9,551 matches
-
la Muzeul de arheologie din Constanța, unde a funcționat între anii 1961-1965. Anii petrecuți în această instituție de profil au fost decisivi în formația viitorului savant. A participat la cercetări arheologice spectaculoase - în Constanța, Mangalia, Histria și Adamclisi, a studiat inscripții antice (piese lapidare ori ștampile de amfore), dar mai ales a pătruns tainele numismaticii antice și bizantine. Din acești ani datează primele sale contribuții științifice tipărite. După o scurtă activitate didactică la liceul constănțean "Mircea cel Bătrân" (septembrie 1965 - februarie
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro. Monedele Euro irlandeze au pe fața lor națională un singur desen. Acesta a fost conceput de Jarlath Hayes și prezintă o harpă celtică, simbol tradițional al Irlandei, înconjurată de anul emisiunii și de inscripția „Éire” - denumirea Irlandei în limba irlandeză.
Monedele euro irlandeze () [Corola-website/Science/315147_a_316476]
-
Române din Cluj-Napoca. Pictate în stil tradițional brâncovenesc, aceste icoane sunt operele lui David Zugravul, artist ce își are obârșia la sudul Carpaților, la Curtea de Argeș. Icoana „Maria cu Pruncul” este semnată „David Zugraful”, iar pe cea cu „Isus Pantocrator” apare inscripția „Acestă icoană o au plătit Ionu, Tudoru și cu Pătru. 1748”.
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
cu zi în normal, comunitatea a încercat șă își refacă și viața spirituală, construind în perioada 1852-1854 actuala biserică de lemn. Purtând hramul „Sfintei Treimi” biserica a fost adusă din localitatea Ocoliș, comitatul Alba. Acest moment este amintit de câteva inscripții care încă se mai păstrează în biserică. Există și unele opinii care afirmă că biserica ar fi edificată de către comunitate, nefiind adusă din Ocoliș. După 1989 comunitatea greco-catolică nu s-a refăcut, iar biserica uniților construită la 1910 a rămas
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
În Ocoliș, biserica veche de lemn a fost înlocuită de un amplu edificiu din zidărie, ridicat în anul 1910. S-au păstrat totuși icoanele împărătești, pe lemn, ce au suferit, din păcate, o repictare stângace în 1910. S-au recopiat inscripțiile chilirice ce transmit importante elemente de datare și aparență. Pe icoana „Deisis” apare „1734 mst... Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului 1731 mst acto(m)vrie, aiaste icoane le-au făcut Văsălie Zugravul”. Alături de icoane s-a
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
fost descoperite alte două morminte având deasupra lor lespezi funerare. Prima piatră de mormânt avea inițial o formă trapezoidală, dar în prezent este ruptă, având lățimea în partea inferioară de 0,65 m și lungimea pietrei de 1,45 m. Inscripția care se poate citi este următoarea: ""(...) pentru al său Constantin de la Zaharești care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri și a fost îngropat aici în anul 7103 (=1605) iunie 5"". A doua piatră de mormânt descoperită în 2005 are și
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
fost îngropat aici în anul 7103 (=1605) iunie 5"". A doua piatră de mormânt descoperită în 2005 are și ea formă trapezoidală, cu lățimea în partea superioară de 0,64 m și în partea superioară de 0,56 m. Textul inscripției este următorul: ""Acest mormânt l-a făcut cneaghina Măriuța panului său pe nume Costin Crăcu care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri. Întru pomenirea sa în zilele lui Io Ștefan (II Tomșa) Voievod în anul 7130 (1622) luna ianuarie 18
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
din localitate, în cimitirul aflat pe un vârf de deal de la marginea satului. Pe grinzile sculptate, se află un text scris în limba română cu caractere chirilice. La sud-vest de biserică se află o piatră veche de mormânt cu o inscripție cu litere chirilice: ""1838 maiu 28 sau săvr(șit) Marie, Nede.. de.. 1843"". Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind acoperiți cu multe icoane, dreptunghiulare (Maica Domnului cu pruncul, Sf. Nicolae) și în medalion (Maica Domnului, Nașterea Domnului
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
Mureșului. Așezată pe unul dintre dealurile satului, la adăpostul unei perdele de pomi fructiferi, întreținută printr-un obicei al locului (de a se planta câte un pom, lângă proaspătul mormânt), biserica aduce prin actul edificării sale și mărturia ctitoriei străbune. Inscripția de pe ancadramentul intrării, de pe latura de sud (la care s-a renunțat ulterior), decorat cu rozete, dinte de lup, triunghiuri, semicercuri, romburi, cerea: ”să se știe că după ce s-o ars biserica,cu ajutorul lui Dumnezeu s-au început a se
