10,880 matches
-
galbenroșietice. În centrul aripilor se găsește o linie argintie, în unghi drept, care înconjoară pata reniformă sub forma literei “gamma”. Aripile posterioare sunt de culoare brun-deschis, mai întunecată pe margini (fig. 38 a). Oul este eliptic, de culoare albicioasă, cu nuanță verde-gălbuie. Larva are 40 - 45 mm lungime, având corpul îngustat anterior. Capul este mic, galben-brun cu pete negre; abdomenul este verde-deschis cu nuanță albăstruie; pe partea dorsală prezintă șase dungi longitudinale albicioase, iar lateral pe fiecare segment cu câte o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare brun-deschis, mai întunecată pe margini (fig. 38 a). Oul este eliptic, de culoare albicioasă, cu nuanță verde-gălbuie. Larva are 40 - 45 mm lungime, având corpul îngustat anterior. Capul este mic, galben-brun cu pete negre; abdomenul este verde-deschis cu nuanță albăstruie; pe partea dorsală prezintă șase dungi longitudinale albicioase, iar lateral pe fiecare segment cu câte o bandă gălbuie (fig. 38 b). Biologie. Iernează în stadiul de larvă matură sau pupă în sol sau resturile vegetale rămase în câmp după
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
țara noastră se întâlnește în toate regiunile, mai ales în zonele de stepă. Descriere. Păduchele verde al mazării se prezintă sub două forme: a) forma apteră are corpul de 2,2 - 3,3 mm lungime, de culoare verde în diferite nuanțe. Antenele sunt mai lungi decât corpul. Corniculele scurte, picioare lungi, cu tarsele negre. Coada este lungă, sagitiformă (fig. 46 b). b) forma aripată are corpul de 2,3 - 3,5 mm lungime, de culoare vernil primăvara și verde până la brun-roșcat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
În zonele temperate se întâlnește numai în spații protejate, la plantele legumicole, floricole și citrice. Descriere. Femela are corpul de 1,2 - 1,4 mm lungime, de culoare brună-castanie. Antenele și picioarele sunt galben-deschis, iar ultimele segmente ale abdomenului cu nuanță portocalie. Capul este mai lat decât lung, în partea anterioară triunghiular-alungit. Antenele sunt alcătuite din 8 articole. Aripile sunt înguste și franjurate, cele anterioare prezintă o singură nervură longitudinală, bifurcată (fig. 53 a). Masculii sunt mai mici decât femelele, asemănători
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
principale, rugozitatea tegumentului. De asemenea, radicelele proliferează și pe ele apar gale ovale, cu dimensiuni de 0,5 - 0,7 mm în diametru, dispuse uniaxial. În interiorul unei gale se dezvoltă o singură femelă. Plantele atacate au aparatul foliar slab-dezvoltat, cu nuanță roșietică și cu tendință de ofilire. Poate produce pagube până la 40 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea unui asolament de 4 - 5 ani pentru terenurile infestate. - Plantarea unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a solului, pentru o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
când interpreții „savurează” plăcerea de a cânta împreună reliefând frumusețea sonoră amplificată de utilizarea în totalitate a registrelor pianului, fără a o încadra în ansamblul expresiv, real al partiturii. Este vorba de o realizare artificială a unui joc exagerat de nuanțe și culori timbrale. Stăpânirea meșteșugului elaborării unei diversități de culori instrumentale nu este suficientă pentru a transmite ascultătorului mesajul artistic al compozitorului. Simpla manipulare a unei palete sonore, fără participarea reală a gândirii și a afectului, duce la formalism, la
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
a interpretării ca pianist. Amintirile celor care l-au ascultat și înregistrările rămase ne prezintă o pianistică a tuturor posibilităților expresive cum remarcă și Lavinia Coman: „Un sunet cu totul aparte prin calitatea rafinată a tușeului, o bogăție infinită de nuanțe și culori, o maleabilitate ritmică abia-abia perceptibilă, o aderare subtilă la ansamblu atunci când cântă cu un partener sau în formație camerală, iată câteva atribute care uimeau asistența de fiecare dată când maestrul se afla în fața claviaturii.” Compozitor genial, în creația
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sonoritate (timbru). Muzica partiturilor pentru patru mâini este mai densă, atât armonic cât și polifonic, prin ocuparea unei arii mai largi a claviaturii. Acționând cu un tușeu omogen în registrele extreme, cei doi vor realiza un cânt unitar în diferite nuanțe și într-un tempo adecvat. 1.2. Partitura pentru pian la patru mâini Compoziția muzicală - prin felul cum este recepționată de către subiectul căruia i se adresează - se diferențiază radical de celelalte opere de artă. Dacă opera unui poet, sculptor sau
