11,568 matches
-
a format legătura cu Marea Mediterană prin crearea strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Poziția geografică îi conferă Mării Negre un climat temperat continental în jumătatea nordică și unul subtropical în cea sudică, evidente în zona de litoral și mult mai atenuate spre interior. Furtunile sunt frecvente, de unde și numele acordat în Antichitate de „mare neospitalieră“. În Marea Neagră se varsă mai multe fluvii, care aduc un volum însemnat de apă dulce și aluviuni. Cele mai importante sunt DunăAMINTIȚI Vă definiția mării de tip continental; principalele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mâini au stat: Ispitind puterea ta, Au văzut și munți de oase, Neam român! Cu ură mare Și de sânge râuri roșii, Vor câtă mereu dușmanii Dar din țara lor nu-i scoase Graiului român pierzare; Nici potop și nici furtună, Dar să piară ei cu toții: Graiul lor de voie bună Nu l-am dat, și nici nepoții Nu l-au dat! Nu-l vor da! -------------------------------------graiul neamului = limba română vremuiască traiul = (să) treacă viața nestrămutați = statornici potop = prăpăd, dezastru panda
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i vaste se-mpiedică în pași. 2.1 Handicapul/dizabilitatea - definiții și abordări După o incursiune atât de largă în lumea magică a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ordonează ca o piramidă urbană, pitorească și luxuriantă. Alteori, privirea se scurge printre arcurile gotice ale unor portaluri monumentale și sfîrșește pe fațada unei biserici ortodoxe. Ascensionalul ocolește peste dalele de piatră tocită de pasul omului, dar și de imaginare furtuni, și sfîrșește în imensitatea de azur a cerului. Structura compozițională are măreția unei închinăciuni. Înscrisă în ceea ce putem numi cu îndreptățire școala ieșeană de acuarelă, unde au strălucit Max Arnold, Constantin Radinschi, Adrian Podoleanu, Eugen Mircea, Minodora Bâzgă, Mihai Zaiț
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
la noile-ncolțiri. Și atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de to ate; poate am să uit nevasta și vinul acru; poate... Ei, poate la ospețe nu voi mai fi monarh. - E toamnă. Bea Cotnarul din cupă, Taliarh. HORIA FURTUNĂ (n. la Focșani, la 21 iunie 1886, d. la 8 mar tie 1952 .) Fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună. Studii juridice la Paris: (1908), Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Mobilizat în 1916, cade prizonier. Eliberat în 1918, face carieră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și vinul acru; poate... Ei, poate la ospețe nu voi mai fi monarh. - E toamnă. Bea Cotnarul din cupă, Taliarh. HORIA FURTUNĂ (n. la Focșani, la 21 iunie 1886, d. la 8 mar tie 1952 .) Fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună. Studii juridice la Paris: (1908), Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Mobilizat în 1916, cade prizonier. Eliberat în 1918, face carieră literară și mai ales politică, în spe cial dup ă 1920. Opere: Balada lunii, Poezii, Antologie și introducere de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
școli de studiu al rețelelor sociale. 2. Elemente de analiză a rețelelor sociale Un navigator, plecând într-o lungă călătorie, își ia cu el o Maimuță care să-l distreze pe drum. Pe când naviga în largul coastei Greciei, izbucni o furtună puternică ce distruse vasul. Toți cei aflați la bord, inclusiv Maimuța, fură nevoiți să înoate pentru a se salva. Un Delfin văzu Maimuța luptându-se cu valurile și, crezând că e un om (cu care se împrietenește întotdeauna, se spune
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de stimulare a creativității. Cele mai cunoscute sunt: brainstorming-ul, sinectica, metoda 6-3-5, metoda Phillips 66, discuția-panel, tehnica listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, ceklist-ul 2.3.1 Brainstorming-ul Termenul etimologic, brainstorming, provine din cuvintele “brain” = creier și “storm” = furtună, plus desinența -ing, specifică limbii engleze. În traducere fidelă înseamnă “furtună în creier”, efervescenta, aflux de idei, sau definirea unei stări de intensă activitate imaginativa, fapt care i-a mai atras și denumirea de “asalt de idei”(Piéron, cît. în
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
