9,091 matches
-
a palierului perinatal și chiar a celui transpersonal (Grof, 2002). Spre exemplificare, în consens cu descoperirile epocale grofiene, menționăm că multe cazuri de claustrofobii, depresii inhibate, fobii la reptile, originează în matricea perinatală II, după cum unele crime, nevroze obsesiv compulsive, depresii agitate, piromanii etc., și-au configurat rădăcinile în matricea perinatală III. în fine, și pentru a nu eticheta capitalul patogen al celor două matrici ca o sumbră fatalitate (dacă persoana a avut neșansa de a rămâne conectat la ele), suntem
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu numai corpul, ci și planeta pe care trăim. Un argument adiacent îl furnizează și L. LeShan (1977), care spunea despre cancer că este o disperare la nivel celular, explicitând prin această observație, validată cu prisosință și de către psihooncologie, că depresia constituie un factor de risc în patologie, deoarece favorizează nu numai debutul bolii neoplazice, dar și prognosticul ei. Vorbind de valențele traumatice ale maladiilor, precumpănitor a celor grave care au un evident risc vital, sau cauzează infirmități ireversibile, trebuie să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Wolf, 2004). Concluzia care se impune este aceea că un management corect al stresului diminuează sau chiar înlătură multe dintre stările psihice dăunătoare. Este vorba, în principal, conform opiniei vehiculate de R. și J. Holmes (2001), de stările albastre (îndeosebi depresia), stările galbene (mai ales anxietatea), stările roșii (preponderent furia) și stările verzi (precumpănitor invidia). Vorbind despre conotațiile traumatice ale bolii, nu se poate ignora problema pacienților aflați în fază terminală. Traumatismul inerent unei asemenea situații prezintă trei epicentre deoarece afectează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Interesant de semnalat este că cei mai longevivi s-au dovedit pacienții cu o dorință moderată de a trăi, în schimb, așa cum era prognozabil, primii care au murit prezentau grave eroziuni în această privință. Aprofundând sumar suferința psihologică, menționăm că depresia (chiar dacă una oscilatorie), precum și anxietatea sunt cele mai răspândite. S-a constatat că mulți pacienți în fază terminală se agață de viață deoarece au rămas restanțieri la rezolvarea unor probleme importante din existența lor. Surprinzătoare este și capacitatea lor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ritmul trepidant și risipirile cotidiene ale existenței, spre senescență ele se activează, devenind indispensabile în pragul morții. E. Kellay și M. Miclea (2007) au demonstrat, prin suport de teren, recoltat pe un grup de bolnavi neoplazici, că intensitatea stărilor negative (depresie, anxietate, furie etc.) care dau contur profilului lor de personalitate, se diminuează apreciabil dacă vor găsi un sens pozitiv încercărilor dramatice pe care le traversează. Derulând, în continuare, firul deducțiilor, cercetarea respectivă ne trimite cu gândul la necesitatea procesului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în acest program a fost benevolă. De asemenea, ei trebuiau să mai îndeplinească două exigențe: să se confrunte cu dureri fizice insuportabile (imposibil de controlat prin produse farmaceutice standard), mai apoi starea lor psihică să fi suferit grave avarii datorită depresiei, anxietății, insomniei etc. Fără a pătrunde în culisele tehnice ale terapiei psihedelice, prezumăm că ea a fost utilizată cu impecabilă probitate și rigoare științifică, iar rezultatele sunt cu adevărat surprinzătoare. Și anume: s-a modificat concepția despre viață a pacientului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
după expresia lui Grof (2007), o „moarte a morții”. Eliminarea durerii fizice, pe o durată variabilă de timp este un alt „trofeu”al unei experiențe psihedelice. în fine, obținerea unei ecologii psihice prin diminuarea întregului eșichier de stări lăuntrice chinuitoare (depresie, anxietate, însingurare, insomnie etc.) a contribuit la inducerea unui confort interior semnificativ. Pe fondul acestor metamorfoze profunde, provocate de inducerea unei stări holotropice de conștiință, acești pacienți au realizat că moartea nu înseamnă neantizare, ci o extensie a vieții într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de „marea preoteasă a morții”, cum a fost ea supranumită de Yalom (2009, p. 30). Este vorba despre succesiunea unor faze posibile (nu și obligatorii) pe care le poate traversa un muribund până când își asumă propria moarte: negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea. Instituirea unei relații terapeutice cu un bolnav terminal, indiferent sub pavilionul cărei școli defilează specialistul, reclamă nu numai dobândirea din partea acestuia a unei expertize specifice, dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice esențiale menționăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în legătură cu evenimentele traumatice ale vieții, evenimente adverse unei dezvoltări sănătoase a individului. Astfel de evenimente erau studiate datorită potențialului lor de a