9,387 matches
-
avea Întotdeauna În vedere binele acestora. Persoanele cu Încărcare dorsală nu se pot deda unei profesii, din pricina căreia ar resimți trebuința de a fi În relații amicale cu alții, și, dacă sunt silite la aceasta, atunci pot fi Împinși la disperare. Frenologul a observat activitatea unilaterală a sufletului, Însă nu știe Însă de unde provine. Știința expresiei figurii Îi poate da informații, cel puțin În parte. O dezvoltare unilaterală a creierului se produce la orice Încărcare. De aici urmează că această dezvoltare
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
auzisem, ceva care ne înfiora. Aveam atunci 10 11 ani. Târziu, după ce am făcut muzică liniară și muzică bizantină la seminar, mi-am putut da seama de calitatea acelor coruri și de specificul lor rusesc, ce ne înfiora prin armonia disperării, prin armonia sfâșietoare a stepei rusești. Se vorbea în sat că la miezul nopții se duceau toate călugărițele la râu și în-timp-ce-făceau-bae cântau-îngerește. FERMA „IEPURAȘI” La marginea satului Corbeni, satul în care locuiau părinții mamei mele, se afla ferma regală
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și un sat pentru cei care 20 fuseseră împroprietăriți, dar pînă în anul 1928 nu se mutase acolo decât doi gospodari săraci. Părinții mei au întemeiat a treia gospodărie personală în perimetrul destinat noului sat. Era o cutezanță izvorâtă din disperare. Cu starea materială destul de precară, părinții abia au închegat, în vara în care s-au mutat, un fel de bucătărie de vară, în „satul” nou, bucătărie în care au și iernat câțiva ani și au improvizat un grajd și un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la propria-i viață. Decesul l-a afectat atât de mult, încât a concluzionat că dacă ar fi existat Dumnezeu, n-ar fi îngăduit să moară un astfel de copil nevinovat și atât de inteligent. Consluzia lui a fost, în disperarea lui, că nu există Dumnezeu, și plângând a făcut această declarație față de trupul neînsuflețit al Lilianei și față de toți care se aflau acolo îndurerați. în vârstă de 86 de ani, unchiul a făcut un cancer care l-a răpus. Când
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mâna pe ciomag, iarăși, era mentalitatea bunicii care numai cu ciomagul își putea apăra bunurile gospodăriei sale, munca și drepturile, în acele vremi. Îmi povestea mămica precum că până la șase luni plângeam foarte mult, și foarte strident, foarte supărător, cu disperare, că m-a dus de mai multe ori la popa Cristea să-mi citească. Pentru că rugăciunile părintelui Cristea n-au dat rezultatul dorit de mămica, ea m-a dus la o babă pentru ca sămi descânte. Dar nici descântecele n-au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
odaia veneau către mine niște săgeți ca de foc ce mi se înfigeau în inimă. De la icoană, din colțul tavanului, niște ființe ciudate aruncau săgeți de foc asupra mea, mă feream să nu mă ucidă și închideam ochii țipând cu disperare. îmi sună și acum în urechi glasul scăldat în lacrimi al mămichii: Nu te teme, nu-i nimic, nu te teme. Într-o vară, într-o duminică după amiază, părinții mei erau în vizită la nașul Stan Crăciun, iar eu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care le împrumuta de la Barrett (se pare că Chatterton dorise să studieze medicina, în emulație după modelul lui Barrett, care era felcer și anticar; Wilson 1869: 290). Văzînd că la Londra nu își putea cîștiga cu condeiul cele necesare vieții, disperarea l-a împins la această soluție - lucrul ca felcer la bordul unei nave cu destinația Africa (această idee se poate să îi fi venit citind rapoartele asupra negoțului cu sclavi africani care pe atunci devenea tot mai prosper; Wilson 1869
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și care aproape că l-au împins să se sinucidă cînd a descoperit că treptat își pierdea auzul, și așadar era lipsit lent și necruțător de întreaga sa lume de armonii muzicale, Beethoven a mărturisit: M-a adus la culmea disperării, și aproape că m-a făcut să îmi pun capăt zilelor. Arta! Doar arta m-a împiedicat. Ah! cum puteam să renunț la lume înainte să scot la iveală tot ce simțeam că era vocația mea să creez! (apud Yonge
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
stelele dansînd la cîntecul omului; anii rostogolindu-se, mărturisindu-l pe om ca om sau ca neom; "nori sumbri, ca de smoală" învăluind "fața soarelui"; vînturile sinistre vuind "ca zgomotul unei bătălii"; "umbrele morții" unduindu-se în fața ochilor omului; "valurile disperării" grăpînd sufletul omului "cum rîul Severn vuind ară nisipul sur"; "valea morților"; "mantiile negre ale nopții". [*thou shalt stand firm in the days of temptation, as the lofty hill of Kinwulf; in vain shall the waves beat against thee; thy
