9,871 matches
-
s-a ținut de cuvînt! Deci, contez pe tine! Cartea mea, cîtă o fi fost, nu mai era prin nici o librărie bucureșteană și, culmea, din cele aproape 1000 de exemplare venite la P. Neamț nu se mai găsește nici unul prin librării. De fapt, am constatat că tot mai multe puștoaice mă caută prin acel oraș în care mă voi muta neapărat în acest an! Aș pleca în fiecare zi de aici! Nu mai suport să stau atît de izolat, deocamdată. Totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a oferit să insiste și el pentru scoaterea mea de aici. Acum, cu cîți "prieteni" am eu la Consiliul Culturii, mă aștept la orice. De fapt: dacă sînt trecut în acel plan, dacă acel plan s-a difuzat centrelor de librării, înseamnă că e aprobat de Consiliul Culturii, că e valabil?!? Spune-mi și mie! Sigur, nu-mi doresc nimic altceva decît să-mi pot scoate în '86 a doua carte, însă nu mă pot bucura de o veste dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
va face. Dus la București (manuscrisul a fost avizat pînă la urmă și aștept să apară spre sfîrșitul lui decembrie; trebuia să mai sun, dar încă nu am făcut-o!), am văzut plicuri cu cartea ta pentru anumiți critici, la librăria C. Rom. (editurii "Cartea Românească" n. red.) Iaru (Florin n. red.) se va ocupa de corectură. Dan Stanciu mi-a făcut (sau o face) coperta. 65 de poeme. Condițiile de editare nu-s strălucite. I-am spus, totuși, domnului Bălăiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
că mai pot veni! Va trece Adrian (Alui Gheorghe n. red.), în curînd. Aurel 1983 Borca, 16 ian. '83 Dragul meu, Din munți. Aici e omăt, un omăt înghețat, dar omăt. Am început să învăț. Am trecut pe la Centrul de librării, am discutat cu Bararu. S-a simțit puțin ofensat că Andi Andrieș folosește intermediari, cînd ar putea să-i dea un telefon, plus că se văzuse la București cu el și discutaseră tocmai în problema cu cererile de carte. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Stănescu, [n.m. urmează cîteva nume "tăiate" de D. David] Nichita Danilov, Lucian Vasiliu, Geo Dumitrescu), eu am să scriu despre (țărani mereu n.m. tăiat de D. David și continuat cu) absurdul că suntem." Nu știu dacă volumul a ajuns în librării!? La Raveca nu era! Sper să ți-l trimită el. La Focșani n-aveam cum să vin. N-aveam bani. Și cred că numai de dragul lui Liviu Stoiciu m-aș fi dus. De tine nu știam c-ai să vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
foarte slăbită, pe acest fond nesimțindu-mă nici eu prea grozav. Poate că-și va reveni! Mă bucur pentru cartea ta ce stă să iasă (volumul de poezii "Fiul omului", editura "Cartea Românească" n. red.)! O aștept cu bucurie în librării! Pentru cea de la "Cartea Românească" voi vorbi cu cei de la Centrul de librării să comande mai multe. Pentru mine au cerut 2000 de exemplare. Îmi închipui (nu-mi mai amintesc) că te ai bine cu cei de la Iași care fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-și va reveni! Mă bucur pentru cartea ta ce stă să iasă (volumul de poezii "Fiul omului", editura "Cartea Românească" n. red.)! O aștept cu bucurie în librării! Pentru cea de la "Cartea Românească" voi vorbi cu cei de la Centrul de librării să comande mai multe. Pentru mine au cerut 2000 de exemplare. Îmi închipui (nu-mi mai amintesc) că te ai bine cu cei de la Iași care fac aceste comenzi! În ultima vreme am primit două daruri aparte. Primul: o pisică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru că nu știu încotro să mă îndrept. Băieții au plecat în UENO după cumpărături, iar Criss doarme pentru că a închis barul în zori. Dimi are o propunere: să mergem la magazinul de 100 de ¥, înapropierea căruia se află și o librărie bine aprovizionată cu cărțile manga. În zona în care locuim sunt două astfel de magazine, unde se găsesc aceleași mărfuri ca și în supermarketuri, dar la prețul de numai 100 ¥. A început să plouă! Noroc că ne-am luat umbrelele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
vigilenți, am scos atâtea poeme, etc. Nimeni nu mai credea în sistem, toți se achitau în silă de obligații, așa au apărut cărțile într-adevăr "tari" ale Angelei Marinescu, ale lui Vasile Vlad, cartea mea " Unu" printre primele scoase din librării și biblioteci în 1971, odată cu Tezele din iulie ale dictatorului. A.B.Ce prietenii literare v-au marcat în timpul vieții? George Almosnino, Iosif (Ioșca) Naghiu, Vasile Petre Fati, Bădiță Pandelea, Florin Mugur, Mircea Ciobanu și mulți alții, dintre cei dispăruți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