conduce la apariția unor manifestări de tipul stresului posttraumatic sau al unei varietăți de manifestări psihopatologice, de tipul depresiei severe, a alcoolismului, a comportamentelor dependente în general, a unei proaste dispoziții permanente (Dohrenwend, 2000). Confruntată cu evenimente ce-i dau sentimentul pericolului acut, care amenință viața proprie sau a celor dragi, apropiați, persoana rezilientă face față fără ca ulterior dezvoltarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mi-a rămas) vor înlocui reacțiile nerealiste începute cu negarea. Vor apărea noi relații care se vor substitui într-un mod acceptat și sănătos obiectului pierderii. Când ieșirea din criză se face pe panta negativă, disperarea se cronicizează într-o depresie a cărei abordare va impune îngrijiri de specialitate. în această stare, persoana este nu doar vulnerabilă, ci există riscul de a dezvolta comportamente autoagresive, de automutilare, mergând până la suicid. Adesea dezvoltă dependență de alcool, medicamente sau alte substanțe nocive. Prietenii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la înălțimea copilului pierdut. Doar copilul pierdut este pentru ei adevăratul copil. Dezvoltarea gemenilor este mai dificilă, nu satisface așteptările parentale. Părinții continuă să consume alcool și să meargă zilnic, cu copiii, la cimitir la mormântul copilului pierdut. Așadar, avem depresia părinților, comportamente nesănătoase, neglijarea copiilor gemeni, neacordarea unui loc în familie acestor copii care nici măcar substitut nu pot fi pentru copilul ideal, pierdut. Care sunt șansele copiilor? Marea șansă este că, fiind gemeni, își vor construi un univers al lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umană. „Reconstrucția comunității este o întreprindere vizibilă, care cristalizează într-un mod aproape eroic sentimentul reînnoirii și al bunăstării. Cererile inerente procesului de reconstrucție [”] provoacă o distragere productivă de la preocuparea pentru pierderi și suferință și poate ajuta supraviețuitorii să depășească depresia indusă de traumă.”7. Amintirea conduce și stimulează reziliența. „Cel puțin în cazuri de atacuri teroriste, impulsul de a comemora impune o atenție cât mai promptă și mai urgentă.” 8. Reziliența este influențată de inerția unor investiții anterioare. „în majoritatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
accepta un motiv pentru a acționa -s] fii motivat s] faci sau nu acțiuni de un anumit tip. Acea motivație poate fi, bineînțeles, dep]sit] de o motivație mai puternic] de cealalt] parte sau chiar anulat] de un acces de depresie sever]. Dar, în afar] de aceste accidente, nu poate fi corect s] spui c] cineva ar putea fi perfect conștient c] ceea ce face nu este bine, dar nu s-ar gândi deloc c] acesta este un motiv pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serotonină, dopamină, acetilcolină, acid γ-amino-butiric. Fumatul inhibă activitatea monoaminoxidazei B responsabilă pentru catabolismul serotoninei, dopaminei și noradrenalinei la nivel cerebral. Supresia monoaminoxidazei A a fost observată după mai mulŃi ani de fumat. InhibiŃia ambelor forme de monoaminoxidază contribuie la apariŃia depresiei la fumători. A fost demonstrată proprietatea nicotinei de a îmbunătăŃi performanŃa în sarcinile care presupun atenŃie selectivă. Se presupune că nicotina promovează filtrarea informaŃiilor parazitare, permiŃând îmbunătăŃirea atenŃiei selective Efectele anxioliotice induse de fumat, prin intermediul nicotinei, sunt controversate, fiind în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
care traversează cu ușurinŃă bariera transplacentară, sporind riscul de apariŃie a cancerului la copii. Cancerul cerebral, leucemiile și limfoamele la copii s-au dovedit corelate cu fumatul matern. Comportamentul copiilor proveniŃi din mame fumătoare prezintă diferite tulburări: agresivitate, hiperactivitate, impulsivitate, depresie, anxietate și tendinŃă la izolare. 3.11.2. Efectele fumatului asupra fertilităŃii Există multiple dovezi privind efectul negativ al fumatului asupra fertilităŃii atât la femeii, cât și la bărbaŃi, consecinŃa faptului că substanŃele carcinogene și mutagene din fumul de Ńigară
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
reprezintă principala dificultate în sistarea fumatului. Aceasta poate să apară în zile sau săptămâni de la începerea fumatului, chiar dacă nu are la început un caracter regulat, ci doar ocazional (338). AddicŃia determină simptome reprezentate prin creșterea iritabilităŃii, neliniște, dificultăŃi de concentrare, depresie, foame, dorinŃa imperioasă de a fuma, la încercarea sistării fumatului. Acestea sunt datorate modificărilor fiziopatologice apărute la nivel cerebral, însoŃite de o creștere a eliberării de catecolamine de la nivelul suprarenalei (339, 340). Teama de creștere în greutate apare în special
