8,836 matches
-
la minte, încât vestea despre ei ajunse chiar și până la noi..." (Ioan Slavici, Florița din codru) (d) "Scufița Roșie, ia te uită ce flori frumoase strălucesc în jurul tău! Și tu nici nu le iei în seamă măcar... Atât de serioasă pășești pe drum, de parcă te-ai duce la școală. Și e atât de plăcut să hoinărești și să zburzi prin pădure; e atâta veselie !..." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (e) "Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de comportament pot avea urmări dezastruoase pe plan școlar. În acest caz școala are o deosebită importanță în sensul că trebuie să îndrume familia în așa fel încât școlarul din care face parte să primească o educație aleasă. Fiecare copil pășește pragul școlii cu impresii, dorințe și visuri foarte diferite. Atitudinea micilor școlari față de școală, de învățătură depinde de gradul realizării visurilor și așteptărilor fiecăruia. De aceea este foarte important ca viitorul elev să-și formeze încă de la început o imagine
Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
o tablă internațională de șah (pp. 214, 312). Nici despre Occident, în general, autorul nu-și face deloc iluzii. După 1944, enorme iluzii au avut și oamenii politici cu mare experiență. S-au înșelat (p. 338). Rezultatul este că Don Quijote pășește în această zonă pe un teren labil, nesigur, etern oscilant, de o ambiguitate fundamentală. Vântul bate când într-un sens, când în altul. Pleacă un general rus și vine un U.S.S., în scopuri turistico-demonstrative, la Constanța. Jocul acesta de balanță
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
complementare. Deci o dublă existență literară, normală și spontană devine perfect posibilă. Fără a pune în discuție, dar nici a privilegia specificitatea, deloc imuabilă. Ea intră în tot mai multe, noi și inedite combinații, încât orice purism devine practic imposibil. Pășim, progresiv, într-o perioadă de interferențe și metisaje culturale inevitabile. Fenomen strict obiectiv, de acceptat și evaluat ca atare. A treia formă, în sfârșit, de depășire a complexelor de orice tip este de a le... ignora pur și simplu. Este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
altă metodă. Ține minte însă că greșelile sunt necesare tocmai pentru a ne înțelege că avem nevoie de transformări. Scopul tău este acela de a-ți conduce copilul până la acea răscruce de drumuri unde va hotărî calea pe care va păși independent. Nu trebuie să-l lași singur până acolo, nu trebuie să-l ghidezi mai departe. Mulți părinți au tendința de a-și exagera rolul: nu simt că a venit momentul să lase liber “copilul”. Sau nu vor să înțeleagă
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
forme, materiale, toate sunt introduse În procesele de design ale copiilor. Aceste noi experiențe ale copiilor pot avea un impact pozitiv asupra lor În viitor, creându-le acele spații de care ei au atâta nevoie și În care vor putea păși În spațiul real, pe care Îl vor putea modela cum vor ei, renunțând astfel la imaginile de-a gata ale jocurilor pe calculator. Copiii se vor transforma din utilizatori și consumatori În designeri ai propriilor vise și dorințe, care vor
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
un spațiu de frontieră între imanent și transcendent, un ne-loc în care se inserează discursul celuilalt. De fapt, cu ajutorul conceptelor și metodologiei transdisci plinare, Raluca Bădoi ne dezvăluie, în toată splendoarea ei complicată, țesătura integratoare a aspirației către totalitate. Pășind mai întîi pe urmele lui Husserl și Heidegger, autoarea ne demonstrează că Lévinas nu s-a mulțumit cu o asimilare a noțiunilor de pentru sine și dezapropriere de sine, oricît de seducătoare ar fi, ci merge mai adînc, spre acel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vreo negare mai formală a Înțelepciunii Divine decât a decide că există o incompatibilitate esențială între Justiție și Utilitate? Întotdeauna mi s-a părut că cea mai crudă neliniște care poate lovi un spirit inteligent și conștiincios este tocmai a păși peste această graniță. În ce parte să te așezi, într-adevăr, partea cui să o iei, pus în fața unei astfel de alternative? Va fi aleasă Utilitatea? Spre aceasta înclină oamenii ce-și zic practici. Dar chiar dacă nu știu să lege
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dar nu cred să existe un tânăr de seama mea care să rămână indiferent la un astfel de eveniment. Cu siguranță eu nu voi uita această experiență și aștept cu nerăbdare să o repet, chiar și pentru plăcerea de a păși un sala teatrului, alături de atâția spectatori veniți aici din dorința de a aprecia frumosul.
