13,290 matches
-
Persuadarea ca act argumentativ aruncă în lupta discursivă, mai degrabă, argumente bazate pe analogie și operații retorico-estetice sau stilistice (de ordonare, de “ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele și operațiile vehiculate de persuadare sunt seducătoare și sugestive nu constrângătoare, tinzând spre cealaltă extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a ficțiunii euristice”. (P. Ricoeur, 1984:25,380). Funcția retorică sau rolul persuasiv al metaforei îi pune în evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul metaforic își află puterea de seducție în exploatarea unor nevoi spirituale a omului și anume: nevoia, setea de frumos - Frumosul făcând parte, în antichitatea greacă, din „trinitatea valorică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a unor diferențe de gen. Dată fiind imaginea standard a relațiilor internaționale ca lume a puterii, a conflictului, a războiului și anarhiei, într-adevăr, ce poate fi mai departe, aparent, decât existența femeilor și universul asumatelor valori specific feminine ale emoționalului, esteticului, naturalului, grijii, slăbiciunii și dependenței, fără puncte de intersecție cu valorile lumii internaționale. Cu toate acestea, capitolul de față sintetizează cele mai importante curente teoretice feministe în Relațiile Internaționale, arătând, pas cu pas, modalitatea în care definirea domeniului a
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
plasează în zone marginale, în locuri elastice în care privirea înțelege și interpretează picturile lui Grigorescu, Petrașcu, Pallady, Andreescu sau Ciucurencu ca pe obiecte narative picturale. Cercetarea consideră că manifestarea lor generează uneori mult mai mult decât narațiune, adică elemente emoționale, nuanțe psihologice, secvențe de meditație filosofică sau alte calități, adjective și caracteristici,numai în aparență străine narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune calitativă, intensională, ca obiect narativ în moduri plurale și indefinite, ca obiect care prezintă și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
momentul reprezentat. Privitorii pot construi orice fabula, pot construi nenumărate fabule. Construim fabule ca răspuns la informațiile pe care le deținem despre momentul reprezentat și la unele sugestii din reprezentare ca elementele indexicale (în sensul lui Barthes) referitoare la stările emoționale sau la cele atmosferice”. Privitorul traversează acest spațiu al plurisemantismului, coboară în văile oarbe ale narațiunii de care amintește Bremond în Logica povestirii și întâlnește zonele narative lacunare ale imaginii, care pot fi cu totul, parțial sau deloc acoperite de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
același text și că pot funcționa, una în serviciul celeilalte. Toate aceste notații arată că în narațiune există uneori, așa cum spune și Gerald Prince în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability, mult mai mult decât narațiune, adică și efecte comice, și elemente emoționale, și nuanțe psihologice, și momente de meditație filosofică, și alte calități, adjective, caracteristici numai în aparență străine narațiunii. Prin mult mai mult decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ar putea dovedi important și în analiza picturii narative. O privire grăbită asupra definiției lui Prince ar putea decide că prezența sau absența evenimentelor, numărul lor și conexiunile temporale sau cauzale sunt singurele naratologic pertinente și că efectele comice, elementele emoționale, nuanțele psihologice și momentele de meditație filosofică asociate imaginilor nu sunt narratologic pertinente. Prince face însă o serie de nuanțări suplimentare cu privire la narrativehood, narrativeness, narațiune, narativ și narativitate care ar putea fi importante și pentru studiul disponibilităților narative ale imaginii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
putea fi transferate, adaptate și reconceptualizate și în aria de cercetare a narațiunii în pictură. Într un tablou ar putea exista, dacă se pleacă de la ipoteza că poate fi asociat narațiunii, mult mai mult decât narațiune, adică efecte comice, elemente emoționale, nuanțe psihologice, momente de meditație filosofică și alte calități, adjective, caracteristici care pot fi asociate narațiunii vizuale. În aceste condiții, numai o privire grăbită asupra unui tablou ar putea decide că absența evenimentelor și a conexiunilor temporale sau cauzale nu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
