9,547 matches
-
averii se afla în Țara Românească și era greu de administrat, așa că epitropii moștenitorilor decid să arendeze toate proprietățile. În perioada sovietică, in catacombele de sub cele trei biserici (Biserica Armeana, Sf. Constantin si Elena de lângă Circ, Biserica de la Albisoara Lîngă Moara veche) au fost jefuite sculpturile ce indicau direcția in labirinturile subterane a Chisinaului, unde se zice în popor că Manuc și-ar fi ascuns averea, în acele timpuri el a fost unul din cei mai bogați oameni din Europa.
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
internațional. "Pădurea spânzuraților" a reprezentat apogeul experienței regizorale filmice a lui Liviu Ciulei, după ce acesta mai realizase și alte filme ca regizor principal, așa cum au fost, "Erupția" și "Valurile Dunării", respectiv în calitate de regizor secund al lui Victor Iliu în filmul "Moara cu noroc". Experiența sa de arhitect, actor și scenograf au cântărit desigur decisiv la rezultatul final. Prin acest film, Liviu Ciulei se definește a fi "un regizor care crede în puterea imaginii". Alegerea decorurilor este semnificativă ca expresivitate, integrându-se
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
de la bastionul de est, de jur împrejur, zidul cetății era încins cu un brâu din piatră cioplită. La poartă se afla un orologiu. În cetate erau 10 prăvălii, 150 de case mai mici din piatră, o cameră pentru soldați, trei mori și o temniță „afundată ca un iad”. Palatul princiar măsura 1 500 de pași în perimetru având cinci turnuri dintre care două lucrate din „ceramică roșie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru muniție, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
rămas în istorie pentru producția de îmbrăcăminte și pentru industria pielăriei.O rețea de râuri mici, ce înconjurau orașul și conectarea acestuia la regiunea înconjurătoare au dus la un transport ușor de bunuri și au condus la o proliferare de mori și fabrici. Mai târziu, o rețea densă de căi ferate a adus un mare plus industriei din regiune și comerțului. De la mijlocul secolului al 19-lea , Boston înflorit cultural. A devenit renumit pentru cultura sa rarefiată literar și patronajului artistic
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
o dovadă clară a faptului că e de origine română, precizează prof. M.G. Popescu. „Numele de Coresie apare încă din 1525, septembrie 8 (...) pe un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis din Târgoviște, prin care întărea episcopiei Buzău țigani, mori, pește, miere, grâu, vin, o cărășie, scris de «și eu Coresi diac, care am scris în cetatea de scaun Târgoviște, luna septembrie 8 zile, și de la Adam ani curgători 7034/1525”. Coresi a mai scris hrisoavele din 1527 și 1528
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Formă parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la mori de apă, ce erau rare. Între secolele VII-VIII, climă s-a îmbunătățit, situația politică s-a stabilizat, astfel are loc o ameliorare a condițiilor economice. Are loc o creștere demografică lentă, dar sigură. Erau stimulate căutările pentru îmbunătățirea tehnicilor, astfel
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
1685)). Bisericile parohiale au continuat însă tradiția arhitecturii locale (biserica Sfinților Boris și Gleb (1586)). În satul Vitoslavliți, pe drumul dintre Novgorod și Mânăstirea Iuriev, a fost deschis un muzeu al civilizației lemnului. Aici sunt expuse numeroase biserici, case și mori din lemn din întreaga regiune a Novgorodului. Novgorod este legată de Moscova (531 km) și Sankt Peterburg (189 km) de autostrada M10. Autocarele asigură curse regulate cu cele două orașe și cu alte localități. Pe calea ferată se asigură legătura
Veliki Novgorod () [Corola-website/Science/302815_a_304144]
-
sud de Stâna de Vale. Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului, cu înălțimea de 80 m. Cea mai renumită este Cascada Răchițele, aflată la altitudinea de 1000 m. Pe rocile calcaroase întâlnim un relief diferit față de regiunile vulcanice. Deși ocupă suprafețe reduse, prin bogăția și varietatea formelor, acestea
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
Mitropolitului Sucevei, Teofan, al Episcopului de Rădăuți, Gheorghe, „și al întregului sfat”, donația deschizând astfel perspectiva unei creșteri și dezvoltări economice înfloritoare în următoarele secole a patrimoniului mănăstirii, care s-a îmbogățit cu numeroase moșii, case în târg, vii, bălți, mori. Valoarea istorică a complexului monahal, neîntreruperea vieții liturgice nici în vremurile de război și restriște când slujbele se țineau în încăperile subterane ale lavrei, bogata activitate culturală și filantropică, precum și faptul că încă de la început aceasta a fost închinată Sfântului
