9,565 matches
-
ureche. Dar oare, va uita vreodată labirintul prin care umblase? Va uita de unde plecase? Cu siguranță nu. Cei care uită sunt cei mai nenorociți oameni. Formau o familie din patru membri. Andrei Alinandru era un copil care te captiva cu farmecul lui. Atât de chipeș și avea ochii ca cei ai mămicuței sale, verzi și cu siguranță avea să fie un om de afaceri ca taică-su. După doi ani de zile toate se aranjaseră. Afacerile erau prospere. Nicole îl născuse
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
singur și zise în sinea lui: E ca foamea în interior dar nu se vede în exterior. Atunci când te simți singur înseamnă că îți lipsește ceva absolut, iar el știa exact ce anume îi va lipsi așa de mult. Nici farmecul vieții, nici cei din jurul tău nu pot săți înlăture acel profund sentiment. După ce făcuse această descoperire se simțea mai agitat ca înainte. Capul îi zvâcnea de durere. - Mamă, te rog fă-mi și mie un ceai. - Da. Tocmai îmi făceam
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
din jur Și, chiar dacă finalul îl aruncă pe fiecare în parte pe un drum ce poate însemna și o eliberare, amintirea intrigii persistă, fie și numai pentru că regizorul a avut inspirația de a lăsa porțiuni din acest drum vizibile dinainte. Farmecul nostalgic, s-a spus, ”amintind de filmele Primăverii de la Praga” al acestui promițător început este dat, firește, și de actorii tineri de care s-a înconjurat regizorul (și aici trebuie menționată și performanța lui Natalie Bonifay, care nu-ți dă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
iar la sfârșit omul însuși se strecoară:,,(...)prin gură dreptunghiulara a sobei. Ultimele flăcări fără putere.” Antipa trăiește în lumea cărților, le devorează. Că narator secund, reproduce povești imaginare, identificându-se lui Poprișcin, cronicarul. Personalitatea să este difuza și disonanta:,, Farmecul ascuns al bărbatului Antipa pe care unii îl numesc minciună, alții nepăsare și ușurință, bătaie de joc. Ceea ce unul numește putere, altuia i se pare slăbiciune.” El pare a se reflectă în permanență, dublu, în planul conștiinței și în oglindă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
brâu cenușiu care le îmbrățișează delimitândule de sol, casele au specificitatea zonei Hușilor. Lipsite de pretenții arhitecturale, casele au expresii umane, emană căldură, prietenie, te cheamă, au de șoptit o poveste în care sunt părtașe ca martori. Poartă în ele farmecul unei lumi apuse. Curtea are poartă somptuoasa („Poartă de la vie”), este împrejmuita de gard împletit din nuiele ori făcut din scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
galeria bogată a portretelor merită o analiză de domeniu), în peisaj, figurile umane sunt prezente simbolice, doar siluete în mișcare, solitare sau în grup, venind, plecând, ospitaliere, zgribulite... Viața podgorenilor și a târgoveților nu iese din tipic: ei „au treaba”, farmecul peisagistic nu le conferă stări meditative, nici îi însuflețește, nici îi lasă nepăsători. „împrejurul” e casa naturii, o lume organic existențiala aflată într-o eternă rotire de anotimpuri, în care, înșiși animați de febră muncii gospodărești, au intrat de-o
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ajungă la destinație, îmi spune doamna blondă, ucigîndu-mă cu permanentul ei surîs ironic, un fel de "du-te-ncolo, vino-ncoa-ce, lasă-mă și nu-mi da pace". Trebuie, neapărat, să ajungeți și dumneavoastră? o întreb, aruncîndu-mi în luptă fărîma de farmec ce cred că o pot stîrni cu un început de surîs și o privire clară, deschisă. Cum adică?! se miră capul blond, buclat, asigurîndu-mă din surîsul privirii că a înțeles perfect întrebarea mea. Orașul e foarte frumos. Păcat să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
voi afla niciodată dacă seninul acelei priviri în care am fost învăluit cînd i-am prins mîna ridicată, ezitînd în aer, a însemnat sinceritatea iubirii, sau ipocrizia care îmbracă cinismul... Dar oare nu-i mai plăcut să păstrezi în suflet farmecul unei întrebări decît să simți pe obraz palma minciunii?! Căci nu de riscul în sine mă tem eu acum, ci de faptul că aș putea pierde amăgirea întrebării. Sînt ca soldatul de pe front, care a primit o scrisoare de la soție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ascultă-mă: dă-i telefon fetei de la I.L.L., ori alteia; hotărăște-te! Primul pas va fi greu, căci după prima strîngere de mînă, ori după primul sărut, ai să-l dorești și pe-al doilea, cerîndu-i: Și cu parfum de farmec adapă-mă oricît, / Ca după una blondă ce-i hăt, la miazănoapte, Să nu regret atîta, să nu suspin atît". De unde știi că-i blondă?! tresare Dinu, eliberîndu-și brațul din strînsoarea mea. Nu știu. Astea-s versuri de Esenin. Ah
