9,274 matches
-
Lichtung,/den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/das Blau war blass,/die Vögel flogen ohne Richtung.“ — Dar Martin Heidegger nu este traductibil, ripostă Carmen, cu un aer doct. — Păi, Heidegger e autorul poezioarei? — Nu, zise,-n locul domnișoarei Carmen Carpen, profesorul Vasile Elisav, care prinsese șpilul, în sfârșit, al replicii celei dintâi. Domnișoara Carmen vrea să spună că Lichtung, care-i o noțiune de prim ordin a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Vögel flogen ohne Richtung.“ — Dar Martin Heidegger nu este traductibil, ripostă Carmen, cu un aer doct. — Păi, Heidegger e autorul poezioarei? — Nu, zise,-n locul domnișoarei Carmen Carpen, profesorul Vasile Elisav, care prinsese șpilul, în sfârșit, al replicii celei dintâi. Domnișoara Carmen vrea să spună că Lichtung, care-i o noțiune de prim ordin a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice limbă, inclusiv a noastră. — Dar eu știam din bruma de nemțească pe care-am învățat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
televizor. Dar noi nu eram nici rasiști, nici xenofobi, nici cum dracu’, s-or chema ăia de nu-i suportă pe băieții-fete. Că cică e bine să fii tolerant, e la modă și e europenește. Așa că l-am chemat pe domnișoara la umbră și l-am înscris cu drepturi depline la poșta rusească. Chiar eu am băut după ea. El. În fine, din vorbă în vorbă, am aflat că avem aceleași probleme, că pentru toți viața e scumpă, că pe toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
spitalul din strada Acvila din București, așezarea pietrei de temelie a sanctuarului maicilor vicențiene, inaugurarea noii școli maghiare din strada Cuza Vodă 100 (București), așezarea pietrei de temelie a școlii arhiepiscopale de băieți de la Craiova și a pensionului (de fete) domnișoarelor engleze din Turnu Severin, construirea liceului "Sf. Andrei", în strada Lucaciu nr. 11 din București, achiziționarea terenului din strada Sirenelor 35 lângă strada Acvila pentru construirea unui spital în București, sfințirea Bisericii Italiene 515. Toate acestea au fost realizate până la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a prescris ca toți preoții din eparhie să adauge la Sfânta Liturghie și rugăciunea pentru pace605. În același număr al revistei, sub titlul "Pentru Ostași", se făcea un anunț în care se mulțumea preotului Ulderic Cipolloni și domnișoarei Otilia Ferderber "pentru ajutorul financiar dat Editurii "Presa Bună" pentru realizarea și tipărirea a 2000 de exemplare dintr-o broșură, o cărticică intitulată Căința Desăvârșită menită să însoțească soldații catolici pe front"606. Cu învoirea comandanților, această broșură a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
părinți care sunt juxtapuși. Flaubert nu spune "părinții lui Iulian", el îi distinge, îi împarte. Pe de o parte bătrânul războinic, pe de alta, mama cea pioasă. Între cele două puncte de unire ("După numeroase crailîcuri, își luase soție o domnișoară de neam mare. De mult ce se rugă lui Dumnezeu, căpătă un fiu"381*. Nu e vorba de căsătorie din dragoste între cei doi soți care nu comunică între ei și își ascund secretul. Acești soți pe care totul îi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cruța amintirea uniformei dușmane și pentru a se face cunoscut ca persoană privată, el își repetă ritual monologul, dragostea pentru această casă, pentru vasta și bogata literatură franceză și bucuria sa de a fi găsit "un bătrân demn și o domnișoară tăcută", visurile sale referitoare la Frumoasa și Fiara, în care el se închipuie în fiară ce se transformă în cavaler frumos și primește săruturi și copii de la frumoasă! Apelurile sale repetate de imposibilă dorință de oaspete pentru recunoaștere, acceptare, integrare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care a fost în Israel și a murit. Și ăsta cu care am luat legătura. Deci, am rămas 3 dintr-o familie enormă”. Am putea să textualizăm mult și bine în jurul acestei cărți, un jurnal scris în ghetou de o domnișoară de 19 ani, unicul jurnal scris în ghetourile și lagărele de concentrare și de exterminare, dar, într-adevăr, asta nu e doar literatură. E istorie, istorie vie, Jurnalul de ghetou fiind o lecție unică de istorie live, cum zice Laslau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scena care avea să se Întâmple. Atunci a Început să pârâe mitralierele și a Început să-i secere pe evrei. Focul a durat vreo 5-6 minute, În care timp șevreiiț au căzut cu toții la pământ, cu excepția unei singure femei, o domnișoară ce continua să rămână În picioare. Căpitanul Stihi care observase aceasta a ordonat să fie lăsată În viață, căci probabil nu i-a fost dat să moară, la care cei de la mitralieră au mai continuat să tragă până când au doborât