vibrantă, dominată de planuri vizuale încărcate dens cu albastru și inserate discret cu verde. Pentru a fi apreciată, această imagine: „ar trebui privită în formele ei, fără asocieri cu peisajul descris sau cu informații despre viața pictorului”, ar trebui trăită emoțional, într-o emoție diferită de aceea a peisajului propriu zis, pentru că: „orice sacrificiu făcut în numele reprezentării e ceva furat artei”. Cezanne mânuiește relațiile dintre părțile compoziției de dragul formei și este puțin preocupat de acuratețea literală a imaginii. În realitate, castelul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și indefinite. Notațiile lui Prince despre narativitate sunt adaptate, pe parcursul acestui subcapitol, în aria de cercetare a narațiunii picturale. Este formulată ipoteza de ansamblu a cercetării: într-un tablou poate exista uneori mult mai mult decât narațiune, adică efecte comice, emoționale, psihologice, de meditație filosofică sau alte calități, adjective, caracteristici asociabile narațiunii vizuale. Se formulează, de asemenea, o serie de ipoteze de lucru: este posibil ca un obiect pictural care îndeplinește trei condiții narative, în afara celor recunoscute, să fie mai aproape de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fotbal. Rezistența Este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durată relativ lungă și o intensitate relativ mare, menținând indici constanți de eficacitate optimă. Deci, este capacitatea psiho fizică de a depune eforturi fără apariția stării de oboseală (senzorială, emoțională, fizică) sau prin învingerea acestui fenomen de oboseală. Cadrul de dezvoltare a rezistenței se reflectă în capacitatea funcțională ridicată a sistemelor cardio-vascular și respirator, a metabolismului, sistemului nervos, precum și capacitatea de coordonare a celorlalte aparate și sisteme ale organismului. A
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
se definesc în funcție de sursele de energie mobilizate pentru desfășurarea lor. Rezistența se dezvoltă în momentul când se învinge oboseala și organismul își modifică comportamentul în funcție de această stare. Zațiorski distinge patru tipuri de oboseală: * intelectuală; * senzorială (la sportivii care practică tirul); * emoțională (mai ales după mișcările dificile unde intervine frica); * fizică (provocată de activitatea musculară). Oboseala fizică este element esențial în educarea rezistenței. În acest scop se consideră esențiali următorii factori: * intensitatea exercițiului sau gradul de solicitare față de capacitatea maximă; * durata efortului
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
nouă sau repetată și doar privitul în ochii jucătorului („ochii sunt fereastra lumii interioare a unei persoane”) poate oferi mijloace eficiente de aflare a răspunsului. Trebuie să fie o chestiune de îngrijorare pentru antrenor dacă își dă seama de problemele emoționale prin care trec jucătorii, cum ar fi o ceartă cu cei mai în vârstă, cu prietenul sau prietena sau cu părinții și stresul provocat de școală și/sau muncă. Trebuie să se ia măsuri pentru a ajuta jucătorii să-și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
poate afecta funcționarea normală a întregului sistem. 4. Observarea indicatorilor stării de refacere, cum ar fi: dorința de joc a jucătorului, dorința de a-și depăși performanțele personale, pofta de mâncare, somnul (somn neodihnitor > 2 zile la rând) și echilibrul emoțional. 5. Notarea variațiilor în greutate cu +/1 kg (sau >3%) într-o perioadă de 24 de ore demonstrează o viteză normală de refacere. Câștigul sau pierderea în greutate peste această cifră de mai sus sugerează fie o solicitare prea mică
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
tipul comunicării depind esențial de calitatea și tipul relației. Fiecare trăim într-o lume a noastră construită din mesajele pe care le primim și le transmitem.Transmitem mesaje pentru a difuza informații de diverse tipuri despre fapte, despre stările noastre emoționale, convingerile noastre, îndoielile noastre și le direcționăm spre ceva anume: spre noi înșine, spre alții, animale, plante, spre divinitate sau sfinți și așteptăm răsunsul de cealaltă parte. Comunicarea interpersonală este caracteristica cea mai importantă a omenirii și cea mai mare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ei ajung să dețină în comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate, ei trebuie să aibă în comun scopuri, convingeri aspirații, cunoștințe o înțelegere comună "același spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigură dispoziții emoționale și intelectuale asemănătoare, moduri similare de a răspunde la așteptări și cerințe. Comunicarea umană este definită și înțeleasă ca o relație interpersonală în care oamenii dau sens și valoare mesajului primit. Comunicarea este un mod funcțional de interacțiune psihosocială a
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
o interacțiune de tip feedback, privind atât informațiile explicite, cât și cele adiacente (intenționate sau formate în chiar cursul comunicării). Studiile din domeniul educațional au arătat că deprinderile sociale insuficient dezvoltate sunt asociate cu performanțe academice scăzute, probleme comportamentale și emoționale, dificultăți de adaptare socială. Dificultățile de stabilire și menținere a relațiilor interpersonale reduc calitatea și frecvența experiențelor de învățare, ceea ce duce la scăderea performanțelor școlare. Cercetările din domeniul vieții sociale a copiilor și adolescenților arată că peste 75% dintre persoanele
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