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a vieții, Chatterton pare să fi chemat "oficial" aceste adîncimi necunoscute, iar sinuciderea sa a devenit un salt în întuneric, un scurtcircuit în mister, ale cărui hotare astfel le-a sondat, explorînd posibilitatea cognitivă supremă, ultimă, ca un act de disperare în fața realizării faptului că totul este în cele din urmă suferință. Unindu-și viața cu poezia așa cum unise cuvîntul cu muzica și pictura pentru a crea sinfo-pictura poetică, intrînd cu toată ființa în coșmarul "Vieții-în-Moarte", poate atingerea acelei dureri infinite
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
comandat de cumnatul lui Decebal și căderea lui în mâinile romanilor a dislocat sistemul de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv.” Ion Moța, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Românilor de Floru, pag. 38-39)? „Disperarea și furia, ura și cruzimea dacilor, se unea cu vitejia care apăra pământul patriei și nu-i lăsa cuceritorului decât grămadă de cenușă și de ruine. Pe columna lui Traian se văd femei dace cum chinuiesc prizonierii romani. Pe unii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de maimuță rozând roșcove, ca în epoca de aur a guvernării comuniste sau ca fiului rătăcitor din Sfânta Scriptură. Trăim într-o lume năucă. Oamenii sunt buimăciți. Aceeași așteptare, aceeași sărăcie îneacă inima românului în lacrimi și deznădejde, duse până la disperare. La tot pasul, fețe triste și frunți întunecate, cadavre neînhumate. Patronați și conduși de foștii peceriști, acum deghizați în P.S.D., fost altădată partid național creștin, întemeiat de Titel Petrescu, patriarhul socialismului în România, care a fost întemnițat și ucis în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
paznicii torturau fizic și psihic deținuții politici. Acești oameni nu mai aveau respect pentru om și pierduseră orice măsură și sensibilitate omenească. Peste lagăr plutea duhul negru al morții. Acest duh negru l-a dus pe GICĂ DRĂGOI la actul disperării. Terorizat noapte de noapte de ofițerul politic să devină informator, într-un moment de gol sufletesc se aruncă în sârmă (zonă interzisă) și este ciuruit de gloanțele securiștilor (aprilie 1951). Alt caz: Îl văd aievea pe blândul CORNELIU NIȚĂ, plin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
luna de pe cerul / Care se va întrupa / Ningând, într-un copil / Cu miros de ciocolată și lapte” (Ciocolată cu lapte). Din păcate, registrul metaforic suferă uneori de convenționalism sau de incontinență. O schimbare de regim se întrevede odată cu volumul Statuile disperării (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) și se definitivează în Ultimul cuvânt (1999), Veghe și somn (1999), Dialog cu hârtia (2000) și Sfârșit de coridă (2001). Goana după sacru rămâne impulsul poetic dominant, însă acum divinul nu se mai oferă
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
la adresa totalitarismului. SCRIERI: Nisipuri cu pelerini, postfață Victor Felea, București, 1991; El și Cel...?! (în colaborare cu Nicolae Dudaș), postfață Nicolae Mocanu, Cluj-Napoca, 1994; Plouă aseară (în colaborare cu Nicolae Dudaș), Cluj-Napoca, 1996; Aureole, postfață Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 1997; Statuile disperării, Cluj-Napoca, 1998; Ultimul cuvânt, Cluj-Napoca, 1999; Veghe și somn, Cluj-Napoca, 1999; Dialog cu hârtia, Cluj-Napoca, 2000; Sfârșit de coridă, Cluj-Napoca, 2001; Încercare de bust, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Nisipuri cu pelerini”, RL, 1992, 6; Ion Cristofor, Tentația grotescului
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
în Statele Unite, strânse în cartea False obiecte prețioase (1998), configurează din nou o galerie de măști, căci jocul dintre bine și rău nu s-a sfârșit, transferându-se doar în alt teritoriu. Uitarea, nostalgia, dorința de vindecare și recuperare, singurătatea, disperarea, permanenta încercare de a se regăsi pe sine sunt prezente în povestiri precum Prin tunel, Captivi în rășină sau În pragul căsătoriei. Schimbarea spațiului exterior nu înseamnă și o anihilare a suferinței: tandemul dragoste-suferință este singurul care poate echilibra armonia
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