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și intensitățile, deși nu rămân în domeniul relativismului total, lasă un câmp larg de manifestare inițiativei interpreților. Din combinațiile lor rezultă: tempoul, accentele, legăturile între mișcare și dinamică etc. Indicațiile cu care sunt notate mișcările și fluctuațiile lor, ca și nuanțele, având un caracter relativ, realizarea lor este legată de posibilitățile tehnice, psihofiziologice și culturale ale interpreților etc. Dar actul interpretativ nu este un domeniu al liberei inițiative a interpreților. La baza procesului interpretării nu stau numai elemente „imponderabile”, cum ar
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
raportându-le la specificul pianelor vieneze din epoca sa; aceeași remarcă și în privința lucrărilor lui Bach concepute pentru clavecin etc. Dacă dorim să interpretăm ceea ce au scris Mozart, Beethoven și ceilalți clasici, trebuie să evităm edițiile „revăzute”, „adaptate”, care aduc nuanțe noi, frazări diferite, accente și mișcări metronomice „originale”. Există în prezent un număr mare de ediții „Urtext” pentru clasici: Henle, (1948), Schott (1970), Universal sau Weiner Urtext Edition (1901) pentru Haydn, Mozart și Beethoven, Bärenreiter (1924) pentru Schubert, ediții care
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ai măsurii. Semnificația și conținutul emoțional al muzicii determină dacă și în ce fel se face modificarea tempoului. Ea pune problema relației dintre dinamică și tempo: nu se poate găsi gradul de degajare ritmică a frazei decât legându-l de nuanța dinamică adecvată. Se impune de asemenea evitarea de către interpreți a identificării termenului de crescendo cu accelerando și a celui de diminuendo cu rallentando. Interpreții duo-ului trebuie să caute a statornici un tempo optim în execuția unei piese - tempo care
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
de studiu, se pot circumscrie într-o arie de dificultăți sporite următoarele situații: - cânt în valori mici în tempo rapid; - succesiuni de valori egale în mișcări paralele și contrarii; - începuturi și încheieri de fraze muzicale; - cânt la unison în diferite nuanțe; - schimbări dinamice;cânt în p și pp; - schimbări agogice; - ornamente; - succesiuni de acorduri, cu sau fără pauze.” Aceste aprecieri generale asupra tehnicii specifice repertoriului de duo își vor găsi concretizarea într-o interpretare artistică viabilă. Cerința expresă a unei interpretări
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
partitură și exersată pentru a evita orice neînțelegere. Țesătura muzicală a unei partituri pentru pian la patru mâini impune uneori o utilizare specială a pedalei: în cazurile în care pasajele polifonice sunt dense și cuprind toate registrele pianului simultan în nuanță de ff, singurul mod satisfăcător de a pune pedala va fi „vibrato-ul” sau „semi-pedala”. Pentru exemplificare am ales Sonata în Do major, partea a III-a, de P. Hindemith. În măsurile 37-39, pedalizarea „vibrato” va fi făcută de Primo
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și să asigure redarea unor efecte orchestrale strălucitoare sau evocarea diverselor timbruri ale orchestrei. În primul caz (când un pasaj în ff-fff este corespondentul unui tutti orchestral) pedala „forte” va fi menținută pe întreaga durată a plajei muzicale, sau, dacă nuanța este de ppppp, ea va fi utilizată în semipedală. În al doilea caz (de redare timbrală a instrumentelor), 36 pedala va trebui să fie schimbată cu multă minuțiozitate, virtuozitate sau uneori suprimată pentru a reda timbrul luminos al unui clarinet
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sau rezonanța pizzicato-ului. Cât privește pedala surdină (una corda), odată acționată surdina, mecanismul cu ciocănele lovește o singură coardă, reducând astfel nivelul sonor al pianului. Apăsarea surdinei conturează un timbru învăluit, mai îndepărtat și constituie un sprijin în realizarea nuanțelor pp sau ppp. De regulă, surdina se pune în două feluri: fie puțin înainte de nuanța pp, de exemplu în Suita Dolly op. 56 de G. Fauré, piesa nr. 3 Le jardin de Dolly, măs. 46-47. Ex. aceasta cu scopul de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ciocănele lovește o singură coardă, reducând astfel nivelul sonor al pianului. Apăsarea surdinei conturează un timbru învăluit, mai îndepărtat și constituie un sprijin în realizarea nuanțelor pp sau ppp. De regulă, surdina se pune în două feluri: fie puțin înainte de nuanța pp, de exemplu în Suita Dolly op. 56 de G. Fauré, piesa nr. 3 Le jardin de Dolly, măs. 46-47. Ex. aceasta cu scopul de a obține o tranziție subtilă și continuă de timbru, fie pe nuanță, de exemplu piesa
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
fie puțin înainte de nuanța pp, de exemplu în Suita Dolly op. 56 de G. Fauré, piesa nr. 3 Le jardin de Dolly, măs. 46-47. Ex. aceasta cu scopul de a obține o tranziție subtilă și continuă de timbru, fie pe nuanță, de exemplu piesa nr. 5 Tendresse - măsura 61, tot din Suita Dolly. Ex. pentru a efectua o schimbare de culoare mai tranșantă. Surdina se ridică în același mod, când în timpul unui crescendo, când pe momentul însuși al reîntoarcerii la o
