9,631 matches
-
importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee cu un secol în urmă prin afirmarea rolului eticii protestante în edificarea spiritului capitalist. Principiul individualismului protestant s-a dovedit a fi în contradicție cu mentalitatea românească. Spațiul public exprimă exact această specificitate, iar el funcționează într-un cadru național și de aceea nu se poate substitui altor spații publice naționale. În România spațiul public dă expresie mentalităților și comportamentelor românilor. Datorită spațiului public organizarea raporturilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
s-a dovedit a fi în contradicție cu mentalitatea românească. Spațiul public exprimă exact această specificitate, iar el funcționează într-un cadru național și de aceea nu se poate substitui altor spații publice naționale. În România spațiul public dă expresie mentalităților și comportamentelor românilor. Datorită spațiului public organizarea raporturilor dintre oameni sau dintre grupurile sociale a cunoscut forma națională în societatea modernă. Spațiul public național s-a format într-un ritm alert, după 1859 și s-a extins după 1918. Se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dar odată intrați într-o structură politica și juridică europeană este improductiv de a gândi despre viitorul României în altă viziune decât cea europeană. De altfel, trebuie spus că se produc modificări, lente este adevărat, dar certe în conduitele și mentalitățile românilor din România reală. Mărturie stau cei 69% dintre români care cred că România a beneficiat și va beneficia de avantaje datorita aderării la Uniunea Europeană (Sandu, 2007). O pondere mai mare (74%) decât a românilor în legătură cu beneficiile statutului de membru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
întâmplă în țările care au aderat recent la EU? Acestea beneficiază de fondul de europenitate deja constituit de către EU, și, în același timp, aplică reglementările de la Bruxelles, devenite normă pentru toți decidenții interni. Spațiul public românesc este deja dominat de mentalitatea că salvarea vine de la Bruxelles. Este adevărat, 70% din decizii se iau la Bruxelles, dar aceste decizii nu se pot aplica la întâmplare în România ci în concordanță cu cadrul național. România se confruntă cu probleme de integrare și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
contract de muncă legal. Românii care muncesc ilegal nu se bucură de aceleași drepturi și de respect, dimpotrivă sun văzuți doar ca simplă unealtă de muncă. În România euronavetiștii vor să construiască sau să facă afaceri, însă se lovesc de mentalitatea și conduita lucrătorului român, care nu respectă programul de muncă sau calitatea lucrului făcut și pretind, în același timp, salarii mari. S-a ajuns ca unul din doi locuitori ai unei comune să plece la muncă în străinătate. Absolvenți de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
are loc după reguli impuse de realitatea concretă în care muncesc și trăiesc românii migranți în țări europene. Apartenența României la structurile europene nu a dus la o schimbare de la sine a conduitei unora dintre românii din afară și a mentalității populațiilor din țările europene față de români. Europenizarea este un proces de durată și de o nebănuită complexitate, încă nu suficient de bine perceput de majoritatea cetățenilor din țările membre ale Uniuni Europene. Bibliografie Beciu, Camelia, Perpelea, Nicolae (coord.) Europa și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îmbogățire culturală și spirituală prin cunoașterea și contactul cu alte locuri și civilizații, a unor medii de viață diferite. Un aspect evidențiat de D. Sandu referitor la consecințele migrației este legat de ideea că „experiența de locuire în străinătate schimbă mentalități”. Atenția acordată acestui aspect derivă din faptul că mentalitățile oamenilor cu privire la diferite aspecte ale vieții lor, la atitudini și comportamente constituie mijloace de acțiune și de punere în practică a acestora, ale căror efecte le resimte, direct sau indirect, întreaga
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
alte locuri și civilizații, a unor medii de viață diferite. Un aspect evidențiat de D. Sandu referitor la consecințele migrației este legat de ideea că „experiența de locuire în străinătate schimbă mentalități”. Atenția acordată acestui aspect derivă din faptul că mentalitățile oamenilor cu privire la diferite aspecte ale vieții lor, la atitudini și comportamente constituie mijloace de acțiune și de punere în practică a acestora, ale căror efecte le resimte, direct sau indirect, întreaga colectivitate. D. Sandu (2006, 56) este de părere că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aspecte ale vieții lor, la atitudini și comportamente constituie mijloace de acțiune și de punere în practică a acestora, ale căror efecte le resimte, direct sau indirect, întreaga colectivitate. D. Sandu (2006, 56) este de părere că se schimbă unele mentalități mai ales prin noile contacte sociale cu oameni, medii și culturi diferite, dar aceste schimbări depind de educația, vârsta și experiența de viață a celor implicați. Dintre cei intervievați, 41% sunt indeciși cu privire la exprimarea unei opinii referitoare la această problemă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
