10,007 matches
-
află situat Podișul Secașelor în sud - vestul Dealurilor Târnavei Mici, fiind recunoscută drept diviziunea cea mai coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți, ravene, ogase, șesuri, terase, lunci, albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting: Forme bizare de relief. Dealul Vartoape cu alunecări de teren, cele doua vârfuri Crăiasa Mică
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
din flaut din Hameln cu flautul sau fermecat a ascuns copiii orașului ca răzbunare că nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Cele mai vechi urme de locuire omenească descoperite până în prezent pe teritoriul comunei Sălciua datează din epoca timpurie a bronzului, deci din primul sfert al mileniului ÎI î.e.n.” Ele constau dintr-o serie de tumuli (movile funerare) localizate în apropierea culmii Bedeleu. Primul document păstrat despre Sălciua de Sus datează din anul 1379, însă se considera de către unii cercetători că satul a luat ființă puțin mai devreme, în anul 1370. Numele localității Sălciua de Sus apare în acest document scris în
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
După cum se vede din Harta Iosefină a Comitatului Arad, în secolul al XVIII-lea Gurahonț se întindea doar pe malul stâng al Crișului Alb, iar pe malul drept, erau localitățile Iosaș, la vest și Iosășel, la est, separate de o culme de deal. Prin extinderea localității Gurahonț, Iosășel a fost înglobată în aceasta, actual fiind o stradă din Gurahonț. Iosășel este referită ca localitate separată în lucrări din secolele al XIX-lea și al XX-lea despre Revoluția de la 1848 din
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
de Valea Sodom. Spre est, Măderat se învecinează cu hotarul comunei Târnova (satele Târnova, 7 km, Agrijul Mare, 5 km), spre vest cu satul Mâsca (3 km), iar spre nord-vest cu orașul Pâncota (2 km). Spre nord, aproape de localitate este culmea Târsala, din lanțul vestic al Munților Zarandului iar spre nord-est, Cioaca, numit în vechime Vârvuțul. Până la Arad sunt 32 km, accesul făcându-se pe DJ 792. Satul are 635 numere de casă, iar la recensământul din 2002 număra 1477 locuitori
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
a întregii zone. Roșia Montană este o localitate răspândită pe versanții văii Roșiei, nume căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roșiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
parte dintre aceste alimente ducându-se zilnic acasă pentru nevoile familiei. Amenajarea interioară a colibei era expresia sensibilității și hărniciei băciței. Tot spațiul acesta pastoral era împânzit de colibe și de staule, câte 10-20 pe câte un versant, în vreme ce dincolo de culme erau altele. Această densitate umană a făcut să se împuțineze fiarele, pricipalul dușman al oilor fiind lupul, care nu o dată făcea pagube, așa că oile trebuiau bine păzite mai ales noaptea, chiar dacă se aflau în staul. Paza aceasta ca și toată
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
județului era reprezentat de podiș crestat, cu aspect deluros. Partea nordică a județului făcea parte din regiunea de sud a Moldovei înalte, care se ridcă la peste 400 de metri (masivul Bârladului de sus), iar cea sudică era formată din culmile ramificate care alcătuiesc bazinul Elanului. Valea Prutului constituia partea cea mai joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
peste 400 de metri (masivul Bârladului de sus), iar cea sudică era formată din culmile ramificate care alcătuiesc bazinul Elanului. Valea Prutului constituia partea cea mai joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții). Rețeaua hidrografică este alcătuită din Prut și din afluenții acestuia: Elan, Lăpușna, Crasna etc. Teritoriul județului interbelic Fălciu era împărțit inițial în două
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
organizație de caritate pentru marinari. El a combinat acest talent, cu o înțelegere de expert a strategiei și a politicii, ceea ce l-au făcut un comandant naval de mare succes. Faimos deja în timpul vieții, faima lui Nelson a atins noi culmi după moartea sa și este considerat unul din cei mai mari eroi din armata Marii Britanii, alături de John Churchill, I Duce de Marlborough și de Arthur Wellesley, I Duce de Wellington. În programul de televiziune de la BBC, "100 Greatest Britons" din
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
