10,156 matches
-
a fost acoperită cu șindrilă, înlocuită apoi cu tablă galvanizată. La construirea bisericii nu s-a utilizat fierăstrăul, toate bârnele fiind tăiate din topor, inclusiv capetele celor trei bârne prelungite în console, la colțurile navei și altarului. Interiorul nu este pictat și nici nu se observă urme de pictură, cu excepția ușilor împărătești. Ancadramentele ușilor naosului și pronaosului sunt împodobite cu motivul frânghiei încadrat de linii în zig-zag și rozete cu petale înscrise în cerc. Clopotul bisericii datează din 1780. S-au
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
Iuliu Moldovan (n. 30 august 1956, Târnăveni) este un artist plastic român. Artistul pictează de la vârsta de 12 ani, arta plastică fiind pentru el un mod de viață, suportul său existențial. La această vârstă încearcă studii după natură, peisaje, naturi statice neîncercând a reproduce după mijloace fotografice. Este preocupat de arhitectură, aerodinamică, anatomia omului
Iuliu Moldovan (pictor) () [Corola-website/Science/317992_a_319321]
-
arhitectură, aerodinamică, anatomia omului etc. Mai târziu studiază Istoria Artelor Plastice Universale, făcând studii după operele de Artă ale marilor maeștrii. După cursurile liceale urmează Școala Populară de Artă din Târgu Mureș. Timp de 16 ani locuiește în capitală unde pictează și restaurează pe șantiere de Artă Monumentală. În această perioadă este student la Academia de Artă București-secția Artă Monumentală, durata de studii 6 ani. Pictează de 40 de ani, pictând peste o mie de lucrări, în marea lor majoritate aflându
Iuliu Moldovan (pictor) () [Corola-website/Science/317992_a_319321]
-
Școala Populară de Artă din Târgu Mureș. Timp de 16 ani locuiește în capitală unde pictează și restaurează pe șantiere de Artă Monumentală. În această perioadă este student la Academia de Artă București-secția Artă Monumentală, durata de studii 6 ani. Pictează de 40 de ani, pictând peste o mie de lucrări, în marea lor majoritate aflându-se în colecții particulare în țară și străinătate. Arta sa suferă o continuă schimbare, artistul fiind într-