8,894 matches
-
și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate aceste decizii și acțiuni exist] anterior condiții cauzale suficiente. 2) Dac] exist] (anterior) suficiente condiții pentru toate deciziile și acțiunile, atunci deciziile și acțiunile sunt necesare ca urmare a existenței acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate aceste decizii și acțiuni exist] anterior condiții cauzale suficiente. 2) Dac] exist] (anterior) suficiente condiții pentru toate deciziile și acțiunile, atunci deciziile și acțiunile sunt necesare ca urmare a existenței acestor condiții. 3) Dar dac] deciziile și acțiunile sunt astfel necesare, nimeni nu acționeaz] în mod liber; aceasta înseamn] c] nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane sunt determinate, atunci pentru toate aceste decizii și acțiuni exist] anterior condiții cauzale suficiente. 2) Dac] exist] (anterior) suficiente condiții pentru toate deciziile și acțiunile, atunci deciziile și acțiunile sunt necesare ca urmare a existenței acestor condiții. 3) Dar dac] deciziile și acțiunile sunt astfel necesare, nimeni nu acționeaz] în mod liber; aceasta înseamn] c] nimeni nu este capabil s] decid] său s] acționeze în alt mod decât o face altcineva. 4) Din moment ce, pentru că agenții s] se comporte în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] poat] decide sau acționa și altfel decât o fac -, sunt necesare, printre altele, decizii și acțiuni responsabile din punct de vedere moral, dac] determinismul este adev]rât, nimeni nu decide sau acționa vreodat] într-un mod responsabil moral. 5) Dac] nimeni nu acționeaz] vreodat] liber sau într-un mod responsabil din punct de vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea și, în felul acesta, morală ins]și nu poate fi întemeiat] obiectiv. îi. Trei r]spunsuri tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spund în modul dorit. Incompatibiliștii care sunt convinși c] suntem liberi și c], prin urmare, determinismul este fals, sunt cunoscuți că „libertarieni” (a nu fi confundați cu libertarienii politici, care urm]resc s] maximalizeze rolul statului). Ei accept] c], dac] determinismul ar fi adev]rât - pasul 1 din argumentația de mai sus - pașii ulteriori ar urma într-adev]r. Dar, susțin ei, determinismul este fals pentru c], cel puțin în anumite situații, putem acționa liber. Cele mai comune versiuni ale libert
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Într-o asemenea interpretare, motivele sunt radical diferite de cauze (compar] cu Kant; vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Una dintre obiecțiile comune (Hobart, 1966) este c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc], dac] deciziile și acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul. Punând accentul pe explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de tip agent-cauz] (Chisholm, 1964; van Inwagen, 1983). Aceast] mutare rupe lanțul determinist, înțeles că un eveniment cauzând alt eveniment, dar a p]rut celor mai mulți filosofi contemporani că depinzând pentru forța lui explicativ] de o idee obscur] a cauzalit]ții, dac] nu chiar lipsit] de coerent]. O alt] propunere care a exercitat o oarecare influent] asupra contemporanilor este aceea c] acțiunile libere sunt inteligibile deoarece corespund alegerilor și scopurilor noastre (Wiggins, 1973). Deși acest lucru pare destul de plauzibil, nu se potrivește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] nimic anume nedeterministic în ceea ce le privește. Prin urmare, aceasta ar putea fi susținut] la fel de bine și de compatibiliști. „Compatibiliștii” resping raționamentul de mai sus că nevalid. Procedând astfel, ei nu trebuie s] susțin] c] determinismul rezist], numai c], dac] ar rezista, acest lucru ar fi compatibil cu libertatea noastr] de a decide și de a acționa. Compatibiliștii au utilizat numeroase strategii pentru a-și ap]ra convingerea comun] potrivit c]reia putem fi simultan determinați și liberi. Probabil cele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa. Așa-numitele analize „ipotetice” ale cerinței de a fi responsabili