depind de educația, vârsta și experiența de viață a celor implicați. Dintre cei intervievați, 41% sunt indeciși cu privire la exprimarea unei opinii referitoare la această problemă, iar 38% cred că „cei ce au lucrat în străinătate gândesc altfel”. Convingerea asupra schimbării mentalității prin migrare este mai clară în viziunea celor ce au lucrat efectiv sau au plecat în alte țări, față de cei ce au o experiență indirectă în acest sens, ei fiind mai puțin convinși că „migrația schimbă valorile” (Sandu, 2006, 57
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unul din parteneri era orășean iar prin căsătorie scopul era atins. Tendința migratorie a ultimilor ani este însă inversă acesteia, fluxurile de populație se îndreaptă spre zone rurale. Orășenii duc cu ei modele de viață urbane și, privitor la familie, mentalități mai democratice de creștere și educare a copiilor. Cu toate acestea, indiferent de sensul migrației, între populația locală și cea nou-venită se produc schimburi culturale, acceptarea, asimilarea și respectarea lor, de ambele părți, contribuind la stabilitatea relațiilor interumane. Altfel stau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
înregistra puține contribuții notabile în acest registru. Totuși, lucrurile se schimbă și merg în direcția cea bună. După opinia regretatului Adrian Marino, cultura română ar fi încă, în bună măsură, o cultură a „fragmentului”, nu a sintezei, dominată de o mentalitate „publicistică, actualistă, improvizată”, o cultură „foiletonistică”, de comentariu eseistic, adesea strălucitor, dar care nu este orientată de mari proiecte (e drept, multe au fost inițiate, dar au rămas nefinalizate), fiind deficitară și sub raportul difuzării sale profesioniste în străinătate, neputând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să nu renunțăm la libertate, la drepturile noastre fundamentale pentru promisiunea securității reale și imediate sau pentru iluzia securității personale. 10. Pot să mă opun sistemelor nedrepte. Rezistența în fața răului implică opoziția la controlul informațiilor, beneficiilor și sancțiunilor. Să schimbăm mentalitatea, patologia „gândirii de grup”, să ne alăturăm celor care acționează pentru înlăturarea sistemelor sociale abuzive. În finalul cărții, Philip Zimbardo analizează „paradoxul eroismului”, lansând paradigma „banalizării eroismului” și propunând un „model cvadridimensional al eroismului”. Respingând ideea că eroii sunt oameni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
inerție îl numim literatură veche presupune o pregătire aparte. Nu spun că nu se poate bucura oricine de plasticitatea limbii vechi, de efectele expresive ale cutărui pasaj de cronică; doar că o face dând satisfacție unui alt gust, unei alte mentalități, unui alt mod de a gândi și a percepe lumea decât cele care i-au fost specifice autorului operei respective. Așa cum nu putem înțelege, de exemplu, iconografia medievală, dacă nu i-am studiat în prealabil codurile, dacă nu i-am
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în prealabil codurile, dacă nu i-am reconstituit regulile, la fel nu putem interpreta corect un text vechi în lipsa unui efort de arheologie a cunoașterii. Prin urmare, textele vechi pretind un specialist care să cunoască istoria (mai ales "istoria mică"), mentalitățile, valorile, credințele respectivei epoci. Într-un cuvânt, epistema potrivită, care, conform lui Michel Foucault, este esențială într-o sinteză. Ar fi vorba, deci, de un set de acumulări cognitive care condiționează orice discurs într-o epocă dată și care, la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe când în Evul Mediu ele erau cât se poate de reale. Dacă înțelegem acest lucru, avem premisele de a pricepe și valoarea pe care o acorda Cantemir fiecărei măști animaliere sau, după caz, maniera modernă, raționalistă prin care depășea această mentalitate. Pe scurt, pentru a înțelege dialogul permanent pe care măștile animaliere din Istoria ieroglifică îl poartă cu diferitele surse din Antichitate până în Evul Mediu târziu este necesar să reconstitui acea gândire specifică fiecărei epoci în parte și mai ales epistema
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