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mai avem același fior când e vorba de cineva în vârstă*. Una dintre valorile pe care le-am pierdut este că nu mai tremurăm, nu de frică... Cineva din colegii mei mai mari, care a studiat, ca și mine, cu domnișoara Florica Musicescu, mai la bătrânețe, mai de curând își amintea plîngând de Domnișoara, de care îi era foarte frică... Eu nu pot să-mi amintesc de domnișoara Musicescu ca de un om de care mi-era foarte frică. E-adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
valorile pe care le-am pierdut este că nu mai tremurăm, nu de frică... Cineva din colegii mei mai mari, care a studiat, ca și mine, cu domnișoara Florica Musicescu, mai la bătrânețe, mai de curând își amintea plîngând de Domnișoara, de care îi era foarte frică... Eu nu pot să-mi amintesc de domnișoara Musicescu ca de un om de care mi-era foarte frică. E-adevărat că am avut câteva momente în care mi-a fost foarte frică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Cineva din colegii mei mai mari, care a studiat, ca și mine, cu domnișoara Florica Musicescu, mai la bătrânețe, mai de curând își amintea plîngând de Domnișoara, de care îi era foarte frică... Eu nu pot să-mi amintesc de domnișoara Musicescu ca de un om de care mi-era foarte frică. E-adevărat că am avut câteva momente în care mi-a fost foarte frică de ea, pentru că voia să mă bată!... Și, în momentul acela, de frică, i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca de un om de care mi-era foarte frică. E-adevărat că am avut câteva momente în care mi-a fost foarte frică de ea, pentru că voia să mă bată!... Și, în momentul acela, de frică, i-am spus "Domnișoară, dacă vă atingeți de mine, nu mă mai vedeți!" (râde). Mi-am smuls vraful de partituri, și am ieșit pe ușă. Iar ea mi-a strigat "întoarce-te, că mă arunc de la etajul 5." Într-adevăr, locuia la etajul 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
5." Într-adevăr, locuia la etajul 5!... M-am întors, și mi-a spus "hai să mâncăm niște jeleuri, hai să ne împăcăm", iar după aceea m-a întrebat "ce s-a întâmplat, băiete, ce e cu tine?" Iar eu: "Domnișoară, nu vă mai băgați în tehnica mea!" Eu eram obraznic, și îi spuneam, și pe urmă mă întrebam "cum pot să fiu atît de obraznic cu un om pe care îl iubesc, îl admir, îl divinizez?" Dar îi spuneam: "Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
trebuit lui Marriott ca să ajungă la braseria Mătușii Mary. Se instală comod la masă și, când veni chelnerița, o întrebă: - A venit Judith? Fata clătină din cap încruntându-și puțin sprâncenele, ezită și apoi spuse: - Scumpule, știi prea bine că domnișoara Judith nu mai mănâncă la noi. Marriott zâmbi, dar era supărat pe el însuși. Întrebase de Judith pentru că, ei bine, nu putea să se hotărască pentru ce motiv. Chelnerița schimbă subiectul: - Cum te simți după spectacolul de aseară? - Bine. Fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
Maria Agapi. Convinși că o mare parte a identității noastre ca popor este reprezentată de folclor, elevii Școlii Normale, conduși de doamna profesoară Maria Borș, au cântat și au dansat pe muzică populară, iar cei de la Funny English, conduși de domnișoara profesoară Dorina îușcă, au rostit vechi colinde românești. Corul Strop de ler, dirijat de domnul profesor Viorel Bârleanu, cor ce a luat premiul î pe țară anul trecut, a dat încă o dată dovada măiestriei sale, cântând câteva prelucrări după vechi
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
nu se explică de ce fetele și astăzi încă se mai duc la gard, în cotețul porcilor sau se mai uită în fantână ca să vadă acolo un chip de bărbat, ursitul acela pe care tot îl așteaptă. Și îl așteaptă și domnișoarele de astăzi. Să nu credeți că internetul, cu ale sale site-uri matrimoniale, reușește să rezolve toate aceste probleme. Nu, de multe ori sunt mai bune aceste metode și de asta probabil că fetele încă mai vin aici sau in
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp alături de care a lucrat. Unele dintre cele mai cunoscute opere ale sale din acea perioadă sunt: „Cumințenia pământului”, o primă versiune a lucrării „Sărutul” (1907), „Somnul” (1908), „Muza adormită” (1909-1910), „Pasărea măiastră” (1910), „Prometeu” (1911), „Domnișoara Pogany” (serie 19121933), „Primul pas” (1913), lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Lucrările sale i-au adus o imensă popularitate, acesta fiind cunoscut și foarte apreciat mai ales în Franța, România și în Statele Unite, colecționarii fiind interesați pentru