moral - vezi pasul 4 în raționamentul schițat mai devreme - au fost aprig criticate. Dintre aceste critici, una pe care mulți o consider] conving]toare sun] în felul urm]tor: dac] determinismul este adev]rât, legile naturii, considerate în conjuncție cu o descriere a condițiilor universului în orice moment dinaintea nașterii mele, determin] orice afirmație adev]rât] despre comportamentul meu. Dar în mod sigur aș fi putut s] m] abțin de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în conjuncție cu o descriere a condițiilor universului în orice moment dinaintea nașterii mele, determin] orice afirmație adev]rât] despre comportamentul meu. Dar în mod sigur aș fi putut s] m] abțin de la a m] comportă în aceste moduri numai dac] aș fi putut falsifică legile naturii sau modifică st]rile universului care erau adev]rate înaintea nașterii mele. Din moment ce nu as fi putut s] fac nici unul dintre aceste lucruri, nici o analiz] ipotetic] a capacit]ților mele nu ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapt (sau am f]cut-o) este în concordant] cu faptul c] eu nu exercit aceast] capacitate. Respectiv, nu exist] nici o neconcordant] între sugestia c] abilitatea mea de a acționa diferit (o capacitate neexercitat]) este doar capacitatea de a acționa astfel dac] situațiile din trecut ar fi fost altele decât au fost de fapt dac] mi-aș fi exercitat aceast] capacitate. Dac], cu anumite prilejuri, m-aș fi purtat diferit atunci, pornind de la ipoteza potrivit c]reia determinismul este adev]rât, trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neconcordant] între sugestia c] abilitatea mea de a acționa diferit (o capacitate neexercitat]) este doar capacitatea de a acționa astfel dac] situațiile din trecut ar fi fost altele decât au fost de fapt dac] mi-aș fi exercitat aceast] capacitate. Dac], cu anumite prilejuri, m-aș fi purtat diferit atunci, pornind de la ipoteza potrivit c]reia determinismul este adev]rât, trecutul ar fi fost diferit. O a doua strategie compatibilist] a fost aceea de a l]să deoparte analizele ipotetice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în favoarea consider]rii propozițiilor care atribuie puterile de a s]vârși acțiuni particulare că presupuse a fi adev]rate, în absența acelor tipuri de factori care ar împiedica exercitarea unor astfel de puteri (Goldman, 1970; Dennett, 1984). Astfel, de exemplu, dac] se spune c] pot s] îmi tund gazonul, acest lucru va fi considerat că adev]rât cu excepția cazului în care poate fi demonstrat c] în prezent exist] vreun factor restrictiv (cum ar fi faptul c] sunt în com], c] sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea asupra propriei persoane nu este negociabil]. Așadar, adev]rul determinismului susține în mod inutil libertatea, responsabilitatea moral], obligația moral], laudă, învinuirea și predeapsa. Deși, prin urmare, contribuția lui Strawson ar putea fi înțeleas
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înseamn] s] fii liber s] vrei ceea ce vrei s] vrei sau, mai exact, s] ai voința pe care o vrei. O asemenea viziune asupra libert]ții de voinț] este, susține el, neutr] prin raportare la adev]rul determinismului. Este irelevant dac] avem voința pe care o vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de a pune problema ca tendențios.) Ce înseamn] s] avem voința pe care o vrem? Înseamn] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un narcoman ezitant care are necesit]ți conflictuale de prim ordin (a lua un anumit drog sau a se abține de la a-l lua) face ceea ce vrea s] fac], indiferent în virtutea c]reia dintre aceste dorințe acționeaz] în final, ins], dac] ia drogul, el poate s] spun] cu adev]rât c] nu face acest lucru în urmă voinței sale libere, din moment ce se identific] cu dorința de a se abține. În contrast, unei narcomane c]reia nu ii pas] de propria voinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale oamenilor, l]să deschis] în mod neverosimil posibilitatea ca, de exemplu, cet]tenii din cartea lui Aldous Huxley, Minunată lume nou], ale c]ror motivații sunt programate pentru a ar]ta c] au voințe libere (Watson, 1975; Slote, 1980). Dac] așa stau lucrurile, atunci aceast] propunere ar trebui s] fie construit] în așa fel încât s] confere dorințelor de ordin mai înalt, dobândite în felul celor din cartea lui Huxley, un statut diferit de al celor dobândite de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aflându-se sub controlul agentului. Compatibiliștii consider] c] regresul care se întrevede aici poate fi oprit; incompatibiliștii, așa cum am v]zut înainte, neag] acest lucru. Exprimat altfel, compatibiliștii cred c] este posibil s] ne autopercepem ca ființe responsabile, morale, chiar dac] s-ar dovedi c] noi, împreun] cu tot ceea ce mai exist] în univers, suntem ființe determinate; incompatibiliștii pretind c] nu putem fi în același timp ființe responsabile moral și ființe determinate. iv. Responsabilitatea moral], recompense și pedepse, nihilism Merit] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce motiveaz] aceste întreb]ri este preocuparea noastr] pentru etic]. În particular, în m]sura în care putem considera pe cineva un agent liber, responsabil al unei acțiuni, putem evalua din punct de vedere moral atât acțiunea, cât și agentul. Dac] Jacinta a fost responsabil] moral pentru acțiunile ei de a conduce periculos și de a-l r]ni pe Cedric, comportamentul ei este condamnabil din punct de vedere moral și ea ins]și este perceput] că deficient] moral prin aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceea c] nu a ținut cont îndeajunas de interesele celorlalți atunci când s-a comportat așa cum a f]cut-o. Am v]zut mai devreme c], potrivit lui Strawson, nu ne putem mulțumi s] l]s]m la o parte reacțiile noastre chiar dac], așa cum susțin incompatibiliștii, asemenea atitudini ar fi nejustificabile obiectiv într-o lume determinist]. S] presupunem c] Strawson are dreptate. S] presupunem, de asemenea, si c] determinismul este adev]rât (și recunoscut că adev]rât). Determiniștii radicali au dorit s] susțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi nu este agentul liber, responsabil moral, presupus de practicile noastre morale și legale, avem o mulțime de motive empirice pentru ideea conform c]reia practicile penale tradiționale sunt lipsite de succes și trebuie înlocuite cu strategii mai eficiente. Chiar dac] nimeni nu merit] s] fie pedepsit, și formele uzuale ale pedepselor nu au nimic demn de laud], avem în continuare nevoie s]-i protejăm pe cei care respect] legea de cei care, din cauza psihologiei lor individuale sau a sociologiei situației
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îngust al eticii filosofice occidentale moderne diferențe ireconciliabile în privința a ceea ce este bine sau obligatoriu? Ba mai r]u, filosofii nu pot nici m]car s] cad] de acord asupra a ceea ce facem atunci cand lans]m asemenea judec]ți etice: dac] descriem vreun soi de realitate moral] sau exprim]m propriile atitudini, prescriind ceea ce este de f]cut. Cuprinsul acestui Tratat de etic] pare s] confirme o asemenea viziune. Un rezumat lapidar ar putea sună în felul urm]tor: în prima
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la adresa întregului demers al eticii, vom încheia desigur cartea într-o lamentabil] stare de confuzie, neștiind ce s] credem despre nici o parte a ei. Pe m]sura ins] ce închei editarea acestui volum, r]mân cu o impresie foarte diferit]. Dac] etică este un puzzle, atunci ne afl]m în stadiul în care am așternut toate piesele și începem s] vedem conturul întregii imagini. Fiindc] etică nu este o serie lipsit] de sens de lucruri diferite, pentru oameni diferiți, în timpuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tip de realitate moral] obiectiv] care ar putea fi în concordant] cu natura c]l]uzitoare a eticii poate fi g]sit] nu în vreun set de fapte bizare despre univers, ci în motivele acțiunii pe care le-am accepta dac] am raționa în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uzitoare a eticii poate fi g]sit] nu în vreun set de fapte bizare despre univers, ci în motivele acțiunii pe care le-am accepta dac] am raționa în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]