8,902 matches
-
Reacția față de informațiile dobândite poate fi diferită, pentru că ele: pot fi integrate de consumator așa cum sunt, pot fi distorsionate sau pur și simplu ignorate. După I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 5355), gradul de cuprindere a informațiilor și amploarea procesului decizional depind de o serie de factori precum: experiența acumulată de consumator care face ca procesul de evaluare să fie mai operativ și de mai mică amploare; motivele impun ca o mai mare urgență a nevoii să-1 oblige pe cumpărător la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a fost bună sau nu. Dacă performanțele produsului sau serviciului achiziționat se ridică la nivelul așteptărilor sale, consumatorul va fi satisfăcut și informațiile pe care le-a acumulat le stochează În memorie pentru a le utiliza Într-un viitor proces decizional. Dacă are, Însă, motive de insatisfacție, atunci apare o stare de neliniște a acestuia, cunoscută sub denumirea de disonanță cognitivă. L. Festinger (1957) a definit disonanța cognitivă ca fiind tensiune apsihologică care apare atunci când individul observă neconcordanța dintre comportamentul său
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai multe informații care să fie În consonanță cu decizia de cumpărare luată. De aceea, reducerea disonanței cognitive a consumatorului trebuie să fie un obiectiv major al politicii promoționale a agenților economici. Experiența practică ne arată că nu Întotdeauna procesul decizional de cumpărare se realizează secvențial, așa cum a fost el descris, adeseori unele faze se produc aproape simultan. Prezentarea detailată a acestor faze a urmărit să evidențieze mecanismul intern de gândire și procesele psihice asociate de care uneori nici consumatorul Însuși
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
adeseori unele faze se produc aproape simultan. Prezentarea detailată a acestor faze a urmărit să evidențieze mecanismul intern de gândire și procesele psihice asociate de care uneori nici consumatorul Însuși nu este conștient. Implicarea consumatorului În fiecare etapă a procesului decizional este reflectarea componentelor cognitive (motivații utilitare centrate asupra caracteristicilor funcționale ale produsului) și afective, iar intensitatea Își are sorgintea În importanța pe care o are produsul sau serviciul pentru consumator și În riscul pe care-1 implică cumpărarea lui. Cunoașterea tuturor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivații utilitare centrate asupra caracteristicilor funcționale ale produsului) și afective, iar intensitatea Își are sorgintea În importanța pe care o are produsul sau serviciul pentru consumator și În riscul pe care-1 implică cumpărarea lui. Cunoașterea tuturor acestor etape ale procesului decizional are mare importanță practică, Întrucât cumpărătorul se comportă ca un partener activ În tranzacția economică și atunci vânzătorul trebuie să fie În egală măsură activ și conștient, să utilizeze instrumente de marketing corespunzătoare pentru a-1 convinge pe potențialul cumpărător
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întâmpinarea dorințelor consumatorului. In cazul În care producătorul nu deslușește aceste noi opțiuni ale clientului, acesta se va Îndrepta către un alt producător. Complexitatea deosebită a comportamentului consumatorului se explică și prin multitudinea factorilor care influențează direct sau indirect procesul decizional de cumpărare și de consum. Comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și condiționare reciprocă. Din punctul de vedere al psihologiei sociale a consumatorului se consideră că influențele culturale și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care se repeta este aceea că Nae Cațavencu și Dandanache șantajeaza cu o „scrisorică de amor” a unei persoane importante din punct de vedere politic, ambii bărbați sunt „becheri” si cele două femei sunt soțiile unor personalități marcante, cu putere decizională În campania electorală. Există În comedia „O scrisoare pierdută” și o evoluție inversă a evenimentelor, fața de situația de la Început. Catavencu este dușmanul prefectului, pe care-l face „bampir”, „asasin”, dar când nu mai are scrisoarea Îi aduce omagii „iubitului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aflat în plină desfășurare de restructurare a tuturor tratatelor pe baza valorilor europene comune. Tratatul de la Roma (1957) a dus la înființarea Comunității Economice Europene, cu cele trei etape succesive: Uniunea vamală, Uniunea economică și Uniunea politică. Transferul de putere decizională de la statele membre la instituțiile comunitare instaurate s-a realizat în contextul promovării concurenței și liberei circulații a mărfurilor, a capitalului și a persoanelor. Cele șase țări membre fondatoare (Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franța și Italia) și-au orientat interesul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a populației și a întărit rolul alegerii individuale în viața socială. Pe de o parte, datorită dezvoltării sociale, membrii societății au din ce în ce mai mult control asupra deciziilor care se iau în