diferite site teoretice, ideologice, le deformăm mesajul, le traducem pe înțelesul nostru, le obligăm să ne vorbească despre problemele și crizele noastre, pentru a fi "actuale", dar nu facem un lucru esențial: nu ne mai îngăduim efortul de a reconstitui mentalitatea care le-a dat naștere, nu mai înțelegem valorile care le-au generat, tipul de cunoaștere pe care ele o ilustrează. Așa se face că anticii ne par niște eroi de benzi animate, iar medievalii, pe care îi plasăm cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o adică, specialist în problema culturii vechi românești, dar nu și în întregul Ev Mediu european. Cu alte cuvinte, ne lipsește posibilitatea de a mai avea perspectiva întregului. Cum procedăm însă atunci când obiect de studiu sunt autori cu o altă mentalitate, care țintesc către un "enciclopedism" care nouă ne este, astăzi, inaccesibil? Cum îl mai controlăm, de exemplu, pe Cantemir? Ar trebui să fim inițiați și în filosofie, și în teologie, și în logică, și în literatură, și în istoria religiilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
discurs literar, de vreme ce, e limpede, l-a ales în dauna altora, cu posibilități de a reda adevărul cu o mai mare precizie. Prin raționalismul său, prin viziune și procedee, prin cuprindere și prin spiritul ludic, Dimitrie Cantemir depășește cu mult mentalitatea medievală, dominantă încă în cultura română. Oricum, multe dintre sursele sale sunt medievale, chiar dacă le manipulează într-o manieră modernă. Or, pentru medievali, literatura, ca toate celelalte arte, era o simplă anexă a unui mod religios de a percepe lumea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al XVII-lea se raportează și Cantemir, de vreme ce lecturile sale sunt fie din zona antichității, fie din zona lucrărilor religioase, fie din cea a culturii occidentale a secolului în care s-a născut. El este omul veacului său. Oricum, ca mentalitate, el depășește cu mult medievalitatea culturii române, dar și ortodoxismul care persistă în aria răsăriteană a continentului, ca urmare a influenței tradiției bizantine. În timp ce Occidentul cunoștea acest proces de laicizare alertă, Răsăritul levantin se deschidea și el către formele occidentale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întreba, pentru cine și, mai ales, cu ce scop scrie Dimitrie Cantemir o carte stufoasă, labirintică, în limba română? În plus, una în care nici nu mai era nevoie de "traducerea" simbolurilor la final pentru a fi înțeles mesajul critic. Mentalitatea sa este, să nu uităm, una pragmatică. E vorba de un pragmatism comun întregii intelectualități din sud-estul european, după cum demonstrează Virgil Cândea: "Realismul medieval al gânditorilor bizantini se transforma la urmașii lor într-un pragmatism..."14. Prin urmare, la ceva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urmare, soluția aceasta este: Cantemir scria literatură și asta explică totul. Oare chiar explică? Pentru noi, care credem în ideea turnului de fildeș, a "artei pentru artă", probabil. Dar Cantemir nu putea să gândească în acești termeni. Nu îi permitea mentalitatea epocii, nu îi permitea nici logica propriului comportament. Deși este un adept al plasării începuturilor fanteziei în literatura română la finele secolului al XVII-lea începutul celui de al XVIII-lea (titlurile invocate fiind Viiața lumii și Istoria ieroglifică), Al.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că preocupările lor sunt deosebite, așa cum scopurile urmărite de operele lor diverse nu este identic (sic! n.m.) La rândul ei, această activitate literară nu poate fi evaluată în funcție de criteriile noastre actuale; ea se subsumează unor scopuri imediate și depinde de mentalitatea epocii"21. Prin urmare, nu este plauzibil să-i atribuim lui Cantemir practici străine epistemei care îl găzduiește. Intenția sa nu a fost aceea de a scrie un text literar, cât mai frumos ornamentat, pentru a-și impresiona o mână
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îl frustrează imprimându-le o "rezolvare" ficțională, alegorică, mutându-le din planul istoriei, pe care nu îl poate controla, în unul al gândirii simbolice, unde soluțiile epice sunt oricând posibile. Mă tem însă că și un astfel de gest trădează mentalitatea sa. Descoperirea literaturii Și totuși, cele două puncte de vedere (al lui Mircea Anghelescu și al Adrianei Babeți), deși aparent contradictorii, nu se exclud. Este adevărat că, în locul unei cazuistici exterioare, unele răspunsuri trebuie căutate chiar în natura discursului literar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ieroglifice eticheta de operă ficțională nu greșim cu totul, dar păcătuim prin omiterea unor aspecte importante. Alegoria lui Cantemir nu este un simplu joc expresiv, un artefact destinat unei desfătări rafinate. Nu acestea erau valorile epocii principelui, nu aceasta era mentalitatea sa. Cărturar format la umbra cărților clasice, autorul știa bine faptul că marile bătălii nu se câștigă în imediat, ci în eternitate. De aceea, a muta din registrul factologic, al istoriei și al politicii, fapte și conflicte care îl frustrau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]