8,673 matches
-
2014. În 2012, Elena Mîndru a câștigat premiului al doilea și premiul publicului în cadrul Montreux Jazz Voice Competition, premii acordate de către un juriu prezidat de celebrul aranjor și compozitor american Quincy Jones. În luna mai 2014, a câștigat competiția Young Nordic Jazz Comets Finland, alături de unul dintre cele mai active proiecte ale sale - Elena Mîndru Finnection (Elena & The Rom Ensemble). În iunie 2015, grupul a reprezentat postul de radio finlandez Yle, în finala competiției European Jazz Competition, la Rotterdam, Olanda. Interpreta
Acorduri românești în limbaj de jazz modern: Elena Mîndru Quartet, la New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105781_a_107073]
-
de Kohn Pedersen Fox, un vast parc și alte spații publice într-un mediu urban dens, care ar urma să transforme un cartier din New York. La categoria Infrastructură, premiul a fost decernat aeroportului Istanbul New de Scott Brownrigg și Grimshaw, Nordic, Haptic, Fonksiyon, TAM / Kiklop. Acesta ar urma să devină cel mai mare terminal din lume. Potrivit juriului, proiectul prezintă o soluție care “recunoaște creșterea exponențială a transportului aerian și exploatează potențialul unui nou plămân verde în oraș”. Nabil Gholam Architectes
Maratonul Arhitectonic al anului 2016 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105908_a_107200]
-
care lămuresc misterele naturii: acest "manual științific" sistematizează "istorii" bine sau foarte puțin cunoscute, altminteri adunate după criterii arbitrare. Chiar și simpla înșiruire a temelor din miturile africane, amerindiene, celtice, chineze, creștine și gnostice, egiptene, greco-romane, hittite, indiene, japoneze, mezoamericane, nordice, polineziene, siberiene etc. pune ordine în marile întrebări, ridică întrebări comune. De pildă, întrebările care survin asupra Creațiunii (E mitul personal sau impersonal? Linear sau ciclic? Haosul e dușmanul sau izvorul creației? Lumea e creată din nimic, din materie, din
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
Europa. Dar este acest deziderat sustenabil din perspectivă economică? O succintă privire asupra a câteva dintre aceste „dosare” ale lumii contemporane poate fi relevantă. După ce Flandra a primit autonomie sporită din partea Guvernului belgian, în 1993, unii politicieni din această parte nordică a țării au început să susțină desprinderea de Belgia și formarea unui nou stat. Argumentând cu prezervarea specificului cultural propriu și cu deosebirile de orientare politică, au dus diferendele până acolo încât, după cum se știe, după alegerile din 2010, țara
Secesionismul, o „soluţie” primejdioasă () [Corola-website/Journalistic/296293_a_297622]
-
pe care țara a aplicat-o anterior. Din 2014 încoace, procesul pare și mai accelerat, ponderea migranților în demografia daneză îndreptându-se spre 10%. Detaliind, se poate observa că majoritatea provin din Turcia, Irak, Bosnia și Herțegovina. Dintre celelalte state nordice în care migrația reprezintă o parte tot mai mare din întregul populației se detașează net Suedia, unde străinii rezidenți reprezintă peste 22%, urmată de Norvegia. La polul opus, Finlanda, care a impus restricții pentru migrație, înregistrează cel mai mic procent
Cum schimbă migranţii demografia… () [Corola-website/Journalistic/296319_a_297648]
-
România, ce au alcătuit astfel comunități cu o prezență din ce în ce mai marcantă în diversele țări din zonă (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, în afară de cele două țări anglo-saxone pomenite mai înainte). Incontestabil că prezența cea mai numeroasă actuală a românilor în perimetrul nordic este cea din spațiul anglo-saxon și în primul rând din Marea Britanie (nu există date statistice, însă se consideră că acolo s-au stabilit cel puțin 25.000 de persoane originare din România, după unele surse chiar un număr dublu de
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
ocolit Copenhaga și alte spații daneze. La fel ca și în Norvegia vecină, în Danemarca locuiesc peste 2.000 de români ce au, între altele, propriile lor organizații, precum și o parohie subordonată Patriarhiei Române, respectiv Mitropolia pentru Europa Centrală și Nordică. La Aalborg apare publicația „Dorul” (director editor Dan Romașcanu), unde, de-a lungul timpului, au fost publicate diverse contribuții ale oamenilor de cultură români de pretutindeni. Există și o casă editorială cu același nume, în care au fost publicate peste
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
