9,472 matches
-
care legile sunt opresive la adresa femeilor. Un alt proiect a fost cel al femeilor care vorbesc despre HIV SIDA. Toate acestea se adaugă cărților de ficțiune. E un proiect care are drept scop promovarea culturii lecturii în școlile din Uganda Ficțiuni cum sunt aceste două volume ale tale, Painted Voices<i> (2008 & 2009) și </i>Butterfly Dance<i> (2010), ambele în colaborare cu Violet Barungi.</i></b> Da, iar primul e de fapt în două volume. Toate trei au rezultat
„Noi ar trebui să fim, de fapt, non-partizane, însă noi promovăm vocea femeilor, noi rupem tăcerea femeilor și consolidăm poziția lor socială...” () [Corola-website/Science/295729_a_297058]
-
de dragoste. Și mi se părea că e tare subiectul, că merită scris. Nu s-a atins genul ăsta de... Bine, Aldulescu mai atinge genul ăsta de marginalitate, de devianta, dar la Aldulescu mi se pare că-i mai multă ficțiune, omu-i clar că are legătură cu mediile astea lumpene, dar le mai și fabulează. Am vrut să vin cu o perspectivă de la firul ierbii. Și să dau o descriere societății în ansamblul ei. M-a mâncat chestia asta, dincolo de Ferentari
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
feminizarea aplatizantă transformă corpul într-un purtător de identitate de împrumut, într-un multiplicator de gesturi segmentate pe care și le însușește fără să-i aparțină, de fapt, cu adevărat. În cea de-a treia parte a spectacolului sunt performate ficțiuni identitare construite sub ochii noștri, în același proces de devenire continuă care de-rigidizează orice șablon de gen. Lucia Mărneanu e un stand-up comedian, iar kata bodoki-halmen performează în stilul drag king. Fiecare dintre ele își inventează o biografie proprie
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
ascunse, ci care e dualitatea momentului actual de tranziție? Și, pentru o estetică a liberării: care ar putea fi, după planificarea de beton și programarea în imagini digitale, ordinea limbii în care mesajele contează, cuvintele care generează realitate? În performance-ul Ficțiune de la Teatrul Spălătorie</b>, Ion Borș, actor și simultan șofer pe cursa de Italia, ne-a oferit câteva indicii, mulțumită celei de-a doua munci a șoferilor de cursă înșiși, care rămân peste weekend în zona Tor di Vale a
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
și credibilă. Toată lumea s-a săturat de o damsel in distress, de domnița la ananghie, care se îndrăgostește de eroul principal și doar așteaptă ca el să vină și să o salveze. Și așteaptă, săraca, tot filmul... Și asta pentru că ficțiunea are o putere nebănuită, și un neadevăr repetat de suficiente ori are tendința să fie confundat cu adevărul. Nu așa stau lucrurile în filmele europene, cu un public restrâns, mai interesate de premiile festivalurilor, decât de numărul de spectatori. Relația
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
La Academy Awards, pe 23 martie, Moore a spus întregii lumi: „I‑am invitat cu noi pe scenă și pe ceilalți colegi, autori de documentare nominalizate. Sunt aici, solidari cu mine, pentru că ne place filmul non‑ficțional. Ne place non‑ficțiunea, dar trăim în vremuri pline de ficțiune. Trăim într‑o perioadă în care avem rezultate fictive ale unor alegeri fictive, cîștigate de un președinte fictiv. Trăim într‑o epocă în care cineva ne trimite la război din motive fictive. Nu
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
a spus întregii lumi: „I‑am invitat cu noi pe scenă și pe ceilalți colegi, autori de documentare nominalizate. Sunt aici, solidari cu mine, pentru că ne place filmul non‑ficțional. Ne place non‑ficțiunea, dar trăim în vremuri pline de ficțiune. Trăim într‑o perioadă în care avem rezultate fictive ale unor alegeri fictive, cîștigate de un președinte fictiv. Trăim într‑o epocă în care cineva ne trimite la război din motive fictive. Nu contează dacă e o ficțiune birocratică sau
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
pline de ficțiune. Trăim într‑o perioadă în care avem rezultate fictive ale unor alegeri fictive, cîștigate de un președinte fictiv. Trăim într‑o epocă în care cineva ne trimite la război din motive fictive. Nu contează dacă e o ficțiune birocratică sau o alarmă portocalie fictivă: suntem contra acestui război, domnule Bush. Domnule Bush, să vă fie rușine! Rușine! Și să știți că, dacă pînă și Papa, și Dixie Chicks sunt împotriva dumneavoastră, e timpul să plecați de la Casa Albă
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