metoda 6-3-5, metoda Phillips 66, discuția-panel, tehnica listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, ceklist-ul 2.3.1 Brainstorming-ul Termenul etimologic, brainstorming, provine din cuvintele “brain” = creier și “storm” = furtună, plus desinența -ing, specifică limbii engleze. În traducere fidelă înseamnă “furtună în creier”, efervescenta, aflux de idei, sau definirea unei stări de intensă activitate imaginativa, fapt care i-a mai atras și denumirea de “asalt de idei”(Piéron, cît. în Al. Roșca, 1981, p.169). Metodă asaltului de idei are drept
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
se potrivește cu muzica ascultata. Altă variantă: 81 Copiii privesc cu atenție o imagine care reprezintă doi copaci bătuți de vânt puternic, iar de unul este agățat un băiețel, care se ține cu ambele mâini să nu fie luat de furtună. Elevii trebuie să-și imagineze fiecare că reprezintă unul din copacii din imagine, iar furtună este muzică ce o asculta. Ei au drept sarcina de a exprima în scris ceea ce simte atunci când este copac. Compunerea este un exercițiu care antrenează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
reprezintă doi copaci bătuți de vânt puternic, iar de unul este agățat un băiețel, care se ține cu ambele mâini să nu fie luat de furtună. Elevii trebuie să-și imagineze fiecare că reprezintă unul din copacii din imagine, iar furtună este muzică ce o asculta. Ei au drept sarcina de a exprima în scris ceea ce simte atunci când este copac. Compunerea este un exercițiu care antrenează creativitatea copiilor: ăă Compuneri create de elevi, cu început dat de învățător. Continuă tu, imaginându
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
manifestă prin abaterea unor parametri de climă de la valorile normale). În cadrul dereglărilor meteorologice cu efecte negative asupra ecosistemelor, se înscriu: precipitațiile abundente care provoacă inundații și au impact negativ asupra covorului vegetal și asupra animalelor din ecosistemele terestre sau acvatice; furtunile de praf, care prin eroziune și acoperirea solului cu un strat de praf cu altă compoziție, contribuie într-o mare măsură la declanșarea și susținerea procesului de deșertifcare a terenurilor din zonele secetoase ale globului. O altă cale naturală de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în acest sens: “Ștefan cel Mare era bolnav pe această vreme de boala pe care i-o dăduseră ostenelile sale războinice, nopțile de iarnă nedormite în lagăr, petrecerea îndelungată în umbra umedă a codrilor prieteni, goana peste câmpuri în bătaia furtunilor și sub căderea ploilor de primăvară și de toamnă, a zăpezilor moi. Încă din februar 1501, veniseră la Veneția doi oameni de ai lui, frânci, ca să cumpere niște stofă scumpă de aur și să tocmească un medic, căci medicii venețieni
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
gospodărești minuscule, cărând “niște cărămizi “. Furnicile sunt chiar mai harnice decât oamenii uneori. O furnică pe nume Hărnicuța își construia o casă. -Tu până acum nu ai avut o casă în care să locuiești ? -Ba da, dar mi-au inundat furtunile casa. -Dar greierul nu te ajută ? Poți să faci tu singură o casă ? -El cântă toată ziua din chitară, iar la iarnă, eu o să mă-ndur de dânsul și o să-l primesc în casă. Ce bună ești, furnicuțo! Cum să
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cuprins De dragoste... CODRUL Soarele își arată iarăși mingea de aur pe cer. Curcubeul care se întinde peste pădure este scânteietor și încântă prin magnificul său colorit. În mijlocul codrului, atmosfera este solemnă și toate vietățile încearcă să-și revină după furtuna din amurg.Sfioasele zambile atârnă pe pământ cu frunzele sub pavăza sclipitoarelor bobițe de rouă. De pe crengile seculare, picăturile de apă încă se mai scurg pic-pic și dau impresia unei sonate de Bach completată prin trilurile păsărilor. Pe câmpia înverzită
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a ajuns să renunțe la arta care avea la temelie frumusețea, precum și la gândurile deșarte de iubire din anii de odinioară și în acest sens a scris chiar și o retractare; o mea culpa: sosi pe‑o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost comparat cu un pisc as‑ pru, bătut de furtună. Nu se poate sta mereu pe asemenea culmi, dar suntem datori spunea Romain Rolland 22 să facem din ele ținta unui pelerinaj ca să îmbrățișăm eroismul marii creații. Dar opera lui Michelangelo nu are nevoie de pelerinaje la dată fixă, ea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