viața politică și economică. Pe de altă parte, creșterea puterii decizionale a indivizilor are un impact puternic asupra politicilor dezvoltării. Practic, dacă ne referim la programele sociale cu impact asupra dezvoltării, acestea controlează și sunt controlate, la rândul lor, de cetățeni. Implementarea unor programe sociale eficiente are ca efect creșterea stocului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de separare. Descentralizarea are ca efect imediat mutarea centrului de putere mai aproape de individ, făcând ca obiectivele deciziei politice să fie mai palpabile și mai atractive din punctul de vedere al participării la crearea și gestionarea bunului public. Transparența actului decizional crește și, odată cu ea, după cum nota Sztompka (1999a), și încrederea în instituții și chiar în indivizi. A doua direcție importantă este investirea în capacitatea organizatorică a săracilor, atât la nivel microsocial (sprijinul acordat direct săracilor), cât și la nivel macro
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acces în comunitățile deprivate. Prin sprijinirea unor astfel de proiecte pot fi generate locuri de muncă temporare pentru membrii comunității (Lustig, 2000); stimularea și facilitarea procesului de abilitare a actorilor sociali (empowerment) - persoanele sărace trebuie să depășească marginalizarea politică (decizională) și socială (și) prin transformarea și schimbarea practicilor instituțiilor publice, care trebuie să devină mult mai responsabile, receptive, suportive și transparente (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale pot facilita abilitarea/împuternicirea comunităților sărace prin creșterea accesului persoanelor și grupurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cazul blocurilor, din una sau mai multe scări. Fiecare scară își poate constitui propria asociație de locatari separându-se de o asociație mai largă. Asociația este văzută ca o instituție autonomă a democrației locale în care conducerea și procesul decizional sunt stabilite prin proceduri democratice. Mai mult, problemele cărora trebuie să le facă față numeroasele scări de bloc din Oradea sunt similare, asigurând, din acest punct de vedere, un anumit grad de control al acestei variabile. Acestea se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și identitățile persoanelor pornind de la aptitudinile lor și de la orientarea lor către angajament civic. Multe întrebări rămân încă fără răspuns. Participarea comunitară cade într-un localism simplu dacă este lipsită de instrumentele guvernării democratice, care implică participare a la procesul decizional la nivel local și chiar mai general. La acest nivel, organizarea instituțională din România este, în mod clar, defectuoasă și aș sugera să se caute cauzele și soluțiile acestei stări de fapt la nivelul ofertei, și nu într-un închipuit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lagărele din Târgu Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin, etc19, ci și crearea unei psihoze antisemite de masă în cadrul unităților operative ale Armatelor 3 și 4 române și a populației locale din Moldova, o psihoză propagată de la cel mai înalt nivel decizional, ce identifica evreii drept exponenți ai comunismului și îi considera ca atare principalul pericol pentru siguranța statului. Această psihoză avea să contribuie din plin la producerea pogromului de la Iași. Evenimentele s-au precipitat în urma afluirii trupelor române și germane în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
alături de regimul sovietic, populația evreiască din Basarabia și Bucovina de nord drept principalul element de susținere și răspândire al comunismului, acesta fiind considerat "responsabil" în bună măsură inclusiv pentru suferințele îndurate de populația românească în timpul ocupației sovietice. În consecință, factorii decizionali români au prezentat participarea României la ostilități în fața opiniei publice din țară, dar și a populației din Basarabia și Bucovina de nord nu numai ca o campanie destinată a elibera cele două provincii de sub dominația bolșevică și a reîntregi frontierele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în timp ce ceilelți evrei au fost declarați disponibili pentru efectuarea muncii de folos obștesc 100. În pofida măsurilor adoptate, Inspectoratul Taberelor și Coloanelor de Muncă nu a fost în măsură să organizeze lagărele de muncă evreiești într-o manieră mulțumitoare pentru forurile decizionale. În plus comisiile care au efectuat revizuirile au acționat într-o manieră arbitrară și pripită, provocând o serie de abuzuri și ilegalități 101, ceea ce l-a determinat pe mareșalul Ion Antonescu să intervină în vederea "reglementării" situației. Prin urmare, la 21
