9,279 matches
-
descriptiv care a dat naștere și numelui de origine slavă. Limita bazinului hidrografic Ialomița, în zona superioară (cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clăbucet și Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și se învecinează cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și se învecinează cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Argeș și Dunăre.
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și se învecinează cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Argeș și Dunăre.
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
șomajului va scădea la 5,66%. În privința lucrărilor de infrastructură, PPA prevede investiții de 212,02 miliarde reali în următorii patru ani, astfel: sectorul energetic - 165,32 mld. R$; transporturi - 38,85 mld. R$; telecomunicații 6,31 mld. R$; infrastructura hidrografică 3,53 mld. R$. Pentru următorii 8 ani sunt prevăzute investiții publice și private în valoare de 317 mld. R$, mai ales în domeniile telecomunicațiilor, transporturilor și energiei electrice. Trebuie amintit că Brazilia are un sistem de drumuri de 1
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
al secolului al XX-lea în Spania. S-au înregistrat 47,2 ° C la data de 4 iulie 1994. Iarna anului 2005 a fost cea mai rece după o lungă perioadă de timp, chiar înregistrându-se ninsori pe litoral. Rețeaua hidrografică a regiunii e compusă din râul Segura și afluenții săi: În regiune se află cel mai mare lac natural din Spania și cel mai mare lac de apă sărată din Europa: Mar Menor. Este un lac sărat, situat în apropierea
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
gradual către frontiera cu Brazilia. Cel mai înalt vârf are 851m și se numește "Bellevue de l'Inini". În largul coastelor se găsesc o serie de insule, două arhipelaguri fiind mai importante: "Îles de Rémire" și "Îles du Salut". Rețeaua hidrografică a Guyanei Franceze este foarte dezvoltată. Barajul "Petit-Saut" aflat în regiunea de nord formează un lac artificial și o hidrocentrală alăturată produce energia electrică necesară regiunii. O problemă cronică este afluxul de emigranți ilegali și de căutători de aur dinspre
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
caracteristicile climatice o fac atractivă din punct de vedere turistic. OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC: • ARTA POPULARĂ • ARTIZANAT • INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Variabilitatea anuală a temperaturii are caracter neperiodic, 2-4 grade. Cele mai mari abateri ale mediilor lunare se înregistrează iarna și primăvara, datorită circulației atmosferice mai intense. În funcție de temperaturile existente în timpul iernii, stratul de zăpadă poate persista până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Ohaba (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Ohaba este situată în bazinul hidrografic al Mureșului, în subbazinul Târnavelor, la est sud-est de Alba Iulia sau nord - estul podișului Secașelor, la o distanță față de resedința de județ de 25 km pe ruta Ohaba - Berghin - Alba Iulia și de 40 km pe ruta ocolitoare Ohaba
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
medii zilnice se situează între 1.5 și 3 grade C, fiind mai mare iarna și mai mică vara. Distribuția spațială a mediilor minimelor și mediilor maximelor zilnice deosebindu-se numai prin ordinul de marime al valorilor termice concrete. Rețeaua hidrografică este simplă; în partea de nord a localității se află Secașul Mic - râul colector; pe dreapta Secașului mici torenți proveniți de pe dealul Vârtoape cu prelungire spre Colibi, pe stânga pârâurile au dezvoltare: În afară de R.Secaș, V.Mare, Mică și Ghibartului
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Sibiu. Alimentarea lor este nivală și fluvială. Climatul de deal este bine conturat și își păstrează calitățile celui de crutare. Secașul Mic își are izvoarele în teritoriul satelor Armeni și Broșteni, cursul său fiind de 37 Km, iar suprafața bazinului hidrografic de 356 Km. În teritoriul comunei Ohaba are un curs de 7.5 Km lungime, direcția sa este spre nord-vest, iar panta este domoală: la intrare în Ohaba 272 m, iar la ieșire pe teritoriul satului Colibi 249 m. Debitul
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
eroziune în suprafață - și a apei freatice aflată în cantități reduse, condițiile naturale sunt favorabile locuirii: a) climatul este continental-moderat, cu influențe foehnale, cu temperaturi medii anuale de circa 9oC și precipitații în jur de 550 mm/an; b) rețeaua hidrografică este bogată, reprezentată de râul Mureș (cu debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
între 10-30 m, cu o densitate mai mare în partea estică, în perimetrul satelor Firiteaz, Fiscut și Hunedoara Timișană, cele mai importante fiind Valea Fibișului, V. Slatina, Apa Mare și V. Ardelenilor. Situat în cea mai mare parte în bazinul hidrografic al Begăi, bazinetul Fibiș-Beregsău și numai o mică parte, situată în nord-vestul perimetrului, aparținând de bazinul Mureșului, teritoriul comunei este străbătut de un singur curs de apă permanent, pârâul Fibiș, care prezintă un debit mic vară și viituri primăvară, în
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
