9,125 matches
-
(n. 21 noiembrie 1930, Ursad, Bihor - d. 2 aprilie 2009 București) a fost un matematician român, profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică din București și membru titular (din 1992) al Academiei Române. s-a născut la 21 noiembrie 1930 în satul Ursad, comuna Șoimi, județul Bihor (interbelic), din părinți țărani, de religie creștin ortodoxă. Lazăr Dragoș și-a început studiile liceale la Liceul
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
Dintre profesorii săi, a fost apropiat de Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, Gheorghe Vrănceanu, Octav Onicescu, Dan Barbilian, Simion Stoilow. Domeniile de activitate în care s-a manifestat au fost conform propriei mărturisiri: 1) Analiza matematică, teoria măsurii, topologia. 2) Informatica teoretică (Theoretical Computer Science). 3) Lingvistica matematică și gramatici dependente de context. 4) Teoria literaturii și poetică. 5) Semiotică. 6) Antropologie culturală. 7) Istoria și filosofia științei. 8) Biologie. La toate acestea se adaugă preocuparea sa constantă și declarată pentru
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
rezultate care merită să fie cunoscute prin valoarea și noutatea soluțiilor lor, astfel că mulți dintre ei au debutat pe când erau studenți. Pe parcursul vieții sale a fost membru în conducerea a numeroase reviste de specialitate din străinătate din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii matematice, teoriei literaturii, ș.a. La academie a fost membru în Comitetul editorial al "Procedings of the Romanian Academy:A", în colectivul editorial al Editurii Academiei Române și în Consiliul editorial al revistei Academica. A fost profesor invitat la universități de
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
pe Ion Rădulescu. La 13 ani a mers cu taraful într-un turneu în Franța. A urmat Școală de Muzică din Constantă: percuție și pian; Școală Populară de Arte din Constantă: acordeon, canto. În adolescență, a intrat la Liceul de informatică “Ovidius”, unde a format o trupă de rock Agartha. Cu Dorin Topala și Lăură Mihăilă (soprana la filarmonica din Constantă) a format trupa dance Valahia. În 1998, fiind prezent la repetițiile pentru Festivalul Mamaia, l-a descoperit pe Mihai Trăistariu
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
spital militar. După al doilea război mondial aici a fost unul dintre sediile Facultății de Științe Economice, iar din 1990 al Inspectoratului Școlar Cluj. Clădirea a gazduit până acum câțiva ani și Centrul de Comunicații al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității "Babeș-Bolyai", fiind și locul în care s-au ținut mare parte din laboratoarele și cursurile secției Informatică din cadrul aceleiași facultăți.
Casa Învățătorului din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/307313_a_308642]
-
a lucrat ca informatician la calculatorul electronic MECIPT-1, de la Institutul Politehnic din Timișoara, unde a realizat primele simulări de rețele neuronale din România. A condus și a realizat, din 1968, la CEPECA, mari proiecte de informatizare, a predat cursuri de informatică. După 1990 a fost director la Institutul Român de Management, director și director adjunct al Centrului de Calcul și Statistică Sanitară, consilier temporar al Organizației Mondiale a Sănătății și expert al Comisiei Europene pentru informatizarea ocrotirii sănătății in România. A
Dan Farcaș () [Corola-website/Science/308653_a_309982]
-
temporar al Organizației Mondiale a Sănătății și expert al Comisiei Europene pentru informatizarea ocrotirii sănătății in România. A fost ales în 1993 membru titular al Academiei de Științe Medicale și a fost în perioada 1991-2010 vicepreședinte al Societății Române de Informatică Medicală. Din 2013, este membru al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române. este, din 2006, cetățean de onoare al municipiului Reșița. Începând cu anul 1966 s-a făcut remarcat prin publicarea unor povestiri SF. Din
Dan Farcaș () [Corola-website/Science/308653_a_309982]
-
publicat peste 25 de cărți în domenii precum informatică, matematică, eseuri, ufologie, memorialistică. A publicat peste 1000 de articole, în principal de popularizare, și a participat la numeroase emisiuni radio și tv, multe dintre ele legate de fenomenul OZN. Cartea "Informatica medicală", la care e coautor, a fost distinsă în 1991 de către Academia Română cu premiul Gheorghe Marinescu.