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
a unui gravor nepriceput. Faptul că păunul a continuat să fie folosit ca simbol al târgului pentru următoarele două secole este demonstrat de un act din 20 martie 1774. Pe toate aceste documente în care apare păunul se poate vedea inscripția: „"Pecetea târgului Botaș"”. În 1780, Sfântul Gheorghe apare pentru întâia oară pe stema târgului moldav într-o jalbă, iar în motto-ul încadrată în exergă lămurește noua situație: „"PECETEA TÂRGULUI BOTOȘAN[I] AFIEROSIT LA S[FÂN]T[UL] GHEO[R
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
Minee lunare din 1845 etc. De asemenea, mai sunt aici și icoane vechi (printre care și icoana "Maica Domnului cu Pruncul Iisus" din sec. al XIX-lea), o cruce din lemn îmbrăcată în argint în 1851, precum și un clopot cu inscripția "„Ghenar 27... Nastas Negre baș ceauș zavod Nijninovgorod”". În jurul bisericii există un cimitir vechi, în care se află pietre funerare din secolul al XIX-lea, sculptate cu motive florale, zoomorfe, cosmice și biblice care au fost preluate de meșterii populari
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
XIX-lea, sculptate cu motive florale, zoomorfe, cosmice și biblice care au fost preluate de meșterii populari ai locului și sunt folosite și astăzi: rozete, flori, struguri, păsări, soarele și luna, Miorița, Adam și Eva etc. Unele dintre pietre au inscripții cu caractere chirilice. În curtea bisericii, a fost construită o Casă Socială (de prăznuire). Biserica de lemn din Șcheia este construită din bârne masive de stejar și de brad, cioplite și îmbinate direct. În secolul al XX-lea, pereții exteriori
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
106 d.Hr.): La mijlocul secolului este atestată utilizarea pietrei fasonate în zidării, realizându-se așa-numitul "murus Dacicus" (zid fără mortar, dar de mare rezistență). Prelucrarea fierului în Dacia cucerită de romani ia un puternic avânt. Aceasta este dovedită de inscripțiile descoperite în zona Petroșaniului (și ulterior și în alte așezări) care atestă exitența unui "collegium fabrum", corporație a fierarilor. În secolul al III-lea, la Tomis și în multe alte localități subcarpatice, este atestată existența unor cuptoare de ars cărămidă
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția locală lui Ștefan cel Mare. În biserică este păstrat un amplu tablou votiv pictat în 1846 și care are, la partea inferioară, următoarea inscripție: "„Acest sfânt locaș cu hramul sfinților mai mari voievozi Mihail și Gavriil, din temelie ridicat întâiul de fericitul întru pomenire de Ștefan voievod cel Mare și apoi de Duca voievod înfrumusețat, iar acum, în zilele de prea înălțatului domn Mihail
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
anul 1846, noiembrie 13.”" În lucrarea sa "Istoria Bisericii Românești" (București, 1908), istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) citează tradiția locală cu privire la atestarea bisericii. ""La Scânteia, în părțile Vasluiului, este încă o biserică ce poartă tot semnele epocei lui Ștefan-cel-Mare, a cării inscripție s’a pierdut însă, ori a fost prinsă cumva în zidărie."" Tot el scria că această biserică a fost făcută în grabă, din lemnul unui singur stejar. O altă serie de opinii (printre care și preotul paroh Vasile Mihăilă) acreditează
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
actual. Arheologul Stela Cheptea a concluzionat că Biserica „Sf. Arhangheli” din Scânteia a fost fundată pe loc gol. Ea consideră că biserica a fost ctitorită inițial de Vasile Lupu, iar după un timp, probabil în timpul lui Constantin Duca (după cum menționează inscripția pictată), clădirea a fost demolată până aproape de fundații și reconstruită după același plan și tehnică de construcție a secolului al XVII-lea. În jurul bisericii există un cimitir vechi, în care se află pietre funerare din secolul al XIX-lea, sculptate
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
și reconstruită după același plan și tehnică de construcție a secolului al XVII-lea. În jurul bisericii există un cimitir vechi, în care se află pietre funerare din secolul al XIX-lea, sculptate cu motivul soarele și luna și care au inscripții cu caractere chirilice. Pe un mormânt se află stema Moldovei, unele tradiții locale afirmând că acesta ar fi mormântul cronicarului Axinte Uricariul (c. 1670 - c. 1733). Alte morminte sunt atribuite comisului Panaite și boierului Ștefan Scânteie. Biserica "Sf. Voievozi" din