Sfera by Briciu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93592]
-
Baltazar, privitor la Viața lui Mihai Eminescu: "Aș fi putut strânge în volume articole de critică risipite de câțiva ani prin reviste, mult mai atrăgătoare într-un fel, dar mi-am zis că nu se cade unui critic român să pășească în arena literară cu preocupări recente, înainte de a-și fi dat verdictul și a-și fi încercat puterile cu marii reprezentanți ai spiritului de creație românesc. Mi-am făcut deci o profesie de credință de a începe cu Eminescu, fără de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gheorghe, Vasile cel Nou, Paraschiva, Sisoe), apocalipsele, tot ce cuprindea descinderi și ascensiuni (Viața sfântului Vasilie cel nou și înfricoșatele vămi ale văzduhului, Cuvânt de înblare pre la munci). Theodora, îmbăiată cu untdelemn turnat din vase despecetluite de către tineri frumoși, pășește pe porțile cerului de cristal curat așa cum Dante purificat cu rouă intră în Purgatoriu. Demonii au și în aceste scrieri raporturi simbolice cu păcatele. La vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
printr-o grea și lentă năvală de vite, într-un tablou vrednic de Troyon: Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise Și vitele muginde la sghiab întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-auză ca șoaptă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e nu se poate mai specific românească, reluând tipica regresiune la geologia primitivă. Sadoveanu își creează teritoriul lui primordial într-un spațiu transcendent, Hogaș se mulțumește doar să pună între Piatra-Neamț și mânăstiri distanța dintre două continente. Pentru a putea păși îndărăt spre alt mileniu, scriitorul se lasă cuprins de un miraj la care îl ajută percepția lui delirantă. Hogaș nu poate păstra proporția normală a dimensiunilor: totul e sau colosal de mare sau imens de mic, și călătorul ține la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin "lunca nădejdilor", unde "floarea albaștrilor cînd" și "frunza verzuilor poate" sunt moarte. Abia când se exprimă direct și simplu, Elena Farago e o remarcabilă poetă a dragostei pudice, fie că vorbește bărbatul: Tu care vrei alături cu mine să pășești, Nu crede că sunt robul pe care-l miluiești. Cu ochii tăi cei galeși în van vei aștepta Să îmi aplec genunchii cerșind iubirea ta. Nici lingușiri, nici lacrămi deșarte-n ochii mei, Chiar dac-ai fi "minune aleasă-ntre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acuma, catolic practicat și rigid, este poetul recluziunii melancolice, al sfintelor bucurii bucolice îngăduite ființelor neprihănite, și intră cucernic în salonul de țară al copilăriei, depunând la ușă marea lui "geantă cu volume prăfuite": În salonul vechi de țară am pășit ca-ntr-un altar, Sfiicios, copilăria mă privea de prin unghere. Prins de zid, același ornic urcă-al timpului calvar Și aceleași bibelouri dorm pe-nguste etajere... În acest salon de țară cu miros uscat de cimbru Ce nepotrivite-s
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
singur în cavou, privind sicriele de plumb și ascultând scârțâitul coroanelor, prin parc apar fantome și trece o pasăre "cu pene albe, pene negre", strigând "cu glas amar", poetul plânge și râde sarcastic "în ha, în ha", sau râde "hidos", pășește singuratec pe pustiile piețe, intră în casa iubitei și-i ordonă să-i cânte un marș funebru. El se duce în grădina autumnală și se-ntinde ca un mort pe masa părăsită, sau plânge în parcul dezolat, în haine negre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vehement, prin mărturisirea obiectivelor editoriale, sugerate încă din articolul-program al revistei: La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"229. Specificul limbajului politic din presa românească a secolului al XIX-lea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este sugerat încă din articolul program, semnat de C.A. Rosetti: La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"486. Publicație de factură politică și literară, Românul apare la București, începând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