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
replica asta: „Bucură-te... că frumoasă floare îți vine“. [...] Luni seara, 29 martie [1948] [...] De ce nu ești aici, Mouette, măcar un minut! Șaizeci de secunde! Ce bogate am fi amândouă! Ne-am vedea, ne-am îmbrățișa, pe urmă ca prin farmec tu ai fi la Paris și eu aici, singură, complet singură, dulcea mea. Mă duc să mă culc și până în pragul somnului și-al uitării am să mă gândesc la fetița mea, pe care o iubesc ca o sălbatică. 45
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
roșu”) : Doamne ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă din uitătură, Potcă din mirătură, Potcă din ochi albi, Potcă din ochi negri, Ieși din creierii capului, Din bolboșu ochilor <endnote id="(151, p. 129)"/>. Câteodată, În timpul descântecelor și farmecelor Împotriva deochiului sau a bolilor de ochi se foloseau „ochi de sfinți” reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrăjitoare -, ăi de l-au schingiuit pe domnul nostru Isus Christos, că doar ăia erau atât de mari și de puternici de l-au putut schingiui chiar pe el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă este așa, degeaba ți-am face farmece, că tot nu s-ar prinde” <endnote id="(802, p. 119)"/>. Credința În arhaicitatea și, mai ales, În gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Paul Valéry, Montpellier, 2000. 585. Șama Salzberger, Adevăruri despre Talmud și Judaism. Documente și lămuriri, București, 1938 (prima ediție, 1923). 586. Nicolae C. Paulescu, Fiziologia filozofică. Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria [Physiologie philosophique, Paris, 1914], București, 1913. 587. Simeon Fl. Marian, Vrăji, farmece și desfaceri, Editura Coresi, București, 1996 (prima ediție, 1893). 588. E.M. Cioran, Cahiers (1957-1972) [Caiete, vol. I-III, Editura Humanitas, București, 1999-2000], Gallimard, Paris, 1997, p. 254 ; vezi și 513, p. 243, precum și Ion Vartic, „«Evreul» Cioran”, Revista 22, nr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i anunțați apariția, așa cum am regretat că nu v-am cerut s-o faceți și cu prilejul celuilalt volum al lui Blaga, Despre conștiința filosofică, tot atît de important ca cel de acum, poate mai plin de poezie și de farmec, avînd și o mai largă deschidere. Poate va veni nu peste mult timp și clipa exegezei, mai ales că ultimul manuscris inedit va apărea, sper, în curînd la Editura Dacia. Se intitulează Ființa istorică. Am scris despre lucrare un studiu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ivanciu; 6) 100 chille grâu În hambarul D-lui Dumitru Tălmaciu a D-lui Marcu Iani”. Deci, angrosiști evrei și depozitari români, adică una dintre modalitățile de afaceri practicate de acești minoritari În afară de comerțul cu amănuntul. Ca prin farmec și de la Despărțământul I veniseră vești excelente transmise de comisarul-responsabil de cvartal, Rășcanu: „1) Lupu Cana (Moara de Aburi) 90 chille grâu și 7.000 ocale făină de grâu (o oca era egală cu aprox. 1,5 kg., n.n.), făina
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Casa glasurilor noastre : Radio Iași, 55 de ani, Ed. Cronica Iași - 1996, p.13-15. -OSTAP, CONSTANTIN, Parfum de Iași, Ed. Tehnopress, Iași, 2002, p.99-100 -ILISEI, GRIGORE, Țărâna ușoară, Evenimentul (IS) nr. 3241, 16 martie 2002, p.6 -CONDURACHE, VAL, Farmecul discret al inteligenței, Monitorul (IS) nr.37 (3234) 14.02.2002, p.6A. ARTICOLE: -TOMPEA, DORU, In memoriam, Petru P. Andrei, Monitorul (IS), nr.36 (3233), 13.02.2002 , p. 6A. -MITRICĂ, MIHAI, Sa stins din viață Petru P. Andrei
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și alta pe fantasma fostului soț în loc să le investești în tine și în copiii tăi, poate în a găsi o fată din sat care să aibă grijă de ei uneori când ai de lucru. Venitul soțului acasă, prin descântece sau farmece și contra voinței lui îmi pare o prostie completă și, chiar dacă o să reușească pasența, evident, nu îl vei ține legat de pat, deci va pleca din nou. Iar dacă planul este să-l ții legat de pat nu mi se