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
ani, deoarece călugării de la Mănăstirea Dobrovăț au refuzat să slujească aici. Până în anul 1864, în jurul bisericii s-a aflat cimitirul satului, după acel an fiind construit un nou cimitir. Lângă altarul bisericii se află câteva pietre vechi de mormânt cu inscripții cu litere chirilice și decorate cu motivul soarele și luna. Majoritatea lor sunt însă șterse. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Primele reparații au fost efectuate în anul 1860 pe cheltuiala monahului Doroftei. Între anii
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
în anul 1778, în zona de vest a satului (după toate probabilitățile, în Văceni - n. n.), si a fost sfințită în numele îngerilor păzitori. Are două clopote; pe unul este imprimat portretul Sfintei Maria cu fiul în brațe, iar celălalt are o inscripție cu caractere slavone. Documente aparținând bisericii. Într-un “Proces verbal de inventariere”, din 27 iulie 1973, întocmit de preotul Negoiță Constantin, se precizează că au fost inventariate bunurile existente în parohia Razoare, filia Peteritea. Dosarul conține și un scurt istoric
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
producție, numită Seed Productions, a cărei prim proiect a fost "Viva Laughlin" în 2007. Soția lui Jackman, Deborra-Lee Furness, care este și ea actriță, este și ea implicată în casa de producție, iar Palermo a comandat trei inele cu o inscripție care se traduce "unitate" pentru el, Furness, și Jackman. Despre colaborarea celor trei, Jackman spune: "Sunt foarte norocos în privința celor cu care muncesc, Deb și John Palermo. Chiar funcționează grozav. Avem fiecare diferite calități. Îmi place mult. Este foarte interesant
Hugh Jackman () [Corola-website/Science/316019_a_317348]
-
doi copii, Oscar Maximillian (născut în 15 mai 2000) și Ava Eliot (născută în 10 iulie 2005). Ei locuiesc acum în Manhattan, NY. Jackman a proiectat el însuși un inel de logodnă pentru Furness, iar inelele lor de căsătorie au inscripția în sanscrită "Om paramar mainamar," tradusă de Furness ca "noi dedicăm unirea noastră unei surse mai înalte." Ca filanthrop, Jackman este susținător de o viață a societății microcredit — acordarea de împrumuturi mici întreprinzătorilor săraci din țările slab dezvoltate. El este
Hugh Jackman () [Corola-website/Science/316019_a_317348]
-
s-a căsătorit cu Deborra-Lee Furness în 11 aprilie 1996. Ei s-au cunoscut pe platourile de la "Correlli", un serial de televiziune australian. Jackman a proiectat personal un inel de logodnă pentru Furness, iar inelele lor de căsătorie au avut inscripția în limba sanscrită "Om paramar mainamar," tradusă ca "dedicăm unirea noastră unei surse superioare." Acum ei locuiesc uneori la Sydney și alteori la New York. Furness a avut două avorturi, după care ea și Jackman au adoptat doi copii, Oscar Maximillian
Hugh Jackman () [Corola-website/Science/316019_a_317348]
-
este atestat documentar din 1541 avându-și numele de la cneazul întemeietor Drag. Biserica veche cu hramul „Sfinții Arhangheli”, situată în partea de nord a satului în locul numit „Țintirim”, a fost construită din contribuția credincioșilor în anul 1706, după cum reiese din inscripția de pe bârna peretului din stânga ușii de la intrarea în biserică. Meșterul s-a semnat pe portal, la intrare, în locul de cinste dedicat lor sau ctitorilor, în litere chirilice: "„Both Griga Miaștir”". Biserica este din lemn de stejar, netencuită, cu temelia din
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
pomenită de Marius Porumb în al său "Dicționar de pictură veche românească", reține câteva detalii ale vechi biserici de lemn. Pictorii Nistor din Feleac și Ioan din Feleac dar și anul 1771 sunt redați în acestă cronică care surprinde următoarea inscripție: „"să să știe când au zugravit biserica aceasta, în preoția lui Popa Macarie, în anul de la Hristos 1771 iulie în 21 zile. Pomini Gospodari Nistor, Iuon Zugrav"”.
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
fost protejate consolele, a căror profiluri sugerează “capul de cal”. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul celui următor, nava a fost mărită spre vest, fapt dovedit și prin lipsa picturii, refăcându-se și planșeul din pronaos, despre care o inscripție consemnează: “acest pod s-au cumpărat de Bogdan și soția sa Gafia, fata lui popa Ilie”. Naosul este acoperit cu o boltă, semicilindrică, ușor retrasă de la linia pereților, iar absida, cu o boltă de aceeași formă, intersectează printr-un timpan
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]