momește în cele mai obscure locuri, apoi îi trage realitatea de sub picioare. Numai dacă iei proza lui Mircea Eliade, de exemplu și deja ai o mulțime de capcane întinse bietului cititor. Dar nici cititorul nu se lasă... Cînd vede o librărie, trece pe partea cealaltă. Cînd vede un perete de cărți se gîndește iute la cutremur și la posibilitatea surpării acestuia, de asta se refugiază în locuri mai sigure, crîșma sau magazinul de fleacuri importante. Lupta e dură și pare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o scoase/Și-atunci putui privi cu drag.." Ai mei mă duceau cu forța la frizer, nu îmi plăcea să mă tund nici acum nu vreau să îl tund pe fiul meu undeva în complexul Potcoava, iar lîngă frizerie era librăria. Am scăpat înăuntru, am fugit și, drept recompensă, ai mei au trebuit, vrînd-nevrînd, să îmi cumpere o carte. Captură. Trofeul meu. Am examinat rafturile. Am întins mîna spre O mie și una de nopți. Povestea Regelui omar-al-neman avea un rege
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie În ce privește influența curentele culturale, singura grupare care m-a influențat a fost cea a mișcării echinoxiste, caracterizată prin echilibru, spirit critic, rigoare și respect față de marile tradiții ale culturii noastre naționale. Cuvintele poemelor mele s-au întunecat ca marea-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie. Chiuleam de la cursuri doar pentru a sta ceasuri întregi în Biblioteca Centrală a Universității Babeș-Bolyai, siderați de faptul că treceam zilnic pe lângă așa numitul "bârlog al lui Faust", o încăpere în care lucrase Lucian Blaga, în perioada cea neagră a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și mecanismele de promovare a cărților și autorilor. Dacă ne raportăm la deceniul opt al secolului trecut, nu pot să uit fantasticele tiraje ale unor volume de poezie apărute în "Biblioteca pentru toți". Lucram în acea perioadă la Centrul de librării din Cluj, ca merceolog de papetărie, și constatam că aceste cărți se epuizau cu o repeziciune uluitoare. Referitor la acea perioadă, aș face o mică observație. Vorbim mereu de ignoranța liderilor comuniști, dar constatăm din stenogramele publicate recent de "România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
împărtășeam bucuria de a pluti în imaginarul și creația ce ne apăra de frustrările și de suferințele din epoca dictaturii. Nu vedeam foamea, frigul, nu le resimțeam atât de mult, pentru că ne salva cultura. Desigur, mai erau bibliotecile, BCS, BCU, librăriile, cozile la cărțile ce se lansau, era lectura la vremea aceea, citeam aproape non-stop, și mai era și scrisul, încă foarte ascuns. Încă nerevelat. La ce bun, îmi spuneam, să încerc să public sub dictatură? Nu eram capabilă să bifez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-l provoca, precum imprudentul Oedip, am fost coleg de grupă, între anii 1963-1968, cu Adrian Păunescu, Ion și numai Ion Alexandru. Ei au plecat. A mai îndrăznit-o Mircea Nedelciu, marele prozator al generației optzeciste. Ne întâlneam, mai ales, în librăria editurii Cartea Românească, sau prin subsoluri, unde patrona Florin Iaru. S-a prăpădit, în mod absurd, poetul Ștefan Drăghici, de la Călărași. Primele mele pierderi scriitoricești s-au numit Jacques Byck, care m-a îndemnat să rescriu "Țiganiada", proiect realizat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un alt roman. În același timp, când inspirația e prietenoasă cu mine, scriu și poeme. A.B.Pentru cititorii noștri vă rog să transmiteți un gând... Un gând? Să fie sănătoși și să intre cât se poate de des în librării și biblioteci, să nu uite că există și scriitori români în viață care merită citiți, să cumpere cărți, totul ca să-și poată crește copiii în spiritul unor valori cu care nu vor ieși niciodată în pierdere. Cultura este singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
soneforism. Apoi am încheiat chiar în aceste zile un contract cu o editura bucureșteană, unde va apare, probabil anul viitor, o antologie a sonetelor mele. Am această intenție pentru că toate cele șapte volume de sonete nu se mai găsesc în librării și am senzația că nu mai păstrez legătură cu publicul, ceea ce îmi displace profund. După care am în plan alte lucrări, în afară poeziei. A venit și vremea altor încercări, altor genuri literare, a romanului și a jurnalului de călătorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