Elanului. Valea Prutului constituia partea cea mai joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții). Rețeaua hidrografică este alcătuită din Prut și din afluenții acestuia: Elan, Lăpușna, Crasna etc. Teritoriul județului interbelic Fălciu era împărțit inițial în două plăși: Ulterior a fost înființată a treia plasă: Județul avea două comune urbane, Huși (reședința județului) și Fălciu, respectiv
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
până la peste 1400mm/an în zonele mai înalte. Numărul zilelor anuale cu precipitații oscilează între 150-170. Cele mai mari cantități de precipitații cad în sezonul cald începând din aprilie și până în septembrie. Diversitatea formelor de relief, climatul temperat continental, rețeaua hidrografică bogată și nu în ultimul rând subsolul bogat în minereuri auro-argentifere și complexe au făcut ca în depresiunea Lăpușului și implicit în Băiuț să existe continuitate și existență umană încă din Paleoliticul superior, și continuând cu Neoliticul, bronzul, fierul dacic
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
despart 7 km. Hotarul satului este destul de întins, el se învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este străbătut de o rețea hidrografică bogată. În toponimia locală principalele cursuri de apă care izvorăsc din munții Gutâi și se varsă în Mara, sunt cunoscute sub următoarele denumiri: Valea Breboaia, Valea Mare, Valea Sunătoare și Valea Caselor. Împrejurimile uimesc prin vegetația lor bogată și prin
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
de 8-9 grade Celsius, cea a lunii ianuarie de -2 grade Celsius, iar a lunii iulie de 18-20 grade Celsius. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 700-800 mm. Satul Rus este traversat de râul Chechiș, din aria depresionară a Lăpușului. Hidrografic, bazinetul Rus - Șișești tinde de Baia Mare, dar ca relief el se apropie mai mult de Copalnic, fiid atașat acesteia printr-o captare. Substratul petrografic îl constituie rocile sedimentare, vegetația de tip Quarcineae și Fagaceae favorizând formarea solurilor brune, cu diferite
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
estic. Malurile sunt înierbate și coboară lin spre lac, spre est aflându-se câteva boschete de ienupăr. Alimentarea lacului se face din apa zăpezilor, un con de dejectie și a ploilor, precum și din câteva ochiuri înmlăștinate din malul sudic. Bazinul hidrografic Vinderel are cel mai mare caracter torențial din versanți cu alunecări la fiecare ploaie și apa transportă tot ceea ce-i stă în cale, iar la confluența cu râul Repedea s-a format în ultimii 50 de ani, un con de
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
ajung la 175-200 mm iarnă, 250-275 primăvară, 200-250 mm toamnă, 225-275 vară. În timpul verii se înregistrează perioade lungi de secetă. Resursele de apă din perimetrul comunei Godeanu sunt reprezentate de o rețea de râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Cosustitei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
ultimul timp se impune atât pe plan mondial cât și în România. Situarea comunei Godeanu în zona centrală a Podișului Mehedinți, face să aibă o mare atracție turistică; un rol primordial revine reliefului căruia i se adaugă particularităților climei, rețelei hidrografice și faunei. Formele caracteristice comunei Godeanului lapiezurile, dolinele, valeele, poliile, cheile și mai ales peșterile constitue cele mai interesante atracții. Prin existența în partea de sud a satului Păunești, a cetății Gradet, datata de pe timpul dacilor, cât și Mănăstirea Schitul
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
S-E, pe o distanta de 9 km, se învecinează cu comuna Leordina. La V se învecinează cu comuna Bistra (sat Crasna). Față de nivelul Mării Negre, localitatea se află la o altitudine de 450 m și ocupă partea inferioară a bazinului hidrografic al răului Ruscova, gospodăriile localnicilor fiind amplasate pe malurile acestuia, de la confluența lui cu râul Vișeu până la hotarul comunei Repedea, înspre amonte, pe o distanță de 8 km, precum și de-a lungul afluenților săi. Ruscova, în limitele arătate mai sus
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
în maghiară "Damuk"/"Gyergyódamuk ") este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Dămuc (reședința), Huisurez și Trei Fântâni. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Harghita, la poalele munților Hășmaș, în bazinul hidrografic al râului Dămuc și în cel al râului Bicăjel. Este străbătută de șoseaua județeană DJ127A, care o leagă spre nord de Bicaz-Chei (unde se termină în DN12C) și spre sud în județul Harghita pe un traseu neasfaltat de Lunca de
Comuna Dămuc, Neamț () [Corola-website/Science/301628_a_302957]
-
comunei se situează într-o zonă cu clima temperat continentală, regimul termic, caracteristic zonei de silvostepa, cu o temperatură anuală medie de 10.6 (C și o medie a precipitațiilor anuale de 588 mm). Comuna se află în componența bazinului hidrografic al râului Ialomița, prin intermediul principalului său afluent - râul Prahova. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ariceștii Rahtivani se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,14%), cu
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]