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
de exemplu piesa nr. 5 Tendresse - măsura 61, tot din Suita Dolly. Ex. pentru a efectua o schimbare de culoare mai tranșantă. Surdina se ridică în același mod, când în timpul unui crescendo, când pe momentul însuși al reîntoarcerii la o nuanță mai susținută. Ca și pedala „forte”, surdina va fi notată pe ambele părți (Primo și Secondo) ale partiturii în așa fel încât partenerul de la Primo să fie prevenit și să-și modifice în consecință maniera de atac a clapelor. În
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cu un sunet „alb, imaterial” notele aflate în „spatele” planului muzical de la Secondo. O asemenea situație o întâlnim în Șase piese op. 11 „Barcarolla” de Rahmaninov, măs. 1-4: Ex. Secondo, vocea a treia : motiv ritmico-melodic descendent, repetitiv, aproape identic în nuanța de p, având indicația de execuție tenuto. Secondo, vocea a IV -a : o formulă ritmico-melodică identică de acompaniament în nuanța de pp. Sonoritatea în nuanțele foarte mici necesită un efort psihic deosebit din partea interpreților. Cei doi trebuie să fie capabili
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
piese op. 11 „Barcarolla” de Rahmaninov, măs. 1-4: Ex. Secondo, vocea a treia : motiv ritmico-melodic descendent, repetitiv, aproape identic în nuanța de p, având indicația de execuție tenuto. Secondo, vocea a IV -a : o formulă ritmico-melodică identică de acompaniament în nuanța de pp. Sonoritatea în nuanțele foarte mici necesită un efort psihic deosebit din partea interpreților. Cei doi trebuie să fie capabili „să asculte propriul lor sunet, în nuanțele cele mai infime și ale partenerului, de-a lungul interpretării, obținând astfel o
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Rahmaninov, măs. 1-4: Ex. Secondo, vocea a treia : motiv ritmico-melodic descendent, repetitiv, aproape identic în nuanța de p, având indicația de execuție tenuto. Secondo, vocea a IV -a : o formulă ritmico-melodică identică de acompaniament în nuanța de pp. Sonoritatea în nuanțele foarte mici necesită un efort psihic deosebit din partea interpreților. Cei doi trebuie să fie capabili „să asculte propriul lor sunet, în nuanțele cele mai infime și ale partenerului, de-a lungul interpretării, obținând astfel o transparență perfectă a sonorității. În
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
tenuto. Secondo, vocea a IV -a : o formulă ritmico-melodică identică de acompaniament în nuanța de pp. Sonoritatea în nuanțele foarte mici necesită un efort psihic deosebit din partea interpreților. Cei doi trebuie să fie capabili „să asculte propriul lor sunet, în nuanțele cele mai infime și ale partenerului, de-a lungul interpretării, obținând astfel o transparență perfectă a sonorității. În Andante cu variațiuni KV 501 (măs. 151-154) de Mozart, putem sugera următorul raport și Secondo: I și II - timbrate în 43 p
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și Secondo: I și II - timbrate în 43 p, cu evidențierea expresivității melodiei în care notele punctate vor fi realizate la nivelul clapei cu „pernuța” degetelor, totul pe un suport discret de doimi; III și IV - degete „plate” detimbrate în nuanța de ppp care vor „murmura” acompaniamentul de șaisprezecimipe arpegiate pe un suport de octave executate ușor la nivelul clapei: Ex. 1.3.3. Planurile sonore Odată stabilită concepția muzicală comună, cei doi parteneri trec la următoarea etapă în construirea muzicii
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
șaisprezecimipe arpegiate pe un suport de octave executate ușor la nivelul clapei: Ex. 1.3.3. Planurile sonore Odată stabilită concepția muzicală comună, cei doi parteneri trec la următoarea etapă în construirea muzicii pentru duo de pian și anume: stabilirea nuanțelor în cadrul planurilor sonore. Suprapunerea vocilor din Sistemul I-IV ne obligă să considerăm conceptul de nuanță și în dimensiunea sa verticală. Compozitorul - cu câteva excepții notează o nuanță pentru cele patru voci, lăsând interpreților grija să etajeze, să echilibreze diversele
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Planurile sonore Odată stabilită concepția muzicală comună, cei doi parteneri trec la următoarea etapă în construirea muzicii pentru duo de pian și anume: stabilirea nuanțelor în cadrul planurilor sonore. Suprapunerea vocilor din Sistemul I-IV ne obligă să considerăm conceptul de nuanță și în dimensiunea sa verticală. Compozitorul - cu câteva excepții notează o nuanță pentru cele patru voci, lăsând interpreților grija să etajeze, să echilibreze diversele planuri dinamice. Referitor la nuanțe și planuri, H.G. Neuhaus spunea: „... principala preocupare a pianistului trebuie să
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]