O întreagă generație de europeni maturi, trecută printr-o profundă criză, privește, pe de o parte, cu maximă îngrijorare spre anii retragerii și, pe de altă parte, cu uimire spre sistemele de pensii din statele nordice, care par imune la cutremurele economice. Care este secretul lor? În esență, sistemele nordice de pensii se bazează pe trei piloni. Există în primul rând sistemul public, care pornește de la principiul că toți cetățenii au dreptul la pensie, independent de
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
profundă criză, privește, pe de o parte, cu maximă îngrijorare spre anii retragerii și, pe de altă parte, cu uimire spre sistemele de pensii din statele nordice, care par imune la cutremurele economice. Care este secretul lor? În esență, sistemele nordice de pensii se bazează pe trei piloni. Există în primul rând sistemul public, care pornește de la principiul că toți cetățenii au dreptul la pensie, independent de contribuție - în mod firesc, o pensie minimă, plătită de către stat din fonduri publice. În ce privește
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
și plățile prin faptul că oamenii rămân activi, iar fondurile private investesc cu success. Astfel este împiedicat colapsul sistemului, spectru de care se tem multe dintre economiile UE, în special cele din sud. Mai există și alte motive pentru care nordicii nu privesc cu îngrijorare vârsta de pensionare, cum fac majoritatea celorlalți europeni. Cvasi-inexistența corupției face ca banii publici să nu ia calea offshore-urilor sau a multinaționalelor; centrarea politicilor publice pe cetățean și nu pe stat se traduce prin grija față de
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
de pensionare, cum fac majoritatea celorlalți europeni. Cvasi-inexistența corupției face ca banii publici să nu ia calea offshore-urilor sau a multinaționalelor; centrarea politicilor publice pe cetățean și nu pe stat se traduce prin grija față de toate aspectele care pot încuraja nordicul să fie activ pentru foarte mult timp, în special față de sănătatea și familia lui. Fondurile de pensii sunt exact ce trebuie să fie, nu pușculițe pentru alte interese conjuncturale; pensiile rămân corelate cu dezvoltarea acestor țări și bazate pe realități
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
cetățenilor asupra viitorului lor financiar; privatizarea unei părți din a ceea ce înseamnă îngrijirea persoanelor vârstnice degrevează statul de cheltuieli importante. Toate aceste sisteme și abordări funcționează de ani buni sub ochii celorlalți europeni și ai celorlalte guverne. Din păcate, doar nordicii nu au grija bătrâneții... Diferențe grăitoare... Polonia: pensia medie în 1996 era cu doar 8,8% mai mare decât cea din 1989; În 2011, Marea Britanie cheltuia sub 12% din buget pentru pensii, Islanda 4,4% - Portugalia cheltuia 26,4%, Grecia
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
Margaret Thatcher, figurează în topuri ca unul dintre cei mai buni lideri ai lumii din toate timpurile! Cu totul altfel stau lucrurile în interiorul unui alt gigant european, Germania. Aici se remarcă pe deplin tradiționala încredere pe care o au cetățenii nordici în guvernele lor: cancelarul german Angela Merkel nu a scăzut niciodată sub 50% susținere și este votată cu regularitate drept cel mai popular politician. Detaliind, aflăm că 70% dintre germani o consideră persoana cea mai potrivită să salveze eurozona și
Despre popularitatea unor lideri () [Corola-website/Journalistic/296447_a_297776]
-
unită. Ne dorim enorm să ajungem la Olimpiadă”. Iar selecționerul Tomas Ryde a dezvăluit că performanța tricolorelor la Campionatul Mondial a fost recepționată pozitiv în Scandinavia, în special în urma seriei de interviuri pe care selecționerul le-a acordat pentru mass-media nordice: „Acest lucru ar putea avea efecte benefice asupra dezvoltării handbalului în România în anii următori”, consideră antrenorul Naționalei de handbal feminin. Festivitatea de premiere de către sponsorul „NIRO Investment Group” a handbalistelor echipei naționale a fost onorată de numeroase personalități, din
Handbalistele Naţionalei, sărbătorite şi premiate () [Corola-website/Journalistic/296454_a_297783]
-
precum și avantajele economice și strategice atrag ca un magnet interesele mai multor state, care duc o adevărată bătălie pentru supremație în regiune. Comori, competitori, mize. De peste două decenii, Oceanul Arctic a devenit zonă de competiție geopolitică. Zona Arctică, mai exact frontiera nordică a Rusiei, Norvegiei, Danemarcei, Statelor Unite și Canadei ascunde, potrivit studiilor, circa 22% din resursele nedescoperite de petrol și gaze naturale ale lumii. Este vorba, spun experții americani (susținuți în estimări de specialiștii ruși), despre aproximativ 90 de miliarde de barili