eliminând Diferență față de modernitatea occidentală. Este o modalitate de a recunoaște diferența mică, minoră în timp ce ceea ce se întâmplă este o cooptare la un sistem mondial. Etnocentrismul din contextul românesc trebuie văzut mai ales din perspectiva această. Până la urmă, si aceasta ficțiune a etniei românești este de un anumit fel, cu două caracteristici majore: ea este odată depozitara unui anumit tip de cunoaștere ancestrala, milenara - cu scopul incorporării populațiilor agrare, si apoi este albă. Albitatea se vede cât se poate de clar
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
cu două caracteristici majore: ea este odată depozitara unui anumit tip de cunoaștere ancestrala, milenara - cu scopul incorporării populațiilor agrare, si apoi este albă. Albitatea se vede cât se poate de clar în felul în care a fost construită această ficțiune, în absolută diferențiere și opoziție față de ce este considerat pe plan local și într-o viziune occidentală orientalista non-european: otomanul, evreul și romul. Această definire a etniei bazată pe o diferențiere rasistă se vede nu doar în sensul cultural, dar
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a construit această ficțiune conform căreia Europa de Vest este superioară, la originea tuturor realizărilor lumii. Ficțiune necesară pentru a justifica moral și teologic crimele procesului colonial. Iar in-telectualii conservatori români preiau de bună această ficțiune - este super-elocvent cazul lui Lucian Boia, care ajunge să afirme
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a construit această ficțiune conform căreia Europa de Vest este superioară, la originea tuturor realizărilor lumii. Ficțiune necesară pentru a justifica moral și teologic crimele procesului colonial. Iar in-telectualii conservatori români preiau de bună această ficțiune - este super-elocvent cazul lui Lucian Boia, care ajunge să afirme că non-vest-europenii „nu au inventat nimic esențial: de la becul electric la
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a construit această ficțiune conform căreia Europa de Vest este superioară, la originea tuturor realizărilor lumii. Ficțiune necesară pentru a justifica moral și teologic crimele procesului colonial. Iar in-telectualii conservatori români preiau de bună această ficțiune - este super-elocvent cazul lui Lucian Boia, care ajunge să afirme că non-vest-europenii „nu au inventat nimic esențial: de la becul electric la democrație, totul a iesit din laboratorul occidental”. Revenind puțin la regimul Ceaușescu, cred ca este important să discutăm și
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Europa nu ne vrea, până la urmă trebuie să facem ceva cu asta, altfel ne nevrozam. D: Da, este o încercare de a confirma apartenența la Europa, printr-un „trecut milenar” și glorios, puternic. De fapt, sunt imitații sau variante ale ficțiunilor pe care le-au construit și vest-europenii despre ei. Însă uitându-ne la alte zone sau la alte procese de decolonizare găsim un aspect foarte important: necesitatea unei istorii sau a unei mitologii, indiferent că este sau nu națională, de la
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
de a se îndepărta încercau, în mod mișcător, să-mi dea impresia că eu continuam a face parte din peisajul literar românesc. Dar, pe măsură ce timpul se depunea între noi, eu eram tot mai conștient că era vorba de o prietenească ficțiune... În realitate, ei îl uitaseră binișor pe scriitorul ce se agitase odinioară printre ei și le venea greu să-l recunoască în straniul animal ce devenisem în cușca mea de beton parizian. În țară oamenii uitau iute, în acel timp
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
pereții ei verzi acoperiți de un puf verde, ca mușchii de pe coaja copacilor în pădure. Mâna de ceară, cu venele desenate sub pielea dispărută, ca o mână din recuzita cântării României, arde în cuptorul crematoriului. În tonul triumfalist al Internaționalei. Ficțiunea ne privește prin periscoapele întoarse, noi, cei vii. Trenul se afundă în praful de cărbune și cântece de petrecere. Trenul foamei, trenul groazei, trenul oamenilor muncii și clismele forțate, cu apa de funingine de la robinet. Bolnavii mor când salvarea ajunge
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
atât propriile sutre cât și agamele ca învățături autentice ale lui Buddha, concepute pentru diferite tipuri de persoane și diferite nivele de pătrundere spirituală. Dimpotrivă, credincioșii Theravada aderă exclusiv la Canonul Pali și socotesc sutrele școlii rivale niște lucrări de ficțiune poetică, nicidecum cuvintele lui Buddha. Theravadinii sunt convinși că prin canonul lor Buddha și-a exprimat ultimele cuvinte și că nu mai este nevoie de nici o completare pentru a întregi religia; de aceea orice text care se pretinde a aparține