referință în mod conștient de-a lungul istoriei sale seculare, și care fusese repropus mai amplu de Reforma Gregoriană din secolul al XI-lea, nu a fost însușit de frați și, cu atât mai mult, de către Francisc, care intenționa să pășească pe urmele lui Cristos cu adevărat sărac. De fapt, Sfântul, în Testamentul său (nr. 14) referitor la stilul de viață al primului grup de însoțitori, spune că i-a fost revelat de Dumnezeu că ei trebuie să trăiască „după forma
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
locuință mică și la Riccardina, lângă Bologna, oferită de domnul Accursio Magno, autorul noului comentariu (Glossa) de drept civil în cinci volume. Mulți nobili și plebei, clerici și laici, renunțând la fastul măreției lumești, l-au urmat pe fericitul Francisc, pășind pe urmele sale. Sfântul Părinte i-a învățat să caute perfecțiunea evanghelică, să trăiască în sărăcie și să umble pe calea sfintei simplități. A scris apoi o Regulă evanghelică pentru sine și pentru frații săi, de acum și din viitor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Închisoare din Kentucky n-a fost una dintre cele mai Înțelepte. Atunci când poarta din fața mea s-a deschis În sfârșit, am plecat În cea mai mare grabă spre ușa care ducea În curtea Închisorii. Am avut un sentiment de eliberare pășind În lumina caldă a soarelui de după-amiază. Temerile mele păreau să dispară pe măsură ce Înaintam În curtea de mărimea câtorva stadioane de fotbal. Între mine și clădirea de beton În care se afla și clasa mea nu erau decât câțiva deținuți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
se intensifică rapid, se stabilizează și este, În general, permanentă. Autorul și consultantul În afaceri Leon Martel spune că schimbarea structurală necesită deseori demolarea instituțiilor, relațiilor și procedurilor vechi și Înlocuirea lor cu altele, complet noi. „Nu avem cum să pășim În viitor”, scrie el, „cu trecutul În spate”. Schimbarea ciclică este schimbarea temporară care, În general, nu provoacă modificări permanente În structura unei organizații. Printre caracteristicile schimbării ciclice se numără repetitivitatea, durata limitată și o mare libertate de modificare a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
vecine, Se Întinde o umbră... cineva parcă vine... Părere-nșelătoare, și-acum mă amăgești? Dar nu, văz o ființă... spre mine-naintează... Să m-arăt... de vederea-mi ea nu se Înspăimîntează; Un strein pe aicea sfială ar avea. Ea pășește, ia seama... o auz că șoptește. Negreșit e femeie... Ce zice? Mă numește! Pieptul, inima-mi bate: aceasta este ea”. Acesta este momentul inaugural, și cel mai puternic liric, al iubirii În poemele lui Gr. Alexandrescu. De el se leagă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu este un pustiu, nu-i un spațiu fără margini, amenințător și nefertil. Numai jalea e „fără margini”, numai dorul este „fără hotar”, numai Îndrăgostitul fără speranță simte Îndemnul să se arunce pe un cal și „prin văzduh să-noate, / pășind peste-orizonturi, zburînd peste cîmpii”... Neliniștea poetului visător este scurtă, un „acord Îngeresc”, un „glas prietenesc” plutesc prin aer și-i dezmiardă urechea. El nu simte, În consecință, dorința „să nu mai facă parte din trista omenire”, să se piardă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
leapădă de frică și de sfială. E faza dulcei violențe inițiale. Priceputul logofăt Îl notează: „O, ceasuri de desfătare, de ibovnici numărate, Atunci cînd biata fată pe călcaturi măsurate Se leapădă de-o rușine ce o țînea la opreală Și pășește spre ibovnic cu frică și cu sfială.” Răbdarea, pîrjolirea, lacrimile și celelalte semne de supliciu exprimă, În realitate, o imensă poftă de desfătare (cuvînt esențial În terminologia erotică a epocii): „Avînd numai bucurie Că pei În statornicie’’... Am analizat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]