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
De pildă, Danemarca a prezentat Organizației Națiunilor Unite, la sfârșitul anului 2014, o cerere de revendicare, susținând că zona care înconjoară Polul Nord este legată de platforma continentală a Groenlandei, teritoriu autonom danez. Și Norvegia a făcut o prioritate din „strategia nordică”, construind o nouă generație de fregate și spărgătoare de gheață. La rândul lor, Statele Unite par mult mai interesate de subiect în ultima perioadă, elaborând un „Arctic Action Plan” considerat ambițios și menit să-i ajungă din urmă pe ceilalți competitori
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
la ONU extinderea propriilor hotare arctice cu 1,2 milioane de km pătrați, simultan deschizând noi porturi militare și propunându-și ca până în 2025 să aibă în regiune 13 aeroporturi și 10 stații antiradar. De altfel, în acest an, Flota Nordică a Rusiei participă la exerciții în Zona Arctică, „pentru a se pregăti în vederea unor activități militare în regiune”. Mai mult, Moscova a anunțat că va stabili o structură de comandă militară în regiunea arctică până în anul 2017, urmărindu-se „redeschiderea
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
rusești! Aceeași zonă este disputată concomitent și de Canada... Care sunt resorturile care „mână” statele în această întrecere pentru supremație? Alături de menționatele comori energetice din adâncuri, este vorba despre faptul că accesul în Zona Arctică înseamnă și controlul asupra rutelor nordice, dezvoltare economică, lărgirea perspectivelor strategice. Un argument economic ar fi acela că, odată cu topirea accelerată a gheții, transportul naval prin nordul pământului ar putea deveni cea mai rapidă cale de a face comerț în jurul lumii, mai exact de la durate ale
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
sosit tocmai din Dallas. (De fapt, atenuează el, se născuse „într-o comună, lângă Dallas"!) Fiu de român și de scandinavă, bravează sub numele hibrid de Dagmar Stratulat. Cu asemenea ascendență, succesul profesorului de română e cert. Vocativul prenumelui acestuia nordic, asamblat in extremis de Mariana în clipele de extaz, e de un umor nebun. Din păcate, ce urmează după spectaculosul „Ah, Dagmare!" e, narativ vorbind, pasabil. Superioară e următoarea proză de care aminteam, în care inepuizabilul Nelu face cunoștință cu
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
iulie. VREME. PROGNOZA METEO MOLDOVA În jumătatea de sud a regiunii, în prima săptămână de prognoză, vremea se va menține călduroasă, valorile cele mai ridicate fiind de așteptat în data de 21 si 26 iulie. În schimb, în jumătatea nordică vor fi variații semnificative, astfel că, după ziua foarte caldă de luni, spre mijlocul săptămânii, vremea va deveni răcoroasă. La nivelul întregii regiunii sunt estimate medii ale valorilor diurne în scădere, de la 30-31 de grade în primele două zile
Temperaturile scad brusc. Prognoza meteo pe două săptămâni by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/79904_a_81229]
-
dar e clar că noi punem accent pe aceste mici întreprinderi pentru că ele sunt soluția viitoare pentru dezvoltarea economică. Și aici vreau să dau încă un exemplu care mi s-a părut absolut interesant și chiar impresionant aș spune: țarile nordice au o mare tradiție în dezvoltarea micilor afaceri, dar de fapt nu numai mici afaceri ci foarte mici afaceri. Ei au un concept pecare îl promovează foarte intens, acela de autoangajare, deci practic o persoană care are un anume tip
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
cât mai mult. Aceasta ca o chestiune de bază. Pe de altă parte, s-a făcut un coctail de argumente acolo. Sunt argumente de ordin social, în ce direcție să meargă Scoția. Oare să meargă spre un model social democrat nordic, spre exemplu, sau nu. Chestiuni legate de gestiunea resurselor - oare nu mai bine ne gestionăm noi resursele, prioritar petroliere din Marea Nordului decât să fim gestionați de la Londra și eventual să luăm doar o parte? Chestiuni legate de antipatii sau simpatii
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
nici bulgarii nu stau, poate nu văd eu bine, dar am fost prin Bulgaria de mai multe ori, nu ne depășesc mult la infrastructura rutieră. Sunt de acord. Dar ei reușesc să aducă turiști cu avionul din Germania, din statele nordice, și nu numai pe litoral. Și noi am putea face acest lucru. Noi ne concentrăm, și au fost foarte multe programe, gen "Litoralul pentru toți", domnule Bădulescu ce rol au aceste programe? Au un rol important pentru turismul intern, foarte
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]