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
aproximativ 12.000 de ani după evenimentele din "O piatră pe cer". Punând la un loc toate datele rezultă că Joseph Schwartz a fost transportat în viitor doar 11.000 de ani. Acest gen de incosecvențe apar și în alte ficțiuni de început ale lui Asimov. Acest lucru e de așteptat, ținând cont că Asimov a scris primele sale povestiri din universul "Fundației" de-a lungul câtorva decenii și nu a unit toate firele istorice disparate decât în ultimii ani ai
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
70 minute de proiecție. În general durata unui film de lung metraj este între 2400 m și 2900 m la formatul normal de 35 mm, deci unei durate de 1 1/2 la 1 3/4 ore, caracteristică filmelor de ficțiune. Sunt filme cu o lungime între 750 - 2100 m ,cu durată între 30 - 70 minute.Aceste filme pot fi atât de ficțiune, dar mai ales sunt filme documentare. Sunt filme cu o lungime de până la 600 m, cu durată de
Clasificarea filmelor () [Corola-website/Science/300054_a_301383]
-
de 35 mm, deci unei durate de 1 1/2 la 1 3/4 ore, caracteristică filmelor de ficțiune. Sunt filme cu o lungime între 750 - 2100 m ,cu durată între 30 - 70 minute.Aceste filme pot fi atât de ficțiune, dar mai ales sunt filme documentare. Sunt filme cu o lungime de până la 600 m, cu durată de până la 20 minute. Este metrajul multor filme artistice (numite deseori, într-un cuvânt, „scurt-metraje”), al filmelor documentare, de reportaje și de animație
Clasificarea filmelor () [Corola-website/Science/300054_a_301383]
-
Scott Frederick Turow (n. 12 aprilie 1949) este un avocat american, cunoscut ca scriitor de thriller. El a scris nouă cărți de ficțiune și două non-ficțiune, traduse în peste 40 de limbi și vândute în mai mult de 30 de milioane de volume. De asemenea, au fost realizate unele producții cinematografice bazate pe câteva dintre lucrările lui. Viața și cariera Turow s-a
Scott Turow () [Corola-website/Science/300081_a_301410]
-
romancier, începând să scrie thrillere cu acțiune din domeniul juridic și de Drept, cum ar fi Presumed Innocent, The Burden of Proof, Pleading Guilty și Personal Injuries, acesta din urmă fiind numit de revista Time „cel mai bun roman de ficțiune din 1999“. Toate titlurile menționate au devenit bestselleruri și Turow și-a multuiplicat premiile literare, în special Silver Dagger Award acordat de Asociația Scriitorilor de Crime din Marea Britanie. În 1990, Turow a figurat pe coperta revistei Time din luna iunie
Scott Turow () [Corola-website/Science/300081_a_301410]
-
biografie a lui Turow, intitulată : Meeting the Enemy (: Întâlnirea cu dușmanul) (ECW Press). În 1990, un editor englez a comparat opera lui Turow cu cea a lui Margaret Atwood și a lui John Irving, republicată în cadrul Bloomsbury Modern Library. Cărți ficțiune Presumed Innocent, 1987 (Film) The Burden of Proof, 1990 (Film) Pleading Guilty, 1993 The Laws of Our Fathers, 1996 Guilty As Charged, 1996 (ca editor) Personal Injuries, 1999 Reversible Errors, 2002 (Film) Ordinary Heroes, 2005 Limitations, 2006 The Best American
Scott Turow () [Corola-website/Science/300081_a_301410]
-
fiind evitați. Continuând să scrie articole pentru Westminster Review, Evans a hotărât să devină romancieră, și își fixează o declarație-program în unul din ultimele sale eseuri pentru Review: "Silly Novels by Lady Novelists". Eseul critica subiectele triviale și ridicole ale ficțiunii acelor timpuri scrisă de femei. În alte eseuri, ea lăudase realismul romanelor scrise în Europa la acea vreme; accentul asupra unei povestiri realistice devenind clar în toată ficțiunea ulterioară a ei. De asemenea, ea și-a creat un nou pseudonim
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
Silly Novels by Lady Novelists". Eseul critica subiectele triviale și ridicole ale ficțiunii acelor timpuri scrisă de femei. În alte eseuri, ea lăudase realismul romanelor scrise în Europa la acea vreme; accentul asupra unei povestiri realistice devenind clar în toată ficțiunea ulterioară a ei. De asemenea, ea și-a creat un nou pseudonim - George Eliot. Acest nume bărbătesc a fost ales pentru a se distanța de la alte scriitoare de romane proaste, dar și pentru a evita discuțiile viclene despre statutul său
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]