10,713 matches
-
au încercat niciodată, ca discipoli, în metafizică. Dincolo de exercițiile de admirație ale unora dintre ei, descoperim însă, la un Nicolae Balotă, Radu Stanca, Radu Enescu sau Ion D. Sîrbu, fecunde întîlniri sau confluențe cu sfera filosofiei culturii sau a exegezei filosofice care face din estetic și stil binomul seminal al unei opere de valoare. Generația și spiritul timpului Un binom recesiv: opera și omul Poate exagerez într-un fel, dar o fac din rațiuni oarecum caricaturale: la peste șaizeci de ani
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
greutății specifice a operei. Pentru Mircea Vulcănescu, dar și pentru starea sau fișa axiologică a altor autori, de-ar fi să-l amintim doar pe Maiorescu, relația dintre operă și omul ca atare poate fi una de recesivitate (cu cetățenia filosofică pe care i-a dat-o Mircea Florian 23), primul concept, acela de operă, fiind cel dominant. Un atare raport face, credem, dreptate deopotrivă celor două dimensiuni ale personalității lui Mircea Vulcănescu, lăsînd totodată libertatea meritelor ascensionale de ambele părți
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
adusă de Eugen Lovinescu, "inventatorul maimuței imitatoare", cum că ortodoxismul său ar fi fost împrumutat de la poetul german Reiner Maria Rilke; lirica acestuia, preciza Crainic, era inspirată din mistica medievală, iar imaginea lui Dumnezeu în devenire se revendica de la protestantismul filosofic german, cu care ortodoxia nu avea nici o legătură. Crainic amintește totodată de eșecurile pe care le-a cunoscut drumul său din 1912 încoace, cînd era student la Universitatea din București. Facultatea de teologie a fost prima și marea sa decepție
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dezertări care pot lua forma unei neputințe, ci doar punem cîteva întrebări: care filosof român are azi cel puțin același prestigiu cu acela al lui Noica? ce nume să pronunțăm dacă ne cere cineva să exemplificăm, pentru spațiul românesc, creații filosofice originale elaborate în ultima vreme? cine dintre autorii români întreține un dialog consistent, nu la nivel de exegeză, cu filosofii de aiurea? Însă dincolo de neliniștea privitoare la posteritatea lui Noica, nu atît de rodnică precum am fi vrut, nu încetează
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la timp!" Mori la timp: așa (ne) învață Zarathustra". Sapienti sat! Cuvinte privilegiate și comunicare La început a fost relația Exegeza metafizicii lui Noica a descifrat, din varii perspective, năzuința și izbînda construirii unei ontologii a limbii române, a rostirii filosofice specifice spațiului nostru cultural. Nu atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale. În descendența unor gînditori ca Dimitrie Cantemir, Lazăr-Leon Asachi, M. Eminescu, Noica era
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
urmă, Noica fără să uite vreo clipă că problema esențială a filosofiei este ființa va dezvălui existența unui sentiment românesc al ființei, dar a îndreptat cercetările sale și spre descoperirea (aș folosi aici chiar sensul arheologic al vocabulei) unui lexic filosofic specific spațiului românesc. Cum s-a mai spus, Noica venea să dea un posibil răspuns întrebării lui Mircea Vulcănescu, anume dacă și cît de mult se poate vorbi de o filosofie românească. Da, se poate, dar "în măsura în care o putem rosti
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
șase al veacului douăzeci a fost, însă, pentru Noica, unul al înscenărilor judiciare și al spațiului carceral în care a supraviețuit ani buni din viață). Pragmatica nu era, așadar, o grilă uzuală pentru filosoful român, trimiterile sale la elaborările spațiului filosofic american fiind mai degrabă precare sau lipsind aproape de tot. Relația sa cu limba, în particular cu limba română, se punea în termenii pe care-i statuase filosofia antică, îndeosebi Platon și Aristotel, la care se poate adăuga și modernul Wittgenstein
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de exemplu, sentimentul sfîrșitului trăit de omul contemporan lui65. Sensibilitatea rămînea, și pentru Noica, una dintre tulpinile esențiale specifice cunoașterii umane, iar conceptele, în procesul cunoașterii, surveneau la capătul unei convertiri, prin intelect, a intuițiilor oferite de sensibilitate. În construcțiile filosofice noiciene, mecanismul kantian nu e părăsit în datele lui fundamentale, în pofida augmentărilor aduse de filosoful român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în spațiul nostru spiritual, absorbea în pliurile sale reprezentarea furnizată de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar sigur unii dintre ei își schilodeau ființa cu jocul de-a v-ați ascunselea al dublei gîndiri (v. Orwell, 1984), Noica încerca să protejeze limba română. Începe, cum știm, din 1967, în Cronica de la Iași, un serial despre rostirea filosofică românească, texte