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
revizuirea atentă a terminologiei folosite și pentru acribia cu care a urmărit respectarea limbajului diplomatic. Ana Dinescu CONFERINȚE, DECLARAȚII DE PRESĂTC "CONFERINȚE, DECLARAȚII DE PRESĂ" Conferință de presă de bilanț, 2005-2007tc "Conferință de presă de bilanț, 2005‑2007" Bună ziua, doamnelor, domnișoarelor și domnilor! Stimați colegi, vă mulțumesc că sunteți împreună cu mine astăzi, la MAE, pentru o ultimă întâlnire în acest format, întâlnire pe care am destinat-o unui rezumat al activității ministerului în ultimii doi ani, rezumat care include eforturile colegilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de zile ca fiind temeiul cooperării noastre regionale: buna vecinătate, cooperarea, conceperea de proiecte comune și responsabilitatea comună, și accentuez acest din urmă principiu. 2 martie 2007, Ambasada României la Zagreb, Croația Conferință de presătc "Conferință de presă" Bună ziua, doamnelor, domnișoarelor și domnilor! Mă bucur să vă revăd la Ministerul Afacerilor Externe ca în zilele bune ale evenimentelor principale de politică externă. Sper să aveți în continuare aceeași sensibilitate pentru un an greu, cum se anunță. După cum știți, ultimele zile au
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de pretutindeni. 5 august 2005, Mangalia Lansarea cărții lunii iulie la MAE: Între Washington și Moscova: România 1945-1965 de Liviu Țîrăutc "Lansarea cărții lunii iulie la MAE\: Între Washington și Moscova\: România 1945‑1965 de Liviu Țîrău" Domnule coleg, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, Puteți conta pe prezența mea aici ori de câte ori se lansează o carte, cu atât mai mult cu cât, după un debut bucureștean, în fine, văd că vine și Clujul la București. Din solidaritate provincială, mă bucur de două ori
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
an. După expirarea termenului prevăzut, organizația principala va putea prelungi mandatul directorului executiv existent sau va putea numi un alt director. Pentru primul an de activitate al Filialei "Jacob's Well România" este numit director executiv, de la data înființării acesteia, domnișoara Marianne Goulding, cetățean englez, domiciliată în Stoke-on-trent, Anglia, identificată cu pașaportul nr. 002800420, emis de Passport Office Liverpool la data de 20.03.1991. În această calitate, aceasta este împuternicita de conducerea Societății de binefacere "Jacob's Well Appeal" să
HOTĂRÎREA nr. 641 din 22 noiembrie 1993 privind recunoaşterea funcţionarii unei filiale a Societăţii britanice de binefacere "Jacob's Well Appeal" în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109670_a_110999]
-
scoase un țipăt de groază: - Sfinte Dumnezeule! M-ai băgat în sperieți, donșoară! Pe unde mi te-ai strecurat ca o nevăstuică, Phémie, fără nici un zgomot? Fata răspunse rîzînd: - Păi, pe la spălătorie, pe unde altundeva?! Da- bun paznic mai sînteți domnișoară Céleste, n-am ce zice! Intri aci ca-ntr-un sat fără cîini, pe onoarea mea! Fără să mai aștepte răspunsul, luă o ceașcă de pe etajeră și începu să-și toarne tacticos rachiu. - Sper că n-ai de gînd să
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
cîini, pe onoarea mea! Fără să mai aștepte răspunsul, luă o ceașcă de pe etajeră și începu să-și toarne tacticos rachiu. - Sper că n-ai de gînd să-mi bei și ultimul strop! - Bine-i că stați aci la căldurică, domnișoară Céleste! Vîntu- s-a pornit acu- dinspre Dealu- Popilor. M-a pătruns pînă la os. Poți să-ți pui broboadă peste broboadă, degeaba! Se șterse cu șorțul la gură, scuipă simandicos în cenușă și continuă pe un ton în care
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
peste broboadă, degeaba! Se șterse cu șorțul la gură, scuipă simandicos în cenușă și continuă pe un ton în care bătrîna, bănuitoare, întrezări o oarecare jenă, fără să înțeleagă imediat care-i cauza: - Mai bine-ați face să vă culcați, domnișoară Céleste, parohu- ăsta al dumneavoastră s-a băgat de mult în pat, credeți-mă! Gîndiți-vă, numa-! Motocicleta factorului poștal tocmai a ajuns la Merle. Zice-se că în urma lui s-a lăsat imediat ceața. De mîine n-are să mai treacă
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]