niciun scriitor nu poate spune că își cunoaște cititorii. Aici aș vrea să-ți vorbesc despre faptul că eu mă gândesc adesea la destinul cărților. Se publică azi o carte într-un oraș oarecare, ea se trimite (sau nu) în librării, intră în biblioteci, se lansează la târguri, o cumpără una, două, trei etc. persoane, o citesc repede, o împrumută unui prieten... și cu asta ai spune că se încheie lectura ei. Dar o carte nu e scrisă numai pentru astăzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care este diferența pentru cartea respectivă, pentru autorul ei mai ales? A.B.Cum este privită literatura română în străinătate? Păi... aș răspunde și eu cum răspunsese odată George Astaloș unui reporter: Nu este privită deloc. Adică într-o mare librărie din New York sau de aiurea nu găsești o carte de un autor român, nu găsești un manual de învățare a limbii române, deși am văzut pentru albaneză, pentru bulgară, croată etc. Și vina nu este a valorii literaturii, vina nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
desigur) care tipărește și publică masiv literatură, ziaristică, poezie, estetică, critică și ficțiune. Se lansează cărți, sunt prezentate cititorilor, discutate și răspândite cu emoție și dragoste pentru limba noastră maternă. Din păcate, publicul vorbitor de română descrește și îmbătrânește. O librărie care importa cărți din România a dispărut forțată de schimbările fundamentale impuse de internet. Deci cărțile bune se procura cu greu, tirajele sunt și așa destul de reduse, dar interesul rămâne aprins celor care iubesc slova românească. De multe ori discutăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Crinului alb", înțeleg să ridice "tânăra generație românească", bântuită de neliniști multiple în calea vârstnicilor; la rândul lor, experiențele avangardiste, europenizante, au susținătorii lor. Complementaritatea generațiilor, literar vorbind, e fenomen normal. În 1933 (anul nașterii lui Nichita Stănescu), intrau în librării: Creanga de aur de Mihail Sadoveanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu, Drumul ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de G. Ibrăileanu, Rusoaica de Gib I. Mihăilescu, Maitrey de Mircea Eliade, Golia de Ionel Teodoreanu, Oraș patriarhal de Cezar Petrescu, Europolis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
după gradurile și clima Ungariei și a României, Anul al treizecilea, Sibiu. Editura și Tipografia archidiecesană, întocmit cu aceleași coordonate ca și cel din 1880. * Calendariul Poporului Bucovinean Calendarul Poporului Bucovinean, Cernăuți, 1888-1913 în editura Biblioteca poporului bucovinean (1888), editor Librăria Romald Schally (18911896), editura Gazeta poporului „Deșteptarea” (1897-1900) Întocmit de S. Morariu-Andrievici între anii 1888 - 1894, E. Neșciuc între 1895-1913. Imprimat la Tipo și litografia concesională Arh. Silvestru - MorariuAndrievici în 1891, Tipografia G.Czopp în 1897, iar din 1888 la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
priveau istoria neamului românesc. Lumea noastră era o revistă destinată și orientării și apărării intereselor elevilor surdo-muți care făcea schimb de publicații cu altele asemănătoare: „Răsăritul nostru” din Focșani, de exemplu. Erau popularizate cărțile școlare pentru elevii surdomuți aflate în librării ori direct la autorii lor. Redacția era în corespondență cu cititorii din Canada, Siret, Târgu Ocna, Ploiești, Vama (Bucovina), Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura autorului, cu numeroase
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Este de datoria fiecărui bun român și iubitor de școală de a sprijini acest îndrăzneț, dar frumos și plin de avânt, început al tineretului școlar. Revista se găsește de vânzare în redacția ei din Școala din Cernăuți, dar și la librăria Marca Țării, tot în Cernăuți. (Din Deșteaptă-te române nr.32/16 XII 1923) * Speranțe, revistă de fapte și îndemnuri școlare, scrisă de elevi - 15 noiembrie 1923-1924. Apărea lunar, sub conducerea unui comitet de elevi și profesori. Din redacție: Dim
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]