara, 1977; Pământ-cosmos și retur (în colaborare cu Dumitru Mureșan), Timișoara, 1980; Ursul câștigător la loto (în colaborare cu Dumitru Mureșan), București, 1981; Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar (în colaborare), Baia Mare, 1983; Întrebări în asfințit, Cluj-Napoca
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
înțelege progresiv trăirile afective intense care-l caracterizează. Pacientul este ajutat să conștientizeze faptul că este acceptat și înțeles - în sens intelectual - de către terapeut care însă își păstrează neutralitatea afectivă așa cum se întâmplă inițial în orice raport interpersonal din viața cotidiană. Sunt prevenite și pe această cale reacțiile autodestructive care perturbă structura Eului dar și calitatea și durata relației terapeutice. Psihoterapiile cognitive - sunt fundamentate pe modelul cognitiv al tulburărilor de personalitate elaborat de BECK și colab. (1990Ă. Conform acestuia trăsăturile personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un protector care îi preia responsabilitățile. Tratamentul propriu-zis are două componente: terapiile individuale și cultivarea aptitudinilor. Primele se desfășoară în ședințe săptămânale de 50-60 minute, fiind însă flexibile ca structură în funcție de disponibilitatea pacientului. Acesta este obligat să țină un jurnal cotidian cu conținutul subiectelor abordate și poate apela oricând telefonic terapeutul - se recomandă zilnic - atunci când anticipează o scădere a autocontrolului. Ședințele sunt subîmpărțite în 3 etape: de abordare și estompare a psihotraumelor, a evenimentelor și comportamentelor care perturbă relația terapeutică și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
expresie a oscilațiilor nevoii de dependență și a atitudinilor captative. O poziție particulară - de comentat prin intermediul conceptului de mentalizare - introdus de FONAGY (1991Ă o ocupă stimularea recunoașterii trăirilor afective personale și ale celor din jur și raportarea lor la comportamentul cotidian. Tehnica este importantă mai ales în abordarea TP dependent și TP borderline. În ansamblu la programele nivelului II trebuiesc periodic evaluate și reintegrate - dacă este cazul - celelalte variante psihoterapeutice, fapt preconizat de LINEHAN și colab. (1993Ă în cazul terapiilor dialectic-comportamentale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viața de zi cu zi a oamenilor vii, ce nu încetează niciodată să se caracterizeze unul pe altul și să depene povești, despre zei și eroi, despre persoane cunoscute sau despre personaje fictive, plasate în realitatea imaginarului sau a realității cotidiene. Binele și răul nu sunt doar valori, concepte despre care vorbesc filozofii și teologii, ci sunt realități constante, ființânde, „încarnate”, prezente în jurul nostru mereu, zi de zi, ceas de ceas și în proporții de masă, întrețesute cu rostirea unor cuvinte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimpotrivă, de supunere inconștientă la un numitor comun (Ionathan și Onofrei). În volumul următor, Fete și băieți (1971), D. propune o viziune inedită asupra relațiilor familiale, și anume o perspectivă răsturnată a raporturilor dintre membrii acestei celule sociale. Astfel, universul cotidian este violentat de poznele părinților și bunicilor, iar copiii, ființe ce dețin secretul înțelepciunii totale, stăvilesc cu greu excesele prea venerabililor înaintași. Dar virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
solitar aflat într-o căutare fără sfârșit. Carte vie (2003) înseamnă o redescoperire a firescului existenței, a simțurilor eliberate de constrângeri pentru a putea percepe naturalul, iar dialogul cu universul mic sau mare e mediat de tehnica în expansiune. Experiența cotidiană e pretext pentru a admira eternitatea lucrurilor. Tema esențială a volumului pare a fi timpul, străjuit de copilărie și de moarte. SCRIERI: Priveliștile, Timișoara, 1977; Orele orașului Arad (în colaborare), Arad, 1978; Nori luminați, București, 1979; Scara interioară, Timișoara, 1980
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din același spațiu geografic. Tehnica e cea a povestirii cu „sertare”, romanul având mai multe filoane tematice. Romanul următor, Când caii dorm în picioare (1987), este o dezbatere asupra unui „caz”, efectuată prin formula modernă a metaromanescului. Un
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
care ascunde însă un potențial pasional exploziv. Dacă experiențele autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de mână (1968) notează poezia vieții cotidiene și alcătuiește, cu unele accente folclorice, un pastel monografic oltenesc. Într-o poezie în care imaginile livrești jalonează izbucnirea sinceră, Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
avantajul asupra concurenților. Acest ansamblu de reguli formează cuplul produs - piață sau strategia comercială; 3. regulile care guvernează raporturile interne și procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele de strategie administrativă; 4. regulile pe care le urmează firma pe piața cotidiană a activităților, numite mari orientări operaționale. Ideea sa forte este de a nu angaja lupta decât În domeniul În care firma deține atuuri. Acestea pot fi: costul, calitatea, service-ul, proximitatea etc. Ceea ce contează este ca, pe terenul ales, să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
recurge la consens ideologic și se preferă un comandament consultativ; delegarea de autoritate se aplică numai dacă se controlează inițiativele subordonaților; nu se tolerează ambiguitatea În percepția altuia (el este dinainte bun sau rău); străinii nu pot fi manageri. Viața cotidiană din Întreprinderi este profund afectată de aceste caracteristici. Prin urmare, salariatul din Întreprinderea românească este marcat de anumite concepții, asupra cărora ar trebui acționat pentru a se putea realiza o schimbare de fond În economia românească: o slabă ambiție pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
singuratic, se claustrează între zidurile locuinței sale, își făurește chiar și o emblemă aristocratică, reprezentând doi îngeri de-a dreapta și de-a stânga unei coroane, sub care așază deviza: Cave, age, tace („Ferește-te, lucrează, taci”). Apariția lui în viața cotidiană a Bucureștiului din perioada interbelică era bizară, stranie prin rigiditatea cu care își confecționase morga aristocratică, anacronică mai ales prin aspectul vestimentar. În 1925, întâiul volum din Antologia poeților de azi de I. Pillat și Perpessicius semnalează titlul unui volum
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
numărul 3). Alte interviuri sunt luate lui Al. T. Stamatiad și Petre Bellu. Un articol nesemnat este dedicat lui Panait Istrati. Apare și semnătura lui Tudor Arghezi cu un articol politic. C. este o publicație ce s-ar fi vrut cotidiană. În consecință, toate informațiile sale, chiar și cele culturale, sunt scurte și percutante. V.T.
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]