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
sub numele de "Municipium Aelium Hadrianum Napoca". După retragerea administrației romane din Dacia în anul 271 d.C., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Pentru a construi cetatea romanii au folosit ca și hotare ale cetății în primul rând Canalul Morilor și Pârâul Țiganilor, care trece prin Grădina Botanică și la momentul respectiv se vărsa în Canalul Morilor. Actualmente Canalul Morilor se află pe același loc, iar Pârâul Țiganilor, după ce trece de Grădina Botanică este colectat în sistemul de canalizare al
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Pentru a construi cetatea romanii au folosit ca și hotare ale cetății în primul rând Canalul Morilor și Pârâul Țiganilor, care trece prin Grădina Botanică și la momentul respectiv se vărsa în Canalul Morilor. Actualmente Canalul Morilor se află pe același loc, iar Pârâul Țiganilor, după ce trece de Grădina Botanică este colectat în sistemul de canalizare al orașului. Descoperirile arheologice au reușit să stabilească în mare parte traseul exact al orașului roman Napoca: La
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
înfloritoare avea să înceteze. Pentru a construi cetatea romanii au folosit ca și hotare ale cetății în primul rând Canalul Morilor și Pârâul Țiganilor, care trece prin Grădina Botanică și la momentul respectiv se vărsa în Canalul Morilor. Actualmente Canalul Morilor se află pe același loc, iar Pârâul Țiganilor, după ce trece de Grădina Botanică este colectat în sistemul de canalizare al orașului. Descoperirile arheologice au reușit să stabilească în mare parte traseul exact al orașului roman Napoca: La vest era mărginită
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
canalizare al orașului. Descoperirile arheologice au reușit să stabilească în mare parte traseul exact al orașului roman Napoca: La vest era mărginită de Pârâul Țiganilor (pe actualele străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord cetatea se oprea la Canalul Morilor (în zona actualelor străzi Octavian Petrovici și Andrei Șaguna), la sud pe actualele străzi Napoca și Bd. Eroilor, iar la est pe zona actualelor străzi David Francisc și Janos Bolyai . O a doua fortificație a existat pe teritoriul Clujului de
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
teritoriul Clujului de astăzi. În perioada secolelor IX-X, exista micuța așezare "Castrum Clus", care ocupa doar aproximativ un sfert din suprafața cetății romane. Era delimitată la vest și la nord, ca și incinta romană "Napoca", de Pârâul Țiganilor, respectiv, "Canalul Morilor", la est hotarul era aproape de linia actualului Bulevard Regele Ferdinand, iar la sud aproximativ pe linia actualei străzi Memorandumului și a laturii nordice a Pieței Unirii. Mult mai mică față de antica incintă romană, cetatea se presupune a fi fost construită
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord în perimetrul dintre actualele străzi Potaissa și Mihail Kogălniceanu, respectiv Avram Iancu. La est urma linia străzii Baba Novac, Cuza Vodă, iar apoi continua pe partea nordică tot de-a lungul Canalul Morilor. Fortificația timpurie își păstrează funcțiile de apărare devenind un "castellum" al orașului. Incinta este practic terminată în preajma jumătății veacului al XV-lea, poarta de est fiind de exemplu ridicată în 1449. S-au folosit blocuri mari din piatră pentru ridicarea
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
o serie de piese originale, documente, stampe și machete: un plug de lemn, o monoxilă descoperită în mâlul Crișului Alb, unelte de pescuit (plasă, trident, oștie), căni de breaslă din cositor și faianța, diplome și sigilii de breaslă, macheta unei mori pe apă etc. În continuare, sunt evocate principalele evenimente politice ale perioadei cu ajutorul a numeroase hărți murale, stampe, documente, machete și piese originale (arme, armuri, truse de paradă). Intrarea în prima sala de epoca modernă este marcată de portretele lui
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
trage concluzia că acestea au fost aduse de ape. Totuși, săpături arheologice sau cercetări amănunțite nu au fost întreprinse până astăzi, astfel încât nu poate fi precizată cu exactitate proveniența acestor unelte. În 1990 se fac cercetări arheologice sumare în punctul "Moara lui Iovescu", în satul Vineți și sunt găsite urme de locuințe pe două nivele de locuire: din secolul al IV-lea și secolele al VI-lea și al VII-lea. Din nefericire, lucrările nu au continuat și în anii următori
