13,415 matches
-
au demonstrat că singura lor preocupare este mediul înconjurător și că prețul social sau economic al măsurilor pe care le propun este secundar. Reorientarea lor și complexificarea pragmatică va schimba poate acest fapt. De fapt, prin multe aspecte pragmatice și ideologice, verzii cehi sunt foarte îndepărtați de partidele ecologiste ale Europei Occidentale, mai ales din Franța și Germania: politic, ei sunt fără îndoială apropiați de Uniunea Libertății sau de KDU-ČSL (ministrul mediului actual este de altfel membru al acestui partid) și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1946: 40,17% pentru KSČ, 23,66% pentru rațional socialiștii lui Beneš (ČSNS), 20,24% pentru ČSL și 15,38% pentru ČSSD. 4 J. RATAJ, O autoritativni národni stát. Ideologické promény v druhé republice 1938-1939 (Despre statul național autoritar. Schimbările ideologice în politica cehă în timpul celei de-a Doua Republici 1938-1939), Karolinum, Praga, 1997. J. Rataj arată clar că sistemul autoritar ceh a putut să existe sprijinindu-se pe câțiva stâlpi ai Primei Republici. 5 Este vorba aici de o aparență
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
două categorii: minoritățile tradiționale și imigranții minoritari. Emergența partidelor bazate pe criterii de clasă în cadrul grupurilor etnice pare puțin probabilă.8 În anii 1980 o problemă importantă era cea a mediului. Perestroika și glasnost-ul au permis o anumită diversitate ideologică și exprimarea tensiunilor politice și sociale. Era permisă critica, dar și implicarea în activitățile sociale și politice a mișcărilor neoficiale. Acestea din urmă au evoluat de la statutul de mișcări pentru protecția mediului, întrucât populația nu era de acord ca Moscova
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
religioase. Compoziția multi etnică a societății letone și problema etnică au fost întotdeauna de o importanță fundamentală mai ales după perioada post-sovietică. Împărțirea de tipul urban/rural a fost parțial suprapusă clivajului economic tradițional stânga/dreapta. Numeroase clivaje explică diversitatea ideologică a partidelor politice. De fapt, acest clivaj ar putea fi denumit independența, dar acest fapt nu e suficient. Pentru letoni era vorba la început de lupta contra Moscovei întrucât centrul și periferia sunt concepte sociale și politice, nu numai geografice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
perioada deșteptării naționale a fost adesea numită revoluția cantdanda) rămân sursa cea mai importantă de diviziune politică. Partidele politice și politicile partidelor se organizează în jurul a două tipuri de clivaje fundamentale: clivajul centru/periferie, care prezintă două tipuri de diferențe ideologice moderate, independență/etnic și socio/economic. Clivajul urban/rural se suprapune parțial pe clivajul socio-economic; clivajul religios este mai puțin important. Totuși, partidele politice care încearcă să apere valorile creștine sunt reprezentate în Saeima pentru alte rațiuni decât clivajul religios
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rațiuni decât clivajul religios. Apărarea naționalismului leton și încrederea în reformele radicale ale pieței sunt opțiuni majoritare, în timp ce aceia care susțin moderația economică și interesele rusofonilor sunt slabi și dispersați. Majoritatea partidelor politice importante se apropie din punct de vedere ideologic, de exemplu în ceea ce privește identitatea națională și politicele economice, în timp ce partidele minoritare sunt partide concentrate pe o singură problematică, ale căror politici țin de un singur de tip de clivaj. Divergențele dintre personalitățile liderilor partidelor centrale și între interesele grupurilor economice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
postcomuniste au ca punct de plecare clivajele politice și dacă competiția politică este astfel fondată pe structura socială a societăților sau dacă e un joc politic nesemnificativ din punct de vedere social. Clivajul e perceput ca o împărțire socială și ideologică profundă și persistentă, care are consecințe politice 1. Evaluarea și punerea în practică a conceptului pare mai degrabă problematică. Potrivit lui Bartolini și Mair2, o definiție teoretică a clivajului trebuie să înglobeze trei nivele: 1) elementul empiric definit în termeni socio-structurali
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cum ar fi partidele sau sindicatele, și care este la originea legăturilor sociale și politice dintre indivizi. Clivajul politic este astfel expresia unui clivaj social profund, exprimată prin intermediul partidelor, fiind astfel necesară menționarea unui al patrulea element, care reflectă împărțirile ideologice dintre partide. Utilizarea acestei perspective presupune, primo, că structura clivajului într-o societate dată nu trebuia să fie dedusă doar din analiza comportamentului electoral. De exemplu, chiar dacă factori precum vârsta sau educația par a fi indicatori buni ai comportamentului electoral
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
