9,213 matches
-
sau potențialul) de genuri, de "tipuri" ale lucrurilor, amândouă nefiind, din această perspectivă, decât "temei" al lucrurilor, respectiv al cunoștințelor, nefiind nimic în absența acestora. 59 Mircea Florian, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, p. VII. 60 eironeia (gr.) = ironie, "interogație cu simularea ignoranței"; ca metodă, e "menită ca, printr-o epokhé a tot ceea ce este cunoștință, să conducă spre treapta zero a conștiinței, ca aceasta, ea, care le gândește pe toate, să se gândească pe sine prin raportare nemijlocită
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca, printr-o epokhé a tot ceea ce este cunoștință, să conducă spre treapta zero a conștiinței, ca aceasta, ea, care le gândește pe toate, să se gândească pe sine prin raportare nemijlocită." Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "ironie", pp. 326-327. 61 Cf. Despre interpretare, 4 6, 16 b 17 a. 62 Se cuvine a prezenta un punct de vedere care nu este în acord cu cel susținut aici, privind înțelesul aristotelic al adevărului. Trebuie totuși menționat că în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alegorică a unor lumi depărtate (A. Kușniewicz). La acestea se adaugă evidențierea câtorva trăsături ale balcanismului literar: cultivarea derizoriului cu funcție dezintegratoare și finalitate peiorativă și dimensiunea spirituală, contemplativ-estetică, în amândouă găsindu-și sursele mai multe însușiri ale corinticului (mitizare-demitizare, ironia, grotescul, ludicul, alegoria, parabola și creația conștientă de sine). Cu unele similitudini în problematică și alcătuire, cartea Scriitori polonezi (secolul XX), apărută în 2002, mărește numărul creatorilor contemporani polonezi cunoscuți în România. Contrar așteptărilor, G. își oprește atenția asupra câte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
tr. Mioara Izverna, București, 2000; Le Calvaire de la Roumanie chrétienne, Paris, 1987; ed. (Calvarul României creștine), Iași, 1992; Maîtresse, Dieu existe, Paris, 1988; Univers simfonic, București, 1994; Inscripții pe un vas de lut, pref. Dan Zamfirescu, București, 1994; În șfichiul ironiei, București, 1996; L’Homme interiéur, Paris, 1997; ed. (Chipul omului dinlăuntru), București, 1999; Apocalipsiada, București, 1999; Peripețiile lui Țumpi, Chișinău, 2000; Fiul cel pierdut, București, 2000; Banul, București, 2000; Îmi bate inima la Bug, Chișinău, 2000; Roada anilor tineri, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
care nu asigură Îngrijirea sănătății pentru toți cetățenii lor70. Mai mult de patruzeci și șase de milioane de persoane În America nu au În prezent asigurare de sănătate și nici nu Își pot permite să plătească pentru Îngrijire medicală 71. Ironia este că Statele Unite ale Americii cheltuiesc mai mult per capita pentru ingrijirea sănătății decât oricare altă națiune din lume, după cum arată OECD - 4.900 dolari de persoană În 200172. Majoritatea costurilor adiționale pot fi atribuite cheltuielilor administrative ridicate și limitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult mai puțin precise și interveneau Într-o mai mică măsură În problemele zilnice ale subiecților lor. Crearea unei societăți productive necesită o mobilizare totală a vieții umane, care nu ar fi fost posibilă În orice perioadă anterioară a istoriei. Ironia este că filosofii iluminiști favorizau o lume populată de agenți autonomi, căutând numai să optimizeze interesele personale pe piață. Totuși, pentru a face posibil acest lucru statele-națiune au trebuit să creeze birocrații gigantice pentru a supraveghea jocul și a se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
domnia legii și garantarea drepturilor omului. Dacă reușesc În atingerea acestui țel, atât Uniunea Europeană, cât și celelalte țări vor promova cauza umanității 7. Memorandumul Uniunea Europeană continuă spunând că „invită Statele Unite ale Americii să Îmbrățișeze În mod egal această cauză”8. Ironia este că Uniunea Europeană, ai cărei locuitori, În majoritatea lor, au renunțat de mult timp la orice afiliere creștină devotată, par să amplifice doctrina creștină În ceea ce privește inviolabilitatea oricărei vieți umane. Mulți europeni pot să ezite să recunoască datoria lor față de creștinism