Noica - Mircea Vulcănescu și, în genere, a criterioniștilor. Este prieten cu ei, dar nu face din filosofie o formă de existență, ca Noica, sau nu își ordonează viața în funcție de conceptele propuse de Mircea Vulcănescu, pe care, altminteri, îl admiră: „activismul disperării”, „istorismul prin resemnare”. E, în generația tânără din anii ’30, printre puținii mistici autentici. Îi citește pe André Gide și pe Marcel Proust (modelele generației tinere de prozatori de după război), dar nu face o pasiune specială pentru ei. De regulă
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
tr. Olimpia Iacob, Iași, 2003; Spiritul lui Nicolaus Olahus, Oradea, 2003. Repere bibliografice: Radu Enescu, „Semnul mișcării”, F, 1986, 6; Aurel Martin, „Miresmele fulgerului”, „Viața militară”, 1988, 8; Al. Andrițoiu, Semnul și miresmele mișcării, RL, 1989, 8; Ion Simuț, O disperare atletică, RL, 1991, 32; Al. Cistelecan, Al treilea... naufragiu, LCF, 1992, 33; Ioan Moldovan, „Poverile din oglindă”, F, 1993, 4; Nicoleta Ghinea, Plăcerea versificării, RL, 1993, 17; Anton Horvath, „Poverile din oglindă”, ST, 1994, 7-8; Ioan Moldovan, Despărțirea de iluzii
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
fiecărui personaj” (Maria-Luiza Cristescu). Nu scapă prilejul de a trata o temă precum evenimentele din decembrie 1989. Într-o notă de pesimism profund, în romanul Evanghelia după Satan (1993), editat postum, evocă destinul tragic al unui tânăr revoluționar împins la disperare și sinucidere de profitorii și sicofanții care au deturnat idealurile revoluției. SCRIERI: A doua moarte a lui Anton Vrabie, București, 1957; Profiluri, București, 1959; Ora șase, București, 1960; Anii tineri, București, 1961; Vântul de seară, București, 1962; Un vals pentru
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
cu „parafraza psalmilor opacă”. Ca ziarist, Ț. a cunoscut îndeaproape momentul 1907 și a scris povestirea Judecata din urmă (1908), dedicată „celor buni și răi, celor întunecați și mulți, țărănimii sărace și osândite”. Protagonistul, un țăran fără pământ, ajunge la disperare, la beție, apoi, în iureșul răzvrătirii, se află în fruntea răsculaților. Cumințit definitiv de gloanțele stăpânirii, își ia zborul spre cer, fiind imaginat într-un periplu prin vămile văzduhului, până la scaunul judecății supreme. Sentința de condamnare la iad este contestată
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
partidele, ca rumânul imparțial... și să rămân fără coledzi!". Prost, demagog, peltic, amnezic și senil, încurcă mereu pe prefect cu Trahanache, spunându-i lui Tipătescu: "Eu la masă o să stau ori lângă d-ta, ori lângă consoarta d tale...", spre disperarea Zoei, care izbucnește: "A! Idiot!". Povestește mereu "istoria cu scrisoarea", deși Zoe îl roagă să nu povestească alegătorilor, pentru că ar face impresie proastă, Dandanache repetă întâmplarea " Când i-am pus pițorul în prag ori coledzi, ori "Războiul", mă nțelegi tranc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dorește s-o trăiască cu orice preț, dincolo de efemer, în eternitate. Balada atinge punctul culminant nu ca acțiune, ci ca intensitate a sentimentelor, în cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în final, tensiunea sufletească nu scade, ci ea se menține la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o serie de gerunzii, așezate în rimă, sentimentele puternice ale acestei mame îndurerate, dîrză, energică si hotărâtă ea îșicaută cu disperare copilul, "din ochi lăcrimând./ Pe câmpi alergând,/ Preoți întrebând/ Și la toți zicând [...]". Durerea cumplită, grija nemărginită și dragostea maternă profundă sunt trădate de ochii ei "lăcrimând", de agitația și căutările ei disperate ("alergând", "între-bând", "zicând"). Mama ciobanului este surprinsă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
gingășia și discreția sentimentelor și a dorințelor celui sortit morții, exprimându-și astfel cea mai adâncă durere. O serie de patru gerunzii așezate în rimă, având ultima silabă accentuată ("lăcrimând", "alergând", "întrebând", "zicând"), vin să sporească tonul grav, încordarea și disperarea permanentă prin sugerarea unei acțiuni continue, în plină desfășurare. VI. Prin toate aceste elemente de formă, autorul anonim a reușit, într adevăr, să realizeze prin balada "Miorița" capodopera literaturii noastre populare. Dacă la acestea se adaugă simplitatea subiectului, a cărei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]