real, doar dacă nu există partide politice euroentuziaste sau eurosceptice care să primească un sprijin electoral consistent. După părerea noastră, sistemul de partide este structurat în jurul clivajelor politice dacă: 1) există diferențe programatice importante între principalele partide politice; 2) diferențele ideologice dintre partide sunt dublate de diferențe sociale structurate, care determină opțiunea alegătorilor; și 3) principalele partide politice sunt organizații de masă și/sau au legături cu structurile sindicale sau cu mișcările sociale. Există multe motive pentru care o definiție atât
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
definiție atât de riguroasă a clivajului politic este greu de aplicat Europei Centrale și Orientale. Societățile postcomuniste sunt considerate a fi "uniforme", adică fără stratificarea socială. Acestea se caracterizează de asemenea prin slăbiciunea structurilor organizaționale ale societății civile 3. Structurarea ideologică a sistemelor de partid în majoritatea țărilor Europei Centrale este de asemenea slabă 4. Dar dacă nu utilizăm această definiție strictă a termenului, conceptul își va pierde valoarea sa teoretică și puterea de predicție. În articolul nostru vom arăta că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
constitui baza socială a activității politice în Europa postcomunistă. 3. Clivajul "comuniști/anticomuniști" în Lituania Lituania e unul dintre cazurile cele mai relevante pentru dezvoltarea sistemului politic de-a lungul liniei clivajului comuniști/anticomuniști. Vom prezenta câteva exemple de diferențe ideologice importante între principalele partide politice ale Lituaniei unde se exprimă acest clivaj. Apoi, vom arăta că dezbinările motivate ideologic dintre partide au același statut cu o diviziune socială structurată, care determină opțiunea alegătorilor înainte de a arăta că partidele politice organizate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre partide au același statut cu o diviziune socială structurată, care determină opțiunea alegătorilor înainte de a arăta că partidele politice organizate de-a lungul acestui clivaj sunt organizații de masă și au legături serioase cu structuri precum sindicatele. A. Diferențele ideologice Dezvoltarea multipartitismului în Lituania a avut ca punct de plecare confruntarea dintre partidul comunist și mișcarea de opoziție "Sajūdis". Partidul Democrat al Muncii, fondat în 1990, este succesorul partidului comunist, în timp ce Uniunea Națională e considerată ca succesoare a Sajūdis (vezi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sistemul politic lituanian era în principal structurat în jurul confruntării dintre cele două partide, care erau principalii adversari în cadrul luptei pentru putere în alegerile din 1992 și 1996, dominând în totalitate polii axei stânga-dreapta din Lituania 8. Care sunt principalele diferențe ideologice dintre partide și care este conținutul schemei stânga-dreapta în Lituania? Unii cercetători consideră că spațiul rivalității politice în democrațiile post-comuniste pare comparabil cu spațiul politic din Occident. Sistemele politice occidentale și post-comuniste ar fi structurate în jurul a două dimensiuni: cea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe axa "orientării antisovietice" reflectă foarte bine distribuția "reală" a partidelor de-a lungul axei stânga-dreapta, așa cum reiese din sondajele de opinie. Corelația între rezultatele obținute este de 0,86 în 1996 și de 0,94 în 200013. Astfel, conținutul ideologic al clivajului denumit aici "orientare antisovietică" este factorul care explică cel mai bine schema stânga-dreapta în Lituania. B. Structurarea comportamentului social Care este impactul clivajului comuniști/anticomuniști asupra preferințelor alegătorilor și asupra predictibilității comportamentului electoral? Figurile 4 și 5 indică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
identificare cu partidul. Figura 6 arată că partidele organizate de-a lungul acestui conflict (uniunea Națională și Partidul Democrat al Muncii) au susținătorii cei mai fideli. Alegătorii altor partide nu manifestă același grad de identificare. Acest fapt sugerează că conflictele ideologice puse în evidență de alte partide sunt mai puțin importante pentru electori. Figura 6 Nivelul de identificare cu partidele în funcție de sprijinirea partidelor (procentul alegătorilor care se identifică cu partidul) Sursă: M. Degutis, op. cit., p. 81-123 C. Forța organizațională a partidelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lucrare prezentată la International Workshop "Democracy and party Organizations in Eastern and Central Europe" et Université de technologie Kaunas, 16-18 mai 2002. Același model de clivaj se reflectă în structura sindicatelor lituaniene. Există trei blocuri sindicale cu origini și orientări ideologice diferite. Confederația Sindicatelor Lituaniene e cea mai mare organizație sindicală, având în jur de 120 000 de membrii (vezi tabelul 1), fiind succesoarea directă a sindicatelor sovietice și menținând legături strânse cu Partidul Social-Democrat (vechiul LDDP). Al doilea bloc important
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