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu știa Însă, că, În același timp, Etiopia folosea o parte dintre cele mai bune terenuri agricole de care dispune pentru a produce turte de in, de bumbac și de rapiță, hrană pentru vite care era exportată către țările europene. Ironia sistemului actual de producție a hranei este că milioane de consumatori bogați din țările dezvoltate mor din cauza așa-ziselor boli ale abundenței - atacuri de inimă, apoplexie, diabet și cancer - cauzate de supraconsumul de carne de vită hrănită cu grâne și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit al violenței. Este vorba de individul care violentează o ordine socială, dar nu intrînd violent în acea ordine, ci retrăgîndu-se într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rog, părinte,... dați-mă înapoi la înmormîntări... e mai vesel... Preotul: Ție ți-a cam intrat democrația asta nouă în cap...! Groparul: Nu, părinte..., mie mi-a ieșit democrația din cap pentru totdeauna... Preotul: (mereu atent, încordat, să surprindă orice ironie) Da! Și de ce, mă rog?! Groparul: Păi, în primul rînd pentru că nu există... Preotul: Măi, măi, ce le mai știi tu pe toate! Groparul: Și-n al doilea rînd pentru că mie nu-mi place democrația... "...democrația începe acolo unde dispare
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fragilitate, LCF, 2001, 10; Constantin Cubleșan, „Arleziana”, „Curierul”, 2001, 313; Victor Sterom, Banca de metafore, CRC, 2001, 11; Mariana Filimon, Trei poeți, CNT, 2002, 1-2; Ana Luiza Toma, Dansul - spirit al eternei feminități, „Porto-Franco”, 2002, 1-3; Teodor Mădălin, Farmec și ironie, TMS, 2002, 12; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 205-206; Vasile, Poezia, 163-175; Lucian Chișu, „Zâmbet de tigru”, VR, 2003, 3-4. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
curățenie sufletească, cel ce stă în frunte să fie cu râvnă, cel ce miluiește s-o facă cu bunăvoire, iar dragostea să nu fie fățarnică. Ca metode practice de realizare a acestor deziderate Sfântul Clement invocă: dezaprobarea, sfatul, dojana, admonestarea, ironia, exemplu, exercițiul etc. Educația creștină, după Clement Alexandrinu, se vrea a fi universală, cuprinzând oamenii de toate vârstele și categoriile sociale, ca mijloc de purificare și înălțare la Dumnezeu a fiecărui om. El consideră că omul nu se poate mântui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
democrația radicală se referă la construcția unui nou proiect hegemonic, care încearcă să articuleze revendicări destul de diferite. Astfel, democrația radicală trebuie să construiască un adversar, pentru a contracara principiul divide et impera. Așa cum notează Laclau și Mouffe (1985), una dintre ironiile lumii contemporane constă în faptul că, pe de-o parte există o multitudine de grupuri care luptă pentru un număr în creștere de revendicări emancipatoare (de la dreptul minorităților sexuale la discursul ecologist sau la apărarea drepturilor animalelor), și pe de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (partide și parlamente) și ale corpurilor care nu sunt alese (organizații precum băncile centrale sau diversele instituții de control), dar care sunt indispensabile "bunei guvernanțe". (6) Ca o ironie, militând pentru deschiderea vieții politice pentru cei care nu aparțin elitei, populismul cu înclinațiile sale majoritariste și cu patosul său antielitist poate cu ușurință să conducă la o îngustare a "politicului" și prin aceasta la o contracție a spațiului efectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partid capabil să guverneze, au ieșit încă o dată la suprafață, generând formarea unei noi facțiuni, Alianța pentru Viitorul Austriei (BZÖ). Cancelarul federal Wolfgang Schüssel (ÖVP) a prelungit existența coaliției cu noul și mai pragmaticul BZÖ (condus la început, ca o ironie a sorții, de Haider), în timp ce FPÖ a intrat în opoziție, unde și-a reluat vechea strategie a maximizării numărului de voturi și a criticii continue a guvernului. În alegerile generale din 2006, ambele partide populiste de dreapta au obținut împreună
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se înfățișa ca un dezmoștenit al soartei care se luptă cu o elită unită, în timp ce de fapt el exercita toată puterea în stat. Prima încercare a fost aceea de a-și zugrăvi opoziția ca fiind unită în interior. Ca o ironie, concentrarea propriei puteri a făcut ca acest lucru să fie mai ușor, dându-le adversarilor o cauză comună și inspirația de a coopera în maniere cu totul improbabile înainte, dincolo de diferențele lor ideologice și etnice, cum a fost, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cele două emoții fundamentale ale fobiei sociale sunt teama și rușinea. Teama este o emoție centrată pe manifestarea unei atitudini vigilente față de mediul înconjurător în așteptarea apariției unui pericol: pacientul se teme de orice formă de agresiune (conflict, reproșuri, umor, ironii) sau de dezaprobare verbală sau socială. Rușinea este convingerea pacientului că nu s-a putut conforma regulilor grupului și certitudinea că este, din această cauză, devalorizat și minimalizat. In general, în cazul fobiei sociale, cele două sentimente coexistă: teamă în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