secundă; sol# minor - tema întâi în ipostază acordică). Atmosfera optimistă și plină de vitalitate, la care contribuie în mod crucial tonalitatea de mi major a finalului, alături de fermitatea cadenței (măsurile 147 - 157) conturează acel tablou consacrat al naturii de „după furtună”, în care regăsim strălucirea scânteietoare a soarelui ce reflectă pe suprafețele umede, în timp ce picăturile de ploaie încă mai alunecă de pe frunze. Capitolul II Images, I ère série 1905 II.1. Reflets dans l’eau (Reflexii în apă) Declanșând reale analogii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
văzut Vântul de Vest) Aflat la antipodul laconismului glacial afirmat în Des pas sur la neige, preludiul Ce qu’a vu le Vent d’Ouest surprinde prin violența cu care se dezvăluie scena unei naturi răscolite de forța nestăvilită a furtunii. Asistăm parcă la strigătele de disperare ale omenirii în fața uraganului ce dezlănțuie furia apelor și îneacă totul în cale. Prezentând evidente afinități de concepție și limbaj cu Dialogue du vent et de la mer cea de-a treia mișcare din suita
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate pur lisztiană, preludiul Ce qu’a vu le Vent d’Ouest se plasează departe de semnificațiile romantice ce antrenează imaginația la audierea Furtunii din Anii de pelerinaj. Eroul lui Byron, în lupta sa cu forțele supranaturale, este înlocuit de această dată de personajul lui Zefir, Vântul de Vest, adesea întâlnit în basmele literaturii folclorice. Numeroși cercetători ai creației debussyiste susțin că la originea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul construcției formale îl constituie delimitarea subdiviziunilor sale prin aportul esențial al figurațiilor pianistice: A măsurile 1 - 14; B măsurile 15 - 22; C - măsurile 23 - 46; Bv măsurile 47 - 53; Av - măsurile 54 - 62; coda măsurile 63 - 71. „Prologul furtunii” se conturează prin repetiția insistentă a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă. Dar, evoluția armonică ulterioară, prezentând o mobilitate pregnantă a treptei a III-a , frecvente evadări spre noi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pedală, precum și de estomparea produsă prin activarea surdinei. La nivel conceptual, inserarea elementului cromatic prototip consacrat al vocabularului sonor apelat în cazul evocării unor asemenea fenomene intempestive - semnalează avansarea discursului spre o nouă fază a expunerii descriptive, corespondentă „izbucnirii furtunii”. Plasarea ritmului dublu punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul unei reale potențări expresive a evoluției cromatice, care se derulează prin formula melodică ostinato. O dată cu acest debut al secțiunii secunde asistăm la un procedeu de lansare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sumară a pedalei de rezonanță, care să marcheze în exclusivitate prima a articulației motivice și să susțină amplificarea sonoră care însoțește asaltul final spre registrul acut. Refuzând încă odată convenționalul, Debussy evită proiectarea imaginii clasice a atmosferei liniștite de „după furtună”. Asistăm la un fenomen de comprimare și precipitare a discursului (Serrez et augmentez - Presați, strângeți și sporiți), efect sonor la care aspectul repetitiv al evoluției motivice va contribui în mod semnificativ. Sarcasmul și violența expresiei rezultate din omniprezența secundelor mari
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unui bruiaj constant produs de ostinato-ul ritmico-melodic al secundei mari sol - la. Motivul cromatic plasat, în mod deliberat, în spațiul rezonant al registrului grav pare a servi aceleiași concepții tributare romantismului, în care acesta este adeseori asociat cu imaginea „furtunii”, a naturii dezlănțuite, metaforă descriptivă a unui puternic zbucium sufletesc. În același sens, finalul tragic al poveștii lui Motte Fouqué apare prevestit prin această intervenție surdă (pp), dar amenințătoare, ce anunță parcă implicațiile nefaste proiectate în desfășurarea acțiunii. Semnificația profundă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din cadrul U.E. și chiar președintele american, Barack Obama ar trebui să se inspire din limbajul colorat al lui Traian Băsescu și al celor din anturajul său. Când Traian Băsescu tace o săptămână sau două, această perioadă este numită liniștea dinaintea furtunii. Mintea diabolică a acestui marinar de carieră poate debita orice în societatea românească pe care o terfelește în orice moment. Ridicând minciuna la rang de absolut, închipuindu-și că românii sunt o națiune de naivi, Traian Băsescu rânjește de câte
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]