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pentru a-și controla apetitul și a menŃine o masă corporală redusă (343). Studiile au arătat că femeile au o creștere a masei corporale superioară bărbaŃilor, la întreruperea fumatului, în medie cu 3,8 kg, faŃă de 2,8 kg. Depresia este o tulburare cu o prevalenŃă de patru ori mai mare la fumători faŃă de nefumători (344). Multe persoane, în principal femei fumează pentru a lupta cu situaŃiile stresante. Întrerupera fumatului poate provoca depresie la persoane care au avut sau
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
kg, faŃă de 2,8 kg. Depresia este o tulburare cu o prevalenŃă de patru ori mai mare la fumători faŃă de nefumători (344). Multe persoane, în principal femei fumează pentru a lupta cu situaŃiile stresante. Întrerupera fumatului poate provoca depresie la persoane care au avut sau nu această afecŃiune în antecedente. Când apare depresia în timpul renunŃării la fumat șansele de eșec și recădere sunt foarte mari (345). La pacienŃii care întrerup fumatul și îl reiau după o perioadă mai mare
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
patru ori mai mare la fumători faŃă de nefumători (344). Multe persoane, în principal femei fumează pentru a lupta cu situaŃiile stresante. Întrerupera fumatului poate provoca depresie la persoane care au avut sau nu această afecŃiune în antecedente. Când apare depresia în timpul renunŃării la fumat șansele de eșec și recădere sunt foarte mari (345). La pacienŃii care întrerup fumatul și îl reiau după o perioadă mai mare de 6 săptămâni, recăderea nu este determinată de simptomele datorate sevrajului, ci de dorinŃa
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
relevante pentru alegerea opŃiunii terapeutice, cu respectarea eventualelor contraindicaŃii și precauŃii impuse de unele comorbidităŃi. Cele mai frecvente comorbidităŃi care determină probleme din punct de vedere al folosirii medicaŃiei specifice renunŃării la fumat sunt anumite afecŃiuni cardiovasculare, infecŃioase sau dermatologice. Depresia și sindroamul anxios sunt tulburări întâlnite la marii fumători, care pot influenŃa eficienŃa terapiei. Pentru o abordare terapeutică corectă, este necesară o cuantificare a acestor tulburări. Există chestionare special concepute în acest scop, de exemplu, Beck Depression Inventary, pentru evaluarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și sindroamul anxios sunt tulburări întâlnite la marii fumători, care pot influenŃa eficienŃa terapiei. Pentru o abordare terapeutică corectă, este necesară o cuantificare a acestor tulburări. Există chestionare special concepute în acest scop, de exemplu, Beck Depression Inventary, pentru evaluarea depresiei (348). Terapia farmacologică a dependenŃei nicotinice este contraindicată la femeia însărcinată. 4.5. Principalele intervenŃii pentru realizarea renunŃării la fumat 4.5.1. Sfatul antifumat minimal reprezentat printr-o serie de indicaŃii verbale de a opri fumatul, motivate prin enunŃarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
terapeutice clasice de renunŃare la fumat determină efecte diferite pe termen scurt și lung. Rezultatele pe termen scurt sunt evidente, dovezile demonstrând menŃinerea efectelor benefice la 50 de minute după exerciŃiul fizic. Activitatea fizică determină reducerea simptomelor sevrajului la tutun (depresie, iritabilitate, neliniște, scăderea concentrării) și a nevoii de a fuma. Pentru obŃinerea unor astfel de efecte, intensitatea exerciŃiilor fizice poate varia. Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
definită ca abstinenŃă tabagică pe o perioadă de minim 6 luni de la oprirea fumatului. Elementele secundare care trebuie evaluate pentru a demonstra reușita renunŃării la fumat sunt reprezentate de observarea prezenŃei simptomelor de sevraj nicotinic, variaŃiilor masei corporale, evaluarea prezenŃei depresiei, etc. (335). 4.7. Recomandări privind aplicarea măsurilor diagnostice și terapeutice în scopul renunŃării la fumat. Prezentăm un algoritm de diagnostic și tratament în vederea renunŃării la fumat util medicilor, sintetizând principalele metode disponibile la momentul actual, descrise în cadrul acestui capitol
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
mult, În ultimii ani, de economiștii reformatori și chiar de creatorii de politici din unele dintre cele mai importante instituții economice ale lumii. PIB-ul a fost creat de Ministerul Comerțului din Statele Unite ale Americii În perioada de vârf a depresiei din anii 1930 și a fost folosit la Început ca instrument pentru măsurarea revenirii economiei naționale și, mai apoi, pentru a monitoriza capacitatea de producție militară În perioada celui de al doilea război mondial. Problema cu PIB-ul este că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fermelor industriale, atacuri teroriste cu folosirea armelor chimice și chiar biologice și nucleare de distrugere În masă, căderi de lungă durată ale rețelei de energie electrică În Întreaga lume cauzate de lipsa de energie, foamete pe scară largă și o depresie globală, toate ar putea grăbi apariția unei noi abordări sistemice a moralității și eticii. Dar este la fel de probabil ca evenimente teribile de o asemenea magnitudine pot duce la o Întărire a vechilor poziții, la xenofobie, la o slăbire a moralității
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]