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și salveze atât compania cât și căsnicia; problema este că nevasta aflase de amantă și voia să dea divorț și să-i ia compania; amanta, în schimb, voia să fie doar ea în viața lui și din cauza asta îi făcuse farmece la plecare să piardă tot ce avea. Pe de altă parte, din ce îmi spusese Jose de astă dată, Alfonso îi ceruse 200 de dolari americani ca să poată participa la ceremonie, în timp ce nouă, fetelor, nu ne ceruse nici un ban. Jose
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să se lamenteze că are ședință la ora 11 dimineața ca să analizeze mersul companiei lui. Noi, gringas, îl privim în șoc, ne uităm la ceas care arata deja 12, și ne gândim că poate businessul merge prost nu numai din cauza farmecelor amantei. Îi lăsăm pe Jose cu Alfonso să găsească vreo soluție și ne întindem la soare privind cerul senin. Dacă experiența cu ayahuasca este ceva special, cu siguranță ce s-a întâmplat noaptea nu a fost experiență tipică, mă gândesc
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
știe exact când s-a născut) și este șamanul cel mai bătrân și mai experimentat din El Oriente. Până în urmă cu câteva luni mai trăia unul chiar mai bătrân și experimentat care însă a murit, din ce spun unii, în urma farmecelor unui vrăjitor din josul râului. Mărturisesc că eu sunt aici în căutarea unui șaman și cei doi organizează imediat o canoe cu care să mergem cu toții să-l vizităm pe Don Julio. Cât se organizează lucrurile merg, din curiozitate, să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de suita ei). Viața pe care o găsise Marie Antoinette la Versailles era toată numai formă derizorie și totuși grea, rigidă și ceea ce-i lipsea acestei forme nu era fondul (Doamne ferește ! Auzi, fondul ! Ce-i aia ?), ci un pic de farmec, un pic de zvîc, un pic de libertate și informalitate modernă. Alura interpretei principale, Kirsten Dunst, e cu siguranță modernă (o detașare grațioasă, ușor narcotizată) și, cu atîtea muzici mișto (Aphex Twin, Gang of Four, Bow Wow Wow...) defilînd pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nici ea nu e mult mai convinsă decît eroina ei că pe lume există și altceva în afară de baluri mascate, sate idilice și stări din astea de amețeală languroasă, de dezorientare fermecătoare. în esență, Coppola a făcut încă un film despre farmecul trăirilor adolescentine. Acuma, nu e clar că adevărata Marie Antoinette a fost o persoană mult mai interesantă decît adolescenta amețită pe care o vedem în film (deși hainele negre pe care le-a purtat zi și noapte în detenție, sfidînd
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ar putea pierde (de preferință, cu tine). Ce e în capul Shebei atunci cînd se combină cu băiatul ăla ? (Titlul complet al romanului lui Heller e Ce era în capul ei ? Jurnalul unui scandal). Nici ea nu știe și nici farmecul băiatului, nici poveștile lui melodramatice (Barbara nu se înșală atunci cînd o taxează pe Sheba pentru compasiunea ei facilă, mecanică, burgheză), nici sentimentele ei de neîmplinire și stagnare (soțul ei e mai bătrîn decît ea, unul dintre copiii lor e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de nuntă. Mi-o fi lipsind, dar în cazul acesta cum se face că nu las să treacă nici un an fără să recitesc unul dintre cele șase romane ale domnișoarei Austen ? Atunci pot fi acuzat că sînt incapabil să apreciez farmecul superficialității : cum să vibreze un mîhnit ca mine la felul în care e filmat apartamentul viselor lui Carrie Bradshaw (Sarah Jessica Parker) în special imensul rastel pentru pantofi amenajat cu dragoste de logodnicul ei, Mr. Big (Chris Noth), care a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fiecare divagație, fiecare arpegiu pe coarda sentimentală a publicului. E formidabil chiar mai formidabil, aș spune, decît a reușit vreodată să fie adevăratul Nixon. Chiar dacă Nixonul lui Langella e în aceeași măsură ca cel adevărat un inamic al spontaneității, chiar dacă farmecul lui e în întregime construit, tot e mai mult decît la adevăratul Nixon. După cum nota, încă din 1980, criticul Pauline Kael, lui Langella îi vine ușor să sugereze o noblețe decavată, or, noblețea, de orice fel, nu i-a venit
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]