Dan Farcaș () [Corola-website/Science/308653_a_309982]
-
din țară de cele mai multe ori acesta fiind ansamblul care încheia spectacolele. În 1999 apare Puls 756, care după o apariție intră din nou în umbră. În septembrie 2001, odată ce prof. Toma Horațiu vine la liceul din Ghelar ca profesor de informatică, lansează ideea unei publicații, lucru care este îmbrățișat de către un grup de elevi, alături de care se trece la treabă. Publicația își schimbă grafica și primul număr din seria nouă este lansat în primăvara lui 2002. Încă de la apariția primului număr
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
Căutarea și identificarea anumitor secvențe într-un text a fost, este și va fi o problemă foarte importantă în informatică. Acest articol se va opri doar asupra problemelor de căutare utilizând expresii regulate compatibile Perl în limbajul de programare PHP. O expresie regulată este o secvență de caractere cu rol de șablon (pattern). Acest șablon se aplică peste un subiect
Expresii regulate în limbajul PHP () [Corola-website/Science/307997_a_309326]
-
Automatică și Calculatoare cuprinde două departamente: Toate activitățile sunt coordonate de către Consiliul facultății, compus din 24 de membri (18 cadre didactice și 6 studenți). Facultatea pregătește ingineri la cursurile de zi, cu durata de patru ani, în specializările "Automatică și informatică aplicată (domeniul Ingineria sistemelor)", "Calculatoare" și "Tehnologia informației (domeniul Calculatoare și tehnologia informației)". Cele două domenii de studii sunt supervizate de Departamentul de Automatică și Informatică Aplicată și de Departamentul de Calculatoare. Pentru absolvenții studiilor universitare de licență se organizează
Facultatea de Automatică și Calculatoare din Iași () [Corola-website/Science/308028_a_309357]
-
ingineri la cursurile de zi, cu durata de patru ani, în specializările "Automatică și informatică aplicată (domeniul Ingineria sistemelor)", "Calculatoare" și "Tehnologia informației (domeniul Calculatoare și tehnologia informației)". Cele două domenii de studii sunt supervizate de Departamentul de Automatică și Informatică Aplicată și de Departamentul de Calculatoare. Pentru absolvenții studiilor universitare de licență se organizează cursuri de master, în regim fără și cu taxă. Facultatea de Automatică și Calculatoare oferă absolvenților posibilitatea continuării și aprofundării activității de cercetare prin studiile doctorale
Facultatea de Automatică și Calculatoare din Iași () [Corola-website/Science/308028_a_309357]
-
concurenților care nu au câștigat nici o medalie. Există multiple clasamente pe țări neoficiale, calculate după metodologii diferite. Metoda de a selecta cei 4 concurenți din echipa olimpică variază de la țară la țară. În România, după probele de la Olimpiada Națională de Informatică se organizează un "baraj pentru lotul lărgit". Acest concurs constă în 2 probe de același format ca probele de la IOI. La baraj participă primii clasați la concursurile de la fiecare clasă ale Olimpiadei Naționale (în funcție de restricții organizatorice, "primii clasați" înseamnă aproximativ
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
dau probe de baraj suplimentare (6 sau mai multe probe în total). Cei mai bine clasați 4 concurenți la sfârșitul tuturor probelor de baraj se califică la IOI. România trimite echipe și la alte 3 concursuri internaționale regionale: Balcaniada de Informatică (BOI), Concursul Europei Centrale (CEOI) și Concursul Tuymaada (Iakutsk, Rusia). Deseori aceste concursuri se desfășoară înaintea terminării probelor de baraj, așa că echipele formate pentru aceste concursuri se bazează pe rezultate parțiale și pot diferi de echipa pentru IOI. Olimpicii din
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
ambele primirea de funcții ca argument și returnarea de funcții ca valoare. Diferența între cele două este foarte subtilă: "funcționalele" descriu un concept matematic de funcții care operează pe alte funcții, iar "funcțiile de clasa întâi" este un termen din informatică ce descrie entități din limbajele de programare care nu au restricții la utilizare (astfel funcțiile de clasa întâi pot apărea oriunde într-un program unde pot apărea alte entități de clasa întâi, cum sunt numerele, inclusiv ca argumente ale altor
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
gura presei", la postul de televiziune Antena 3. A jucat de asemenea ca actor în câteva filme și a avut o activitate publicistică la "Jurnalul Național". Este un critic constant al puterii politice din România. După ce a absolvit Liceul de Informatică și Facultatea de Cibernetică din București, a debutat la Radio Total în 1993, unde era directoare o prietenă a mamei sale, Jeana Gheorghiu. Și-a început cariera în televiziune prezentând emisiuni la diferite posturi românești: Tele 7 abc (unde a debutat, descoperit
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