pe care avea să le reunească apoi în cartea cu același titlu (1970). Reactiva în acest mod originile unor cuvinte, potența rolul limbii de stăpînă asupra celei mai importante părți din noi, o punea la adăpost de agresivitatea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la Platon, problema celui ce dă numele, stabilitatea acestuia din urmă și rolul său de instrument, pentru a nu mai vorbi de adevărul pe care-l poartă cu sine. În plus, în hermeneutica sa, pe lîngă fragmentele de spectacol deopotrivă filosofic, filologic și artistic, Noica pare să ia distanță și față de abordarea pozitivistă. Dincolo de înțelesurile sale imediate, un cuvînt poate sub-spune, supra-spune, juxta-spune varii lucruri pentru cel ce rostește, atitudine, spune Noica, specifică poetului și, în egală măsură, filosofului cînd sugerează
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dintr-un unghi de specialist în comunicare reflecta Noica, așa cum se întîmpla, de pildă, cu demersul lui J. Habermas, contemporan cu el, autorul poate cel pertinent în ceea ce privește comunicarea și relațiile sale cu spațiul public. Noica gîndea comunicarea sub codul eseului filosofic, într-un stil fermecător și punînd la lucru, în varii exerciții hermeneutice, metafizica, logica, știința, filosofia culturii, lingvistica, arta și literatura nu doar contemporană. Iar degradarea pe care o reclama filosoful de la Păltiniș nu era atît una a limbii (care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
este inaccesibil. Neputînd să-i urmez cadența, mă agăț de el sau îl contemplu, dar nu mă aflu niciodată în el: nu este elementul meu"90. Iar gîndurile sau meditațiile lui Cioran despre timp nu au atît de mult încărcătură filosofică, ci exprimă mai degrabă sensuri psihologice, antropologice, socio-istorice sau chiar teologice ale receptării acestuia 91. Asimilînd, aproape totdeauna, existența timpului cu trăirea organică a acestuia (de vreme ce instituie o "corelație între deficiența sîngelui și rătăcirea lui în durată: cîte globule albe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
goale"), Cioran subestima în fapt interesul metafizic pentru timp, punîndu-l cumva pe seama unui fel de snobism al Ireparabilului 92. Timpul, conceptual vorbind, îi apare ca un element probabil nu într-atît de mult saturat ontologic încît să aibă cu adevărat consistență filosofică, motiv pentru care îi suspectează de ambiguitate pe cei care, lăsîndu-i la o parte conținutul pozitiv, își fac din timp o preocupare fundamentală 93. Altfel spus, timpul reprezintă un "ban calp la scară metafizică", o echivocitate plurală înșelătoare pentru cei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sale dubioase, jocul dublu și ipocrizia sa fundamentală, mai exact spus: confuzia pe care o induce în el între ființă și neființă 94. În încercarea noastră de analiză a modului în care Cioran s-a raportat, ca gînditor, la categoria filosofică de timp, nu trebuie să eludăm contextul academic al formării sale, atmosfera filosofică a deceniilor trei și patru ale secolului trecut. Filosoful care exprimase spiritul vremii și care continua să fie la modă era Henri Bergson (premiul Nobel, 1927), eseurile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care o induce în el între ființă și neființă 94. În încercarea noastră de analiză a modului în care Cioran s-a raportat, ca gînditor, la categoria filosofică de timp, nu trebuie să eludăm contextul academic al formării sale, atmosfera filosofică a deceniilor trei și patru ale secolului trecut. Filosoful care exprimase spiritul vremii și care continua să fie la modă era Henri Bergson (premiul Nobel, 1927), eseurile sale, inclusiv Cele două surse ale moralei și religiei care apare în 1932
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trecut. Filosoful care exprimase spiritul vremii și care continua să fie la modă era Henri Bergson (premiul Nobel, 1927), eseurile sale, inclusiv Cele două surse ale moralei și religiei care apare în 1932, constituiau repere bibliografice de neignorat pentru exegeza filosofică, înainte de toate asupra timpului, pe care o vor face în anii facultății dar și după Cioran și toți cei ce alcătuiau generația lui Mircea Eliade. Deloc întîmplător, studentul Cioran alege ca subiect pentru teza sa de licență Intuiționismul contemporan (susținută
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și de acum, de la cumpăna deceniilor doi și trei ale secolului al XX-lea, discursul cioranian nu va părăsi o garnitură de teze și ipoteze pe care, discret și obsesiv, autorul o va reitera constant în gîndurile sau meditațiile sale filosofice, construite mai totdeauna cu o inimitabilă artă a paradoxului, dar avînd, uneori, și iz de arguție sau de axiome falacioase. Raportul ireconciliabil dintre filosofie și știință, categorii precum intuiția, datul sau concretul, individualul, cunoașterea intuitivă, experiența și iraționalul ei specific