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu în puține cazuri evreii înstăriți au putut să se sustragă, îndeosebi de la munca în detașamentele de lucru exterioare, în urma mituirii autorităților de la diferitele nivele decizionale. Au existat și cazuri în care evreii mobilizați la detașamentele de lucru locale au fost trimiși în Transnistria, ca de exemplu evreii din București repartizați la muncă la velodrom și care ulterior au fost trimiși la Balta 107. În pofida revenirii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unei activități, a unor subiecți într-un cadru natural și descrierea detaliată a acestora (Evans, 1985. Elmes, Kantowitz și Roediger, 1985). Deși se desfășoară într-un cadru natural, acest tip de observație necesită o pregătire prealabilă meticuloasă și implică procese decizionale complexe, care trebuie să se desfășoare înainte de debutul investigației. Astfel, trebuie clarificate variabilele care vor fi studiate, trebuie elaborate modalități de înregistrare a datelor sau trebuie să se decidă asupra înregistrării audio-video a unor fragmente de activități în mediul natural
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acestora; * motivație a învățării; * organizare a situațiilor de învățare; * procedură strategică, combinații de căi (metode) prin care o persoană le determină pe altele să învețe; * gestiune a învățării (abordare managerială, integratoare); * interrelație comportamentală (interacțiune); * exercitarea de roluri (funcții) didactice; * instanțe decizionale; * formare, marcând trecerea de la informație la formație. Astfel, ,,arta predării” devine din ce în ce mai mult ,,știința predării”, o știință în continuă dezvoltare, implicând rațiune și rigurozitate, logică și fundamentarea științifică pe reguli și norme riguroase. Actul predării implică combinarea conținutului ce urmează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
-și asuma riscuri; * abilitatea de a se orienta către experiment și rezolvare de probleme (situații); * abilitatea de a induce elevilor următoarele atitudini: curiozitate, spirit critic, onestitate, corectitudine, toleranță, fa*r-pla*, respect pentru diversitate. Managementul educațional, conferă predării semnificația unui proces decizional (teoria deciziei), considerând-o ,,un ansamblu de decizii care preced, însoțesc și urmează activitatea de predare învățare”. Deciziile privesc răspunsurile la următoarele întrebări: ,,Ce trebuie făcut?”, ,,Pentru ce ?”, ,,Cum ?”, ,,Când sau unde ?”, ,,În ce timp ?” etc. Ele se pot concretiza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie-exercițiile propriu-zise care tind să fie cât mai eficiente În lucrarea ,,Introducere în teoria antrenamentului”, P.J.K. Thomson (1993), prezintă învățarea tot în trei etape ale căror conținuturi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în limitele creditelor bugetare sau ale creditelor de angajament. În acest scop, aceasta are obligația să cunoască în permanență toate reglementările legale specifice domeniului în care își exercită atribuțiile de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu. ... b) Independența decizională în condițiile separării atribuțiilor. Persoană desemnată să exercite controlul financiar preventiv propriu este independentă în luarea deciziilor și acesteia nu i se poate impune în nici un fel acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv propriu. Pentru actele sale, întreprinse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149648_a_150977]
-
apelor; idem anexă nr. 2.a dacă are diferențe față de această) Capitolul III Regimuri de funcționare și reguli de exploatare 3.1. Deciziile de exploatare: 3.1.1. principale documentații tehnice utilizate (documentații tehnice, grafice dispecer, diagrame caracteristice, tabele, scheme decizionale etc.); 3.1.2. competențe de stabilire a deciziilor: a) dispeceratul bazinal; ... b) conducerea direcției apelor; ... c) aprobări la nivel superior (comitetul județean pentru situații de urgență, Administrația Națională "Apele Române" etc.). ... 3.2. Exploatare în perioade de ape medii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175157_a_176486]
-
5.b. Postul/stația 3.2.3. Stabilirea deciziei: a) situații frecvent întâmplate; ... b) programe/metode de alocare. ... (Anexă nr. 7 la regulamentul de exploatare bazinală - Schemă de stabilire a deciziei de exploatare) Anexă nr. 7 ──────────── (model) Schemă de analiză decizională pentru situații de ape medii și deficitare pentru secțiunea ..................... ┌───────────────────────┐ ┌─────────────���─────────────┐ │Resurse de apă: Deficit în . NU . Se pot . NOTĂ: Dezvoltarea se realizează că la subcap. 3.2, cu excepția pct. 3.3.3, la care pentru cerințele și consumurile corespunzătoare secțiunii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175157_a_176486]
-
asistență de specialitate studenților și structurilor asociative studențești, în vederea elaborării unor proiecte și programe care au următoarele obiective: ... a) impulsionarea participării studenților, sub diversele ei forme, și anume: civică, culturală, economică și educațională, politică, inclusiv prin implicarea acestora în actul decizional; ... b) stimularea creativității studenților; ... c) promovarea mobilității studenților în spațiul european; ... d) atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizare și excludere socială. ... (3) Finanțarea acțiunilor de tineret se poate face din venituri realizate prin derularea de programe și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225639_a_226968]