sarcini sau activități comune determină între membrii grupuluiclasă o serie de relații funcționale de interdependență în vederea atingerii scopului propus. Pe de altă parte, pe lângă relațiile legate strict de natura obligațiilor sau a activităților, viața în grup comportă totdeauna și aspecte emoționale și afective, precum și momente de tensiune și conflict. „Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfășurării activității de instruire și de educare și un mediu de comunicare și socializare.[...]. Elevii se diferențiază, de asemenea, după criteriul disponibilităților comunicative. Unii intră
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de o autoritate deplină. El pune accentul pe dirijare și ordine rigidă, impunere severă și sancțiune, stimulează însușirea docilă a cunoștințelor și supunerea necondiționată. Predarea este privită ca o simplă transmitere și nu ca o stimulare a dezvoltării cognitive și emoțional - atitudinale a elevilor. Profesorii care controlează pregătirea elevilor de pe poziții rigide, autoritariste, arătându-se preocupați mai ales de propriul punct de vedere afirmat, pot provoca stări conflictuale în relația cu elevii. b) Blocaje datorate caracteristicilor mediului psiho-social. În timpul activităților desfășurate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de tipul: ar trebui, e necesar să... etc. * evitarea abordării unor problemre importante prin formulări de tipul : mai bine să vorbim despre ... * încercarea de a rezolva problema comunicării prin impunerea unor argumente logice proprii fără a ține cont de factorii emoționali implicați: uite cum stau lucrurile... Bariere în calea comunicării pot fi întreruperile de orice fel, oboseala și stresul, dar și prejudecățile. Una dintre sursele de distorsiune este și stereotipia, care este o etichetă, o imagine pe care ne-o formăm
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
tradițională până la societatea modernă familia a îndeplinit o serie de funcții pe care alte grupuri nu le pot satisface. „Familia este o instituție universală, întâlnită pretutindeni și îndeplinind aceleași funcții principale: transmiterea moștenirii biologice și culturale, asigurarea protecției materiale și emoționale pentru descendenți, formarea unui climat de dezvoltare a personalității tuturor membrilor ei. În orice societate familia s-a distins ca grup specific caracterizat printr o puternică sudură internă, menținută atât prin acțiunea unor forțe materne, cat și prin presiunea societății
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
familia a devenit tot mai responsabilă față de următoarele aspecte care privesc creșterea și educația copiilor: * Menținerea continuității biologice a individului și societății (prin procreerea, formarea și educarea copiilor); Menținera continuității culturale prin transmitera moștenirii culturale în procesul socializării; * Satisfacerea nevoilor emoționale, a trăirilor intime, asigurând sentimentul siguranței și mențnerii personalității; * Integrarea socială a membrilor ei prin procesele de orientare, educare și socializare. „M. Bouchard definește trei modele ale comportamentelor educative ale părinților, acestea fiind definitorii pentru stilurile educative parentale și, în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
înțelegem mai bine multe din neajunsurile lipsei de comunicare, sau a comunicării defectuoase între membrii familiei. Problemele cu care se confruntă familia influențează în mod direct comportamentul copiilor. Majoritatea copiilor proveniți din familii cu deficit educativ au carențe comportamentale și emoționale în relațiile cu colegii, cu profesorii, cu școala în general. În aceste condiții, este evident că școlii îi revine astăzi un rol tot mai important în consilierea părinților privnd îmbunătățirea climatului afectiv necesar creșterii copilului. Comunicarea sinceră și deschisă, încrederea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mai sensibil la modificările comportamentului familial, toate aceste neînțelegeri și probleme care pot apărea în cadrul familiei, între membrii acesteia, ducând la crearea unui cadru necorespunzător de dezvoltare a copilului. Mulți din copiii proveniți din familii desarmonice au carențe comportamentale și emoționale în relațiile cu colegii, cu profesorii, cu școala. Instabilitatea comportamentală și anxietatea, izolarea de grup și violența în raport cu colegii, dificultăți în activitatea de învățare, refuzul de a frecventa școala, părăsirea domiciliului și vagabondajul etc. sunt, în cele mai multe cazuri, efecte ale
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
logică, critică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe perspective, găsind mai multe soluții și adoptând-o pe cea mai eficientă; * capacitate de comunicare manifestată în: fluența vorbirii, fluența asociativă, fluența ideațională, fluența expresivă, încărcătură emoțională; * spirit de observație, curiozitate științifică; * atenție concentrată și distributivă în următoarele direcții: conținutul comunicării, forma prezentării conținutului educativ, ritmul vorbirii adecvat auditorului și reacția auditorului la mesajul didactic prezentat; * dicție: pronunțarea corectă și clară a cuvintelor, accente logice pe ideile
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]