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de claritate și distincție în chestiuni fundamentale ale vieții (claritate pe care, mai tîrziu, o va detesta). Iar viața însemna, încă de atunci, viață interioară sau stil interior 106. Cioran era atunci student în primul an de facultate. Lecturile sale filosofice, făcute poate fără sistem, îl nemulțumeau și îl incitau la reflecție. Tînărul de 18 ani aduna în sine încet-încet un protest robust împotriva "maeștrilor" gîndirii. Neinițiatul Cioran refuza cu impertinență discretă aproape orice călăuză. Singurul magister pe care îl acceptă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Lucian Blaga, Corespondență, Muzeul Literaturii Române și Istros, Brăila, 2001, pp. 70-71. 14 v. Ion Dur, " Ființa limbajului la Blaga", în Exerciții de recunoaștere, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992, pp. 61-71. 15 F. Diaconu și M. Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, p. 65. 16 Lucian Blaga, "Experimentul și spiritul matematic", în Opere, vol. 8, Editura Minerva, București, 1983, pp. 615-616. 17 Ibidem, p. 652. 18 Ibid., p. 612. 19 Lucian Blaga, Trilogia
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cele trei substanțiale volume concepute de Marin Diaconu și Zaharia Balica (cei ce au selectat textele și au făcut totodată notele și comentariile) și apărute, în 1996, la Editura Eminescu: Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. Pentru o nouă spiritualitate filosofică, vol. I; Dimensiunea românească a existenței. Chipuri spirituale, vol. II; Dimensiunea românească a existenței. Către ființa spiritualității românești, vol. III. Trimitem totodată, pentru repere bibliografice și spirituale, la: Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu, Profil spiritual, Editura Eminescu, București, 2001; Studii de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
p. 435). 23 v. Mircea Florian, "Prefața", la Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, Editura Eminescu, București, 1983, pp. 41-44. 24 v. Constantin Noica, "Amintiri despre Mircea Vulcănescu", în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. Pentru o nouă spiritualitate filosofică, vol. I, Editura Eminescu, București, 1996, p. 7. 25 v. Mircea Eliade, Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe, 1927, Editura Humanitas, București, 2003, passim (trimitem de fapt la cele douăsprezece texte publicate de autor în Cuvîntul din 1927 și pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
afinități spirituale: o contemporaneitate nu de vîrstă, ci de spirit, în sens spenglerian". 37 v. Gândirea, nr. cit. 38 Idem. 39 v. "Spiritualitate" (Criterion, nr. 1, 15 octombrie 1934), în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. Pentru o nouă spiritualitate filosofică, vol. I, ed. cit., p. 63. 40 Mircea Vulcănescu, op. cit., v. integral pp. 63-66. 41 Ibidem, v. pp. 67-69; 296-298. 42 v. Constantin Noica, "Amintiri despre Mircea Vulcănescu", în op. cit., p. 7. 43 Vezi Vremea (an V, nr. 268, 1932
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un fel, o metaforă și că sensul ei nu poate să ne trimită decît la faptul că "sîntem născuți în limbaj". 55 Cf. Lucian Blaga, Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj, 1977, pp. 223-224. 56 v. Alexandru Surdu, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009, p. 23; în ansamblul ei, cartea academicianului Surdu este cea mai pertinentă critică făcută proiectului noician. 57 v. Constantin Noica, "Cunoaștere și asceză", în Saeculum, serie nouă, Sibiu, 1-2/1995, pp. 77-80. 58 v. Noica, Între
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Index / 239 Résumé / 243 Summary / 247 Prefață Tema abordată de Gabriel Târziu în lucrarea sa are o relevanță specială atât pentru cercetarea fundațională a matematicii, cât și pentru filosofia matematicii și filosofia științei, fiind inspirată de un climat științific și filosofic cu surse și premise care vin din istoria științei și se maturizează în actualitate. Avem în vedere fenomenul maturizării generale a științei, poziție singulară sui generis a matematicii în ansamblul culturii, în special ca matematică aplicată, o știință de un
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
registrul tematic care părăsește studiul structural al matematicii în favoarea unei problematici mai recente (cu rădăcinile amintite mai sus) ce vizează originea, evoluția și aplicațiile matematicii, aspecte ale dinamicii matematicii. Din aceste considerente remarcăm noutatea și actualitatea temei în peisajul preocupărilor filosofice de la noi și nu numai. Este o temă care aparține filosofiei matematicii aplicate, domeniu mult timp ignorat în România și nu numai aici, de aceea remarc și cutezanța proiectului la care domnul Târziu s-a angajat. Abordarea este desfășurată pe
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]