9,028 matches
-
tendințele din afara țării, reușind să vadă multe expoziții ale unor pictori de seamă, el revine în țară luptând împotriva academismului și artei oficiale. Are un rol important în organizarea „Expoziției artiștilor independenți” din 1896, dar și în cazul înființării societății „"Ileana"” ce avea ca scop răspândirea simțului artistic în România. În 1899 această societate își închide activitatea dar numele ei este preluat de o revistă de artă, la care Luchian este un colaborator activ. Datorită lui Luchian pictura românească va trece
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Colea Răutu). Trupei comandate de maiorul Andrei i se alătură frații căpitanului Luca, care fuseseră voluntari în Armata Română și s-au întors în sat atunci când au aflat de masacru: Mitru (Șerban Ionescu) și Onuț (George Mihăiță), o tânără țărancă (Ileana Popovici) și alți câțiva săteni ce știau să folosească armele. Românii îi atacă pe mercenari pe ulițele satului și apoi în pădure, iar mercenarii se retrag în castel. Colonelul își acuză oamenii de lașitate și îi avertizează că vor fi
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
în ultimele zile de filmare. Muzica din film a fost cea compusă de Ennio Morricone pentru westernurile regizate de Sergio Leone, Pe generic numele compozitorului italian nu este însă menționat, precizându-se doar că aranjamentul muzical a fost realizat de Ileana Popovici. Filmul "" a fost vizionat de 3.745.627 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Eugenia Nedelea, a fost o interpretă de muzică populară, situându-se în prima generație de mari interpreți, alături de mai des-amintitele Maria Tănase sau Maria Lătărețu, recunoscută pentru vocea ei puternică, expresivă și memorabilă, pentru dăruirea cu care interpreta cântecele populare. Ileana Sărăroiu a numit-o ca fiind una din interpretele sale preferate în materie de muzică populară. Născută în satul Voinești, județul Dâmbovița la 30 iulie 1914, a trăit de mică în mediul muzical al cântecului național local. În hanul pe
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
povestească „Tata bătrân” și, astfel, scrie povestea "Zâna Zorilor" care a fost citită la Junimea în două ședințe la rând și a fost publicată în "Convorbiri literare" în iunie 1872. În același an, 1872, i-au mai fost publicate poveștile: "Ileana cea șireată", "Peștele pe brazdă", "Florița din codru" și "Doi feți cu stea în frunte". În vara lui 1872 se întoarce acasă având multe datorii, iar studierea dreptului austriac i se părea nefolositoare. Aici găsește "o mumă bolnavă și un
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
dintr-o scrisoare adresată lui Iocob Negruzzi se poate deduce că prima încercare literară al lui Slavici a fost un basm, "Zâna Zorilor". Basm scris la sfârșitul anului 1870. "Zâna Zorilor" a fost citită la Junimea în aceași seară cu "Ileana Cosânzeana" a lui Miron Pompiliu, iar ambele povești au fost apreciate drept "încântătoare". Slavici s-a remarcat, însă, în literatura română în proză prin nuvelele sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
petrece copilăria la bunicii din partea tatălui, Ștefan, în Dragomirești, pe Valea Izei, și la bunicii din partea mamei, Ana, în Văleni (Maramures). Primele clase le face în Dragomirești (1933-1936). Urmează Școala Primară nr. 10 din Cluj până în 1937, apoi Liceul „Principesa Ileana” din Cluj până în 1941, unde se mută împreună cu familia. Încheie studiile în 1942 la Turda, unde este nevoită să se transfere pe durata refugiului la Liceul de fete din Turda. În perioada 1944-1946 este învățătoare la o școală din Valea
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
bolșevică și sloganurile sale. A publicat în "Ideea europeană, Gândirea, Gând românesc, Revista de filosofie, Revista Generală a Învățământului," revista "Arhiva, Rânduiala, Fântâna Darurilor, Universul literar, Satul și școala, Cultura Românească" . A avut un fiu, Ioan Băncilă și o fiică, Ileana Băncilă, aceasta ocupându-se imediat după 1989 de reintrarea numeleui tatălui său în circuitul public. A plecat în eternitate la 10 iunie 1979 și este înmormântat în cimitirul mânăstirii Cernica. Fratele său Ion Băncilă (1901-2011), geolog, va fi primit membru
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
este înmormântat în cimitirul mânăstirii Cernica. Fratele său Ion Băncilă (1901-2011), geolog, va fi primit membru al Academiei doar în 1991. Datele biografice despre și o caracterizare a preocupărilor sale în ca și în prefețele și tabelele cronologice întocmite de Ileana Băncilă și Dora Mezdrea la multele volume pe care le-au îngrijit. Cercetătătorul brăilean Valentin Popa i-a dedicat teza de doctorat omului și filosofului Vasile Băncilă, prima sinteză românească (vezi paragraful Referințe critice). Vasile Băncilă face parte din generația
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