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
în centrul urban Mullingar, este o subterană datând din secolul VII sau VIII. Au existat mănăstiri creștine importante ale noii biserici, la Lough Ennell și la Lough Owel, legate de sfanțul Colmán și sfanțul Loman. Numele, Mullingar, "an Muileann gCearr", "moară stângace" se referă la un miracol al sfanțului Colmán. Mullingar se află în apropierea fortului regal al lui Malachi ÎI (bunicul lui Melaghlin sau Malachy), mare rege al Irlandei între 1014 și 1022. Piese de monedă găsite în Lough Ennell
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
accident care a ucis 77 de oameni, inclusiv pilotul, rănind alți 77. Imediat după accident conducerea Mercedes Benz a decis retragerea echipei de curse din orice competiție, inclusiv din Formula 1, la finalul sezonului. Accidentul a dat și apă la moară autorităților elvețiene care au beneficiat de ocazie și au interzis orice competiție auto, inclusiv Marele Premiu al Elveției. Fără Mercedes Benz, Formula 1 a revenit o afacere semnată Scuderia Ferrari care l-a înregimentat în rândurile sale pe Juan Manuel
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
care acționează generatoare electrice care în final o transformă în energie electrică. Tot forme de energie hidraulică sunt și energia cinetică a valurilor și mareelor. Energia hidraulică a fost folosită încă din antichitate. În India se foloseau roțile hidraulice la morile de apă. În Imperiul Roman morile acționate de apă produceau fâină și erau folosite de asemenea la acționarea gaterelor pentru tăierea lemnului și a pietrei. Puterea unui torent de apă eliberată dintr-un rezervor a fost folosită la extracția minereurilor
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
final o transformă în energie electrică. Tot forme de energie hidraulică sunt și energia cinetică a valurilor și mareelor. Energia hidraulică a fost folosită încă din antichitate. În India se foloseau roțile hidraulice la morile de apă. În Imperiul Roman morile acționate de apă produceau fâină și erau folosite de asemenea la acționarea gaterelor pentru tăierea lemnului și a pietrei. Puterea unui torent de apă eliberată dintr-un rezervor a fost folosită la extracția minereurilor, metodă descrisă încă de Pliniu cel
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
ales după Războiul Crimeei (1853-1856), orașul și-a accelerat dezvoltarea și a devenit un mare centru comercial cerealier, în special pentru porumb. De asemenea, au apărut fabrici de vin, de piele, de prelucrare a hameiului sau a tutunului, cele două mori sistematice. Tot în prima jumatate a secolului al XIX-lea, Balcicul este și el martor al mișcării de redeșteptare națională a bulgarilor, în frunte cu patriotul Koicho Raichov, care a contribuit la înființarea primei școli bulgărești, pe lângă biserica Sf. Nicolae
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
de cărămidă). De asemenea, orașul începuse să se extindă tot mai sus pe terase, iar către vest, la gura de vărsare a pârâului Ac-bunar, în locul numit ""Trapezata"", unde mai târziu avea să se înalțe castelul Reginei Maria, existau deja câteva mori de apă. Revirimentul bulgarilor și al altor creștini (greci, armeni) a făcut ca deja din acea perioadă populația de credință musulmană să înceapă a scădea numeric - mai ales odată cu independența deplină a Bulgariei în 1906. Totuși, față de alte orașe din
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
și argint (electrum) sau din os și lapislazuli. Ar fi suficient, poate, să menționam, într-o ordine aleatorie, ca în Sumerul antic erau inventate: scrierea, roată, matematică, astronomia, calendarele, sistemele de irigații, armura, carul de luptă, săbiile, harnașamentul căilor, cuiele, morile, sandalele, roată olarului, harponul, dalta, inelele, șeile sau acul. Tot din Sumer ne-au parvenit și primele date despre o religie politeista. Astfel, până în momentul în care descoperirile arheologice vor arăta că au existat și alte civilizații mai vechi de
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
26.82.13 26.82.14 26.82.15 26.82.16 27.10.11 27.10.12 27.10.13 27.10.20 Grup 26.8 Alte produse minerale nemetalice Clasa 26.81 Produse abrazive Produse abrazive Piatră de moară, piatră de ascuțit, roți de polizor și alte produse asemănătoare Pudră abrazivă sau granule, pe bază de țesătură textilă, hârtie sau carton Clasa 26.82 Alte produse minerale nemetalice Alte produse minerale nemetalice Fibre de azbest fabricate; mixturi pe bază
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]