vreme după atacurile sale. Regiunea Kievului a dominat statul Rusiei Kievene pentru următoarele două secole. Marele Duce (velikii kniaz) al Kievului controla pământurile din jurul orașului, iar rudele sale, care îi erau subordonate, domneau în alte orașe și îi plăteau tribut. Culmea puterii a fost atinsă în timpul domniilor Prințului Vladimir (Vladimir cel Mare, 980-1015) și Iaroslav cel Înțelept (1019-1054). Ambii conducători au continuat politica de expansiune constantă a Rusiei Kievene începută în timpul domniei lui Oleg al Novgorodului. Vladimir a ajuns la putere
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
râurilor Ystwyth și Rheidol. Din punct de vedere geografic, Aberystwyth poate fi considerat izolat de restul Țării Galilor. Clima locală este dominată de influența Curentului Golfului, care încălzește întreaga regiune. Cu mult înainte ca normanzii să înceapă să-și construiască castelele, culmea Pen Dinas fusese folosită de locuitorii din epoca fierului pentru a ridica o imensă fortificație, care se vede și astăzi de departe, când te apropii de Aberystwyth dinspre sud. Primul castel normand, construit în secolul al XII-lea, a fost
Aberystwyth () [Corola-website/Science/301554_a_302883]
-
reforme care să completeze legea abolirii iobagiei, reforme care trebuiau să scadă presiunea revoluționară. Spe deosebire de tatăl său, noul țar Alexandru al III-lea a fost de-a lungul întregii sale domnii un împărat conservator care a dus pe culmi noi principiul "Autocrație, orthodoxie și naționalism" al lui Nicolae I. Un slavofil convins, Alexandru al III-lea a crezut că Rusia poate fi salvată de la haos prin îndepărtarea rușilor în frunte chiar cu el de influența ocidentală subversivă. Cel mai
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Fântânele, mai demult "Poiana Porcului", colocvial "Valea Porcului", (în , în ) este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Lăpuș, la poalele nordice ale culmii Breaza. Prima atestare documentara: 1637 (Disznopataka). Etimologia numelui localității: din s. fântânea, dim. cu suf. -ea (< lat. -ella) de la fântână „puț" (< lat. fontana). La recensământul din 2011, populația era de 247 locuitori.
Fântânele, Maramureș () [Corola-website/Science/301576_a_302905]
-
relatează Rus Ionuc a lui Irimie și Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru. Actuala așezare cu noua vatra a satului are ca vecini: la vest, Vima Mică, centrul de comună (la circa 2,5 km); la sud, pește culmea Brezei se află satul Coreieni (comună Coreieni), iar la sud-est, Vălenii Lăpușului. Că o excepție a ținutului, la est se situează un cătun de țigani, vreo 20 bordeie, cu o civilizație primitivă - " Ponorâta. "La nord-est de-o parte și de
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
km., făcând parte din Plaiul Cloșani. Comuna este alcătuită din trei sate: Șovarna (din care fac parte Șovarna de Jos si Runcu - Șovarna de Sus) și Ohaba, care se ordonează pe cursul văii pârâului Șovarna. Studina este un sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și Ilovăț și orașul Baia de Arama (satele Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginita de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și Ilovăț și orașul Baia de Arama (satele Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginita de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii. Dealurile sunt potrivite
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Babii brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii. Dealurile sunt potrivite că înălțime, acoperite cu păduri de fag și stejar, salcâm ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii. Dealurile sunt potrivite că înălțime, acoperite cu păduri de fag și stejar, salcâm ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
miazăzi a satelor Batoți și Dunărea Mică au existat păduri de stejar ce au dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea din care s-au păstrat numai o mică parte pe partea de apus a dealului Stirmina și altul pe culmea Dealului Alion Soava. În mod cu totul răzleț se întâlnesc exemplare solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
și . Relieful în zonă se prezintă prin șiruri de dealuri cu înălțimi cuprinse între 600-900 m, despărțite prin două văi paralele între ele și direcționate spre sus-sud-est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna Adunați cu casele locuitorilor săi are înfățișarea unei străchini împodobite cu picuri de smalț mai îngrămădite spre fundul străchinii, mai zvârlite pe pereții ei
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta nord-vestică urmează cumpăna apelor dintre bazinele Grințieșul Mare
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]