ușurând astfel contactul acestora cu cititorii din toată lumea dar și cu editorii de cărți "pe hârtie".”" Preluarea volumelor de la autori și punerea lor pe site putând fi efectuată de unul-doi redactori, Fundația Tismana își asumă împreună cu fondatorul său specializat în informatică, gestionarea site-ului. După numai cinci luni, redacția de la Tismana este nevoită să gestioneze conceptual și tehnic, cele două site-uri în totalitate, datorită decesului fondatorului Artur Silvestri. Continuatoarea proiectului, Mariana Brăescu - Silvestri, prin ARP - Asociația Română pentru Patrimoniu, se
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
În informatică, termenul de rețea locală, întâlnit și sub acronimul LAN (din engleză de la "Local Area Network"), reprezintă un ansamblu de mijloace de transmisiune și de sisteme de calcul folosite pentru transportarea și prelucrarea informației. Ele sunt frecvent utilizate pentru a interconecta
Rețea locală () [Corola-website/Science/306509_a_307838]
-
fizica și cultură generală științifică, însă formatul este flexibil, deci sunt posibile întrebări și din alte domenii, în funcție de profilul candidatului și proiectul său profesional (adică ceea ce declară ca ar dori să studieze la Polytechnique). Deși nu există o probă de informatică, buna cunoștere a acestei discipline constituie un atu important. Interogarea se face în limbile engleză, franceză sau ambele în funcție de alegerea candidatului. Necunoașterea limbii franceze nu este penalizată, însă candidatul trebuie să se angajeze că până la data începerii cursurilor va avea
École polytechnique () [Corola-website/Science/306631_a_307960]
-
să ascundă vederii moștenirea culturală maghiară. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a început detensionarea relațiilor interetnice dintre comunitățile clujene. În 1994 și 2000 Clujul a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima țară care a găzduit această competiție, ci și prima care a găzduit-o pentru a doua oară.
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Denisa Predețeanu Catedra de Medicină Internă și Reumatologie Spitalul Clinic. „ Sf. Maria” Conf. Univ. Dr. Sebastian Ionescu, Conf. Univ. Dr. Gheorghe Burnei Catedra de Ortopedie și Chirurgie Pediatrică Spitalul Clinic. „ Maria S. Curie” Conf. Univ. Dr. Tiberiu Spircu Catedra de Informatică Medicală și Biostatistică Publicația apare o dată la două luni Gruparea lunilor de apariție: Tiraj: 3000 de exemplare Format - A4, 48 pagini policromie Revista „Spitalul” a participat în calitate de partener media la Prima Conferință Internațională „Efecte colaterale ale medicației antiinfecțioase”, 4-6 octombrie
Spitalul () [Corola-website/Science/306734_a_308063]
-
27 decembrie 1989, la reîntemeierea ei la fostul Templu din strada Radu de la Afumați din București.. În toamna anului 1993 a luat parte la reluarea activității în România a Lojei Steaua Dunării. care se decernează anual la Conferința Națională de Informatică Medicală O stradă din Brăila, Un liceu tehnic din București, un Grup Școlar la Cluj-Napoca, un colegiu tehnic din Focșani îi poartă numele. La Muzeul din Brăila de află un centru memorial care conține un fond memorial Edmond Nicolau. Edmond
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
Universității din Brașov, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1285/15 oct. 1971, cuprindea opt facultăți: Facultatea de Mecanică; Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini; Facultatea de Silvicultură și Exploatarea Pădurilor; Facultatea de Industria Lemnului; Facultatea de Matematică și Informatică; Facultatea de Fizică-Chimie; Facultatea de Științe Naturale și Agricole și Facultatea de Muzică. În anul 1991, la propunerea "Senatului Universității din Brașov", prin nota Guvernului României din 4 ianuarie 1991 și "Ordinul Ministrului Învățământului și Științei" nr. 4894 din 22
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
Facultatea de Electrotehnică", "Facultatea de Muzică", "Facultatea de Științe" și "Facultatea de Științe Economice", pentru ca în următorul an universitar să-și deschidă porțile "Facultatea de Medicină" și două colegii universitare: "Colegiul Universitar Tehnic" și "Colegiul Universitar Forestier, Economic și de Informatică". În anul 1995, "Catedra de Psihologie - Pedagogie - Metodică", pe structura căreia s-a înființat Seminarul Pedagogic Universitar, devine Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic, iar "Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini" se divide în: "Facultatea de Inginerie Tehnologică" și "Facultatea
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
Vernor Steffen Vinge (născut în 2 octombrie, 1944 în Waukesha, Wisconsin, Statele Unite ale Americii) este un profesor de matematică și informatică la Universitatea de stat din San Diego, actualmente retras din activitatea didactică, și autor de science fiction. este faimos pentru romanele sale premiate cu Premiul Hugo "Foc în adânc" (1992) și "Adâncurile cerului" (1999), și mai ales pentru eseul său
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]