roșească, să nu transpire, să nu tremure atunci când se află în fața unei alte persoane. Forme de confruntare: unii pacienți reușesc să comunice, cu prețul unui mare consum de energie și a elaborării unor evitări subtile (răceală relațională, agresivitate, umor și ironie sistematică în locul unei comunicări veritabile...) și să păstreze o activitate socială de fațadă, uneori la locuri de muncă cu responsabilitate. Emoțiile, în special teama, nu sunt mai puțin intens resimțite, pacientul trăind la fiecare confruntare sentimentul că a fost aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să observ disprețul sau mila în privirile celorlalți, chiar dacă aceștia nu spun nimic sau nu se manifestă deloc”. Credințe ” Ați manifesta emoțiile, înseamnă, în primul rând, a te situa pe o poziție inferioară, în al doilea rând, a te expune ironiilor sau disprețului, în al treilea rând, a te expune unei respingeri sociale progresive”. Este mai bine să-ți ascunzi și să-ți disimulezi problemele decât să ți le dezvălui. Este mai bine să se creadă că ești insipidă decât fragilă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
străine, cu o formație complexă de sociolog, istoric și jurist, a trezit mai curând suspiciuni decât aprecieri. Îmi povestea cu umor unele tracasări la care a fost supus, cu o undă de amărăciune pentru necazurile îndurate, dar mai curând cu ironie față de stupizenia autorilor acestora. În perioada dictaturii fasciste din România, a fost anchetat de Siguranță și, în mod discret, și de Gestapo cu privire la originea sa etnică. Întrucât deținea unele funcții importante la Universitatea din București, la Institutul Social Român și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
căreia comunitatea reacționează împotriva oricărei ordini și coeziuni sociale. Încălcarea ordinii de drept atrage după sine reacția punitivă a justiției. Încălcarea normelor morale generează reacția opiniei publice. La rândul ei, sfidarea convențiilor sociale provoacă reacțiile celorlalți, în așa fel încât ironia, râsul și alte sancțiuni cu caracter informal produc aceleași efecte ca și o pedeapsă propriu-zisă. Enunțarea caracterului obligatoriu al respectării normelor sociale pare un truism, dar ea are meritul de a evidenția faptul că, în viața socială, majoritatea acțiunilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
acceptă faptul deja împlinit, renegînd Prusia care ar fi dorit să potolească rebeliunea prin forță; în cele din urmă, Franța liberală și catolică a lui Louis-Philippe își va trimite trupele pentru a constrînge imperialismul olandez să respecte doleanțele diplomaților. Culmea ironiei: belgienii își vor alege un suveran protestant în persoana lui Leopold de Saxa-Cobourg. În ciuda consecințelor sale dezastruoase, episodul polonez este mai sublim. În 1915 devenind regat autonom supus ța-rului, Polonia va intra în insurecție în toamna lui 1830, înainte ca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aici rezultă în prezent atracția exclusivă față de cauze umanitare, ecologice și, în plus, de apărare și de ilustrare a acelei categorii particulare rebotezate cu numele de minoritate. Aceeași explicație este valabilă și pentru respingerea preceptelor religioase apartenențelor ca și pentru ironia față de identificarea națională prin cultivarea relicvelor. Ignorînd total elgeanțele circumscrise durabil unui teritoriu sau unui statut politic, această regulă de viață privilegiază apartenențele colective efemere. Ea nu se opune ferm participării civice și electorale, dacă e să credem sondajele care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
parodiază, prin dispunerea textului și principiul de ordonare ales, lucrările lexicografice sau enciclopedice „serioase”: cuprinde nume de persoane, ordonate alfabetic și însoțite, fiecare, de o fișă caracterologică pretins „tipică” pentru purtătorii acelor nume. Procedeul permite desfășurarea neîngrădită a fanteziei, subiectivității, ironiei, „travaliului scriptural”. „Fișele” sau „articolele” pseudodicționarului pot avea de la câteva cuvinte (uneori simpla semnalare a prezenței în cartea de telefon a numelui, bizar, la care se referă) până la mai multe pagini de text (e vorba, atunci, de schițe sau adevărate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]