9,462 matches
-
printre care și bulbucii de munte ("Trolius europaeus"); specie de plantă (ocrotită prin lege) protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Arii protejate din Apuseni -Platoul carstic Padiș, "edusoft.ro".
Platoul carstic Padiș () [Corola-website/Science/323920_a_325249]
-
12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aceasta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni - Vlădeasa. Aria naturală include platoul și (1.694 m.) și reprezintă o zonă turistică importantă datorită peisajului și florei ce vegetează pe pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor vegetează câteva rarități floristice protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]
-
florei ce vegetează pe pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor vegetează câteva rarități floristice protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: omag galben ("Aconitum anthora"), garoafă de munte ("Dianthus tenuifolius"), ghințură punctată ("Gentiana punctata") sau bulbuc de munte ("Trollius europaeus"). Aici este întâlnită o specie rară a pajiștilor alpine, cunoscută de localnici sub denumirea populară de oiță ("Anemona
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]
-
un scriitor și un critic literar francez. El a câștigat premiul Prix Interallié în 2003 pentru nuvela sa, ”Windows of the world” și premiul Prix Renaudot în noiembrie 2009 pentru cartea „Un roman français”. El este, de asemenea, creatorul premiilor Flore (fondat în 1994, luându-și numele de la celebra cafenea pariziană Café de Flore din Saint-Germain-des-Prés) și Sade. Beigbeder s-a născut într-o familie de bună condiție din Neuilly-sur-Seine, Hauts-de-Seine. Mama sa, Christine de Chasteigner, este traducătoarea romanelor romantice intitulate
Frédéric Beigbeder () [Corola-website/Science/323953_a_325282]
-
în 2003 pentru nuvela sa, ”Windows of the world” și premiul Prix Renaudot în noiembrie 2009 pentru cartea „Un roman français”. El este, de asemenea, creatorul premiilor Flore (fondat în 1994, luându-și numele de la celebra cafenea pariziană Café de Flore din Saint-Germain-des-Prés) și Sade. Beigbeder s-a născut într-o familie de bună condiție din Neuilly-sur-Seine, Hauts-de-Seine. Mama sa, Christine de Chasteigner, este traducătoarea romanelor romantice intitulate și „mawkish” ale scriitoarei engleze Barbara Cartland; fratele său, Charles Beigbeder, este un
Frédéric Beigbeder () [Corola-website/Science/323953_a_325282]
-
mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: capră neagră ("Rupicapra rupicapra", în zona alpină superioară), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
cu o suprafață de 16,30 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură. În arealul rezervației, în partea nordică a acesteia se află o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit "Colții Corbului Mare") geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
află o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit "Colții Corbului Mare") geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină a Munțilolor Brețcului (grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Rezervația conservă trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbusti cu specii de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), arin-alb ("Alnus incana"), răchită ("Salix pentandra"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afin (Vaccinium myrtillus), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"). La nivelul ierburilor
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de plante caracteristice turbăriilor; printre care: curechi de munte ("Ligularia sibirica") - specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), arnică ("Arnica montana"), ruginare ("Andromeda polifolia"), brădișor (cu specii de: "Lycopodium selago" și "Huperzia selago") sau pedicuță ("Lycopodium clavatum"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
ape înghețate și nisipuri mișcătoare pentru a demonstra diverse tehnici de supraviețuire în astfel de cazuri. Telespectatorul este delectat cu diverse întâmplări și istorii despre aventurieri (uneori uciși) în lupta lor cu sălbăticia, alături de informații și detalii privind fauna și flora regiunii. Episoadele incipiente ale emisiunii au fost criticate pentru faptul că induceau în eroare telespectatorul, creând senzația ca Bear Grylls este singur, neasistat. Discovery Channel și Channel 4 au venit în întâmpinarea criticilor și a adus clarificări subliniind că emisiunea
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
membru activ al „Asociației transilvănene a Carpaților” (înființată în 1880). Sub conducerea sa au fost construite primele cabane în Țara Bârsei. În 1915 a fost "primus motor" când unele regiuni din jurul Brașovului care erau interesante din punct de vedere al florei au fost declarate rezervații naturale. Planta "Astragalus roemeri Simonk." (numită popular „cosacii lui Römer”) este numită în cinstea sa. Ierbarul său se zice că avea peste 10.000 de pagini. În 1924 a fost numit "doctor honoris causa" al Universității
Julius Römer () [Corola-website/Science/318907_a_320236]
-
Postăvarul (arie naturală) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Aria naturală este situată în partea sudică a județului Brașov (pe teritoriul nordic al orașului Predeal, sud-vestic al
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
se întinde pe o suprafață de 1.303 hectare între râul Timiș, Valea Cheii și stațiunea turistică Poiana Brașov. Arealul a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, terenuri cultivate) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin; Fânețe montane; Pajiști calcifile alpine și subalpine și Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate are în componență specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei speciile floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice (protejate la nivel internațional, endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
și variată; la baza desemnării acestuia aflându-se mai multe specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice protejate semnalate în sit: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), cocoș
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 14 martie 2013. Codul fiscal: Venituri neimpozabile Art. 72. - (1) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor: a) produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate; ... b) produse capturate din fauna
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
noiembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 15 noiembrie 2013. Norme metodologice: 149^10. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor: - produse culese din flora sălbatică, altele decât cele supuse impunerii în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (2) din Codul fiscal; - produse capturate din fauna sălbatică, altele decât cele care generează venituri din activități independente. 149^11. Nu au obligații de declarare și nu datorează impozit
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii GAEC 6 - Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile Biodiversitate SMR 2 - Conservarea păsărilor sălbatice SMR 3 - Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică Peisaj, nivelul minim de întreținere GAEC 7 - Păstrarea elementelor de peisaj, incluzând arborii izolați și terasele existente pe terenul agricol, luând măsuri adecvate pentru a preveni instalarea vegetației nedorite și asigurarea unui nivel minim de întreținere a terenului agricol
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
mai mici de 600 m) │efectuarea cositului, ● pășunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar, ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări ● masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile │ │aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la │când unele suprafețe sunt afectate accidental), │ │efectuarea cositului, ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
existente în cadrul ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două │fermelor care au angajamente în derulare. ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări│Valoarea plății: 100 Euro/ha/an │ │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în │ │ │cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental), │Data: Semnătura ............... ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul│ │ │fermelor care au angajamente în derulare. │- Varianta 2.2 - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente │ │ │utilizate ca fânețe (M10 P1
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
fiind diferite. Valoarea plății: 128 Euro/ha/an. ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două │ │ │săptămâni de la retragerea apelor, │Data: Semnătura ............. ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări│ │ │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental), │ Pachetul 5: Adaptarea la efectele schimbărilor climatice (M10 P5) ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul│vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de │ │fermelor care au
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
două ├─��───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │săptămâni de la retragerea apelor, │ Pachetul 6 - Pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări│zonele eligibile sunt prezentate în în Anexa 8.2 - lista zonelor │ │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în │eligibile M.10, M.11, M.13. │ │cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental), ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul│Varianta 6.1 - lucrări manuale pe pajiști importante pentru fluturi │ │fermelor care au angajamente în
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]