9,057 matches
-
Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de cerealele. Fiind o zonă cu fertilitate a pământului mai redusă, aceste culturi solicită multă muncă. Având în vedere și relieful deluros, nu este posibilă realizarea unei agriculturi moderne. Comuna este recunoscută ca o mare producătoare de mere, prune și nuci. Producțiile de prune și mere în mare parte sunt transformate în țuică. O principala ocupație a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Devesel o are suprafața mare de pășune de 557 ha. Principalele
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
fiind formată din satele Predeal, Tulburea, Zimbroaia și Sărari. În total, populația comunei era de 1308 locuitori, care se ocupau predominant cu agricultura, în special pomicultura (creșterea prunilor mai ales, existând însă și câteva mii de cireși, peri, meri și nuci). În satul Predeal se aflau atunci și o biserică ortodoxă (singura din comună) și școala comunei, înființată în 1885, în care învățau în 1899 48 de elevi. Comuna Opăriți se afla în vecinătatea ei, formată fiind din satele Opăriți, Vitioara
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul județului se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 26 grade latitudine sudică. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ216A, care o leagă spre sud de Vărbilău. Rețeaua stradală a
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
și iudeospaniolă=arpa ?...în latină=alapa); -a agipa=a adăpa; astupuș=dop, capac mai mic; -a astruca= a pune bine undeva unde nu se vede ceva; -afund=adânc; -apțâguit=băut puțin; -aclo,acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
plată cu diametrul de apr.45-60 cm si o coadă lungă de 1-1.5 m care se folosește la introducerea pâinii în țăst ori cuptor, pe care sub pâine au fost puse frunze de brusture(=arctium lappa, vechea slavă="lopus"),nuc, viță de vie, bostan și mai rar de sfeclă, varză. -"cu litera M" -moșioacă bâtă cu măciulie la capăt (o bâtă ciobănească mai sănătoasă),(în expresia vezi că iau moșioaca la ciñe=vezi că te iau la bătaie); mñic=nimic
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Crăciunului, încă de cu ziuă, pornesc copii cu Steaua, prin poezia căreia vestesc pe gospodarii satului "„Că azi Maria, naște pe Mesia”", gospodarii îi primesc pe urători și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o serie de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de murdărie. Anexele respective aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia satului gospodăriile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
comună funcționau 3 biserici ortodoxe (dintre care una a mănăstirii Pinu) și 8 mori de măcinat. În aceeași perioadă, în zona înaltă a comunei mai era organizată și comuna Goidești, formată din satele Goidești, Brătilești, Fundata, Ivănețu (reședința comunei), Plaiu Nucului, Ploștina, Pistritu și Varlaam, ea întinzându-se mult spre nord, cuprinzând și nordul actualei comune Gura Teghii. Comuna Goidești avea 1370 de locuitori ce trăiau în 312 case; în ea funcționau 4 mori de apă, 3 pive, 2 dârste, o
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
de oi și 2 biserici. În 1925, comuna Brăești avea aceleași trei sate, și în plus cătunul Piatra, comuna având o populație de 1798 de locuitori. În același timp, comuna Goidești avea satele Brătilești (noua reședință), Fundata, Goidești, Ivănețu, Plaiu Nucului, Ploștina, Varlaam și cătunul Pestrițu; populația ei era de 1850 de locuitori. În 1931, comuna Brăești apare consemnată ca având în plus și satul Dosu - Pârscovel acum (astăzi, Pârscovelu). În 1950, comunele au făcut parte din raionul Cislău al regiunii
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Berca (în trecut, Pâclele și Joseni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băceni, Berca (reședința), Cojanu, Joseni, Mănăstirea Rătești, Pâclele, Pleșcoi, Pleșești, Rătești, Sătuc, Tâțârligu, Valea Nucului și Viforâta. Lângă satul Pâclele din această comună se află Rezervația Vulcanii noroioși. Centrul său este destul de dezvoltat, având un aspect urban. Comuna se află în zona centrală a județului, pe ambele maluri ale Buzăului (deși principalele zone locuite se
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
una în fiecare sat) și o școală primară cu 76 de elevi la mănăstirea Berca. Pe actualul teritoriu al comunei Berca mai funcționa și comunele Pleșcoi și Gura Aninoasei. Comuna Pleșcoi, cu cătunele Muscelu, Pleșești, Pleșcoi și Urlători (astăzi, Valea Nucului), totalizând 1710 locuitori și fiind reședința plaiurilor unite Pârscov și Slănic ale județului. Comuna Pleșcoi avea două biserici (la Urlători și Pleșcoi) și o școală mixtă cu 102 elevi în anul 1899. Comuna Gura Aninoasei cuprindea satele Băceni, Botanu, Gura
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
fost ramura Dorogi din familia Gutkeled. După 1800, proprietar a fost contele Zichy Ferenc. În 1870 cu colaborarea acestuia a fost fondată școala regală maghiară de vieri. După tradiția populară și explicația științifică a numelui, Diosig, înseamnă un colț cu nuci, fapt ce e susținut și prin ștampilele așezării din anii 1608 și 1691. Prima dată Diosigul a fost menționat în înregistrările din 1278 (Gyozik), în legătură cu primii ei proprietari (familia Dorog din neamul Gutkeled) și în legătură cu mănăstirea Sfântul Egidiu. Localitatea era
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
dată se zice că nu se mai aude cucul cântând deoarece i-a tăiat coasa glasul. Oamenii cred că din acest moment această pasăre se transformă în uliu.( Ioan Brândaș) La Sânpetru, dacă tună, nu vor fi în acel an nuci și alune, deoarece tunetul le-a stins rodul și vor cădea seci. In ziua de Sf.Ilie nu se lucrează la fân ca să nu se răzbune Ilie care umblă pe cer cu carul de foc. La această dată trebuie să
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1 altă naționalitate); 295 din aceștia aveau religia greco-catolică, 11 erau ortodocși, 5 romano-catolici, 8 reformați, și 10 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor" (Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaja). 1896
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]