It și datele furnizate de biroul central al sindicatelor. 4. Concluzii Dezvoltarea sistemelor de partid în Europa Centrală și Orientală a fost determinată la început de lupta dintre vechile partide comuniste și opoziția democrată. Cazul Lituaniei demonstrează că principalele dezbinări ideologice între partidele majoritare au fost condiționate mai curând de atitudinea față de trecutul sovietic decât de poziția vizavi de politica economică sau de orientările liberale ori tradiționale. Dimensiunea pro sau antisovietică rămâne dimensiunea principală a scenei politice lituaniene și determină conținutul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și 1993, au existat guvernări favorabile intereselor Bisericii (Kl. Von Beyme, op. cit., p. 137). 22 La alegerile parlamentare din 1993, partidele creștine sau creștin-democrate nu au obținut nici un loc în Sejm, întrucât partidele de extremă dreaptă erau separate de diferențe ideologice și s-au divizat într-o multitudine de grupuri prea mici pentru a obține locuri în Sejm, conform noii legi electorale mai restrictive (K. Ka-Lok Chan, op. cit., p. 183, K. Ka-Lok Chan, Strands of Conservatism in Post-Communist Democracies, Paper presented
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rândurile partidului folosind pe rând forța și recompensele, fuseseră recrutați și mai înainte de către un alt partid birocratic, partidul unic al dictaturii regale 17. Pe plan politic, reforma agrară a fost momentul în care comuniștii au reușit să impună antiteza ideologică fondatoare a mitologiei politice totalitare care îi opunea pe reformatori (Frontul Național Democrat), reacționarilor (Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc). În principiu, reforma era prezentă în programele tuturor partidelor. Totuși, caracterul radical al reformei propuse și aplicate de guvernul lui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu de la referința dogmatică a luptei de clasă; instituțiile reprezentative ale statului (președinția republicii, Marea Adunare Națională, administrațiile locale) câștigă o însemnătate simbolică; națiunea devine un bun social tot mai important; politica externă nu mai e explicată în termenii înfruntătii ideologice, ci urmând categoriile complementarității și cooperării. În schimb, singura trăsătură tipic ideală a regimurilor de integrare care nu se regăsește ca atare în România rezidă în ștergerea modului de guvernare oligarhic în schimbul unei direcții politice de factură neo-patrimonială. Cu toate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
experiențe sociale în primul rând proletare a fost masiv înlocuită în perioada 1964-1968, de noi efective de activiști și militanți proveniți din zona rurală pentru care marxismul și internaționalismul nu constituiau referințe intelectuale spontane. Administratorii monopolului au produs modificarea liniei ideologice sub presiunea difuză a unei luări de poziție în cadrul partidului care căpătase un aspect național. Deviza valorilor de adeziuni din 1968, mai ales în rândul intelectualilor era, aproape explicit, aceea de a susține partidul, de a deveni membru pentru a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca monopol indolent până într-atât încât să provoace prăbușirea acestuia. Totalitarismul român, dincolo de dinamica exit-voice pe care a tolerat-o, dacă nu cumva a organizat-o chiar el însuși uneori, a permis existența periferică a unui număr de concurenți ideologici. Astfel, Biserica ortodoxă a putut ocupa o nișă protejată în marginea sistemului, exercitând o influență considerabilă asupra anumitor segmente sociale. La rândul său, fenomenul Păltiniș (animat de filozoful de orientare heideggeriană Constantin Noica) a influențat anumite cercuri culturale generând o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mit mărturisită de mai mulți observatori și actori ai perioadei postcomuniste, istoria comunismului românesc trebuie să fie văzută mai puțin ca o mare istorie globantă și totalizantă a cadrelor partidului, a industrializării, a colectivizării, a represiunii, a elaborării doctrinare și ideologice, ci mai degrabă ca o explozie în lanț cu efecte imediate în cadrul istoriilor concrete, multiple, incoerente, încrucișate și conflictuale ale persoanelor reale, ale intereselor specifice, ale carierelor individuale, sau având efecte și în ceea ce privește maniera în care românii s-au lăsat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de către români pe parcursul aceleiași perioade, adică obligat să traverseze rigorile unei experiențe istorice la fel de bogată în consecință ca și prima. Istoriei comunismului o istorie a deciziilor politice, a congreselor, a reuniunilor plenare, deschise sau secrete, a organizării represiunii, a planificării ideologice, a ingineriei sociale și a controlului demografic, o istorie integrativă a factorilor majori care au influențat soarta generațiilor dintre 1945 și 1989 acestei istorii așadar i-am putea opune o multitudine de istorii ale comunismului. Este vorba de serii dispersate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de către regimul comunist în vederea disciplinării spațiului public și construrii unei culturi părtașe. În practică, cenzura instituționalizată a jucat simultan un dublu rol: unul negativ, de interzicere, de epurare și de expurgare, și un rol pozitiv, de creare, prin intermediul unei selecții ideologice, a unui "front literar", a unui "front istoric", a unui "front științific", etc. În acest fel, cenzura a acționat probabil mai cu seamă ca dispozitiv de producție a noilor elite conform unui canon ideologic stabilit de către suveran. De asemenea, interzicerea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]