filosofului Vasile Băncilă, prima sinteză românească (vezi paragraful Referințe critice). Vasile Băncilă face parte din generația de aur a intelectualilor care au visat și realizat România Mare, jertfindu-se pentru acest ideal, el însuși fiind invalid din primul război mondial. (Ileana Băncilă, "Aforisme și para-aforisme"). Vasile Băncilă este un reprezentant al perioadei inter și postbelice și aparținând aproape în egală măsură istoriei gândirii filozofice românești cât și istoriei literaturii ; a fost deci : filozof, pedagog, memorialist și epistolier, orator. Viața și creația
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
postum, precum și după revoluție, apar publicate în reviste câteva articole, studii. Doamna Dora Mezdrea i-a dedicat în revista "Manuscriptum" un întreg număr și s-a ocupat de reeditarea operei sale, activitate încă în desfășurare, ca de altfel și doamna Ileana Băncilă, Vasile Băncilă lăsând o bogată operă, antumă și postumă. Stilul scrierilor lui V. Băncilă este curat, nealambicat « provenind dintr-o profundă onestitate intelectuală și al unei nealterate purități sufletești » (Nichifor Crainic). Vasile Băncilă a fost un gânditor cu profunzimi
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
energie românească", Cluj, 1938, col. revistei Gând românesc, 166 p. Vasile Băncilă, "Semnificația Ardealului," București, 1934, 20 p. Vasile Băncilă, "Teoreticism," Cluj, Cartea Românească, 1934, 20 p. Vasile Băncilă, "Portrete și semnificați"i, Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Supliment al Revistei de Istorie și teorie literară, București, 1987, 368 p. Vasile Băncilă, "Aforisme și para-aforisme.Vol. I," Ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1993, 322 pag. Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească," ediție îngrijită de Ileana
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
1934, 20 p. Vasile Băncilă, "Portrete și semnificați"i, Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Supliment al Revistei de Istorie și teorie literară, București, 1987, 368 p. Vasile Băncilă, "Aforisme și para-aforisme.Vol. I," Ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1993, 322 pag. Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească," ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1995, 263 pag. Vasile Băncilă, "Inițierea religioasă a copilului", Anastasia, 1996, Vasile Băncilă, "Filosofia vîrstelo"r, ediție îngrijită de Ileana Băncilă
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
Ileana Băncilă, Supliment al Revistei de Istorie și teorie literară, București, 1987, 368 p. Vasile Băncilă, "Aforisme și para-aforisme.Vol. I," Ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1993, 322 pag. Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească," ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1995, 263 pag. Vasile Băncilă, "Inițierea religioasă a copilului", Anastasia, 1996, Vasile Băncilă, "Filosofia vîrstelo"r, ediție îngrijită de Ileana Băncilă, București, Asastasia, 1997, 260 pag. "Corespondență Vasile Băncilă - Basil Munteanu," ediție îngrijită de Zamfir Bălan, Muzeul
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1993, 322 pag. Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească," ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1995, 263 pag. Vasile Băncilă, "Inițierea religioasă a copilului", Anastasia, 1996, Vasile Băncilă, "Filosofia vîrstelo"r, ediție îngrijită de Ileana Băncilă, București, Asastasia, 1997, 260 pag. "Corespondență Vasile Băncilă - Basil Munteanu," ediție îngrijită de Zamfir Bălan, Muzeul Brăilei, Istros, 1997, 218 pag. Vasile Băncilă, "Constantin Rădulescu-Motru...", ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Constanța, ExPonto, 1997, 163 pag. Număr special dedicat lui
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
Anastasia, 1996, Vasile Băncilă, "Filosofia vîrstelo"r, ediție îngrijită de Ileana Băncilă, București, Asastasia, 1997, 260 pag. "Corespondență Vasile Băncilă - Basil Munteanu," ediție îngrijită de Zamfir Bălan, Muzeul Brăilei, Istros, 1997, 218 pag. Vasile Băncilă, "Constantin Rădulescu-Motru...", ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Constanța, ExPonto, 1997, 163 pag. Număr special dedicat lui Vasile Băncilă în revista „Manuscriptum“, an XXIX, nr. 3-4 (112-113), 1998, 312 pag. Vasile Băncilă, "Religia iubirii și Pestalozzi". Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Constanța: Editura „Ex Ponto“, 1998, 199
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
Ștefan Pavel, Vasile Bîgu, Vasile Negoiță și Iacob Coțoveanu. Ei au fost acuzați de Gheorghiu-Dej și Gheorghe Vasilichi (susținuți, între alții, de Vasile Vîlcu, Simion Bughici, Mihai Burcă, Ștefan Voicu, Barbu Zaharescu, Ofelia Manole și chiar de soția lui Răceanu, Ileana Răceanu). Discursul cu principalele acuzații împotriva lui Doncea și a celorlalți veterani a fost rostit de Nicolae Ceaușescu. Un alt lider comunist, Leonte Răutu, i-a acuzat și de faptul că se pronunțaseră pentru o linie revizionistă și își exprimaseră
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
hamuri nouă”" și nu avea bani să plătească paguba. Doi ani mai târziu, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) i-a întărit lui Mateiaș aceste moșii. Ca urmare a morții lui Mateiaș, moșiile acestuia au fost împărțite de copiii lui, fiicei sale, Ileana comisoaia, revenindu-i treimea din Boian și a patra parte din Lehăcenii Tăutului. Aceasta, neavând urmași, i-a donat moșia surorii ei, Alexandra, soția vistiernicului Iordache Cantacuzino. Deși ginerele lui Isac Stârcea, Toader, a cerut judecată domnească pentru a recăpăta
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
Catrina a primit 21 moșii, printre care și câteva sate din nordul Moldovei (Boian, Cernăuca, Valeva, Chisălău, Pohorlăuți, Prelipcea, Bocicăuți, Grozinți, Vasileuți, a patra parte din satul Lehăcenii Teutului) . Din faptul că întreg Boianul (și nu doar treimea donată de Ileana surorii sale, Alexandra) a fost dat ca zestre cu acest prilej, se poate presupune că spătarul Iordache Cantacuzino cumpărase și celelalte două părți ale Boianului. În anul 1702, vel aga Ion Neculce împarte moștenirea de la mama sa cu surorile sale
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
a păstrat până astăzi: „Această Sfântă și Dumnezeiască biserică ce se numește Schitul Logrești din temelie s-a început și s-a și isprăvit cu osteneala și cu toată cheltuiala acestor ctitori pomenește Doamne: Costache Pandia (biv vel sărdar), cocoana Ileana Obedeanca (soția dumnealui), cocoana Păuna cia (soția) dumnealui, Constantin Oțetelișanu, fiul dumnealor, cocoana Smaranda, soția dumnealui, Nicolae, Gheorghe, Sevastița, fiii dumnealor, popa Ion Tândălescu, călugărul, preoteasa Hreșova, soția lui, Pătru, Stancu, Maria, Ancuța, Dumitru, feciorii lor, acum întracești ani 7316
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
României”, precum și cu alte decorații sovietice și cehoslovace. Ca pensionar a trăit la Cluj unde a și decedat la data de 5 septembrie 1966, el fiind înmormântat la Racovița. A fost căsătorit cu o avrigeancă, din căsătorie rezultând o fiică Ileana care locuia în anul 2000 la Râmnicu Vâlcea. În ultimii ani de viață, Aurel Crișan a scris mai multe romane cu tentă autobiografică care au rămas în stadiul de manuscris: „Inimi tinere”, „Valuri”, „După două decenii”, „Bastardul”. În toate aceste
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Deda, Edmond : "Parada muzicii ușoare romanești", Editura muzicală, 1968 Elian, Edgar : "A IX-a ediție a concursului național de muzică ușoară „Mamaia '74”, în „Muzica” no. 9/1974. "International Who's Who in Music", Cambridge, International Biographical Centre, 1975. Lucaciu, Ileana : "Bună dispoziție - „Camping Boema” la „Tănase”", în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București, 12.VII.1977. Lucaciu, Ileana : "O seară veselă - „Nevestele vesele din Boema” - Teatrul „Tănase”", în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București, 21.VII.1978. Lungu, Florian : "Cântece de Vasile
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
național de muzică ușoară „Mamaia '74”, în „Muzica” no. 9/1974. "International Who's Who in Music", Cambridge, International Biographical Centre, 1975. Lucaciu, Ileana : "Bună dispoziție - „Camping Boema” la „Tănase”", în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București, 12.VII.1977. Lucaciu, Ileana : "O seară veselă - „Nevestele vesele din Boema” - Teatrul „Tănase”", în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București, 21.VII.1978. Lungu, Florian : "Cântece de Vasile Veselovski", în „Muzica”, București, no. 8/1966. Magdin, Petre : "Vasile Veselovski", în „Săptămâna Culturală a Capitalei”, București
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
desprinderea secțiilor de Psihologie și Pedagogie: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Între anii 1929 și 1952 învățământul în Asistența Socială a funcționat ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl. După această perioadă și până în anul 1969 Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani a fost redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani. În anul 1969 învățământul în Asistență Socială
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
ca facultate distinctă și continuându-se astfel tradiția Școlii Românești de Sociologie și Asistență Socială edificată de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în anii 1920. 1929-1952 - Asistența socială funcționează ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl; 1952-1969 - Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani este redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani; 1969 - Învățământul în domeniul asistenței sociale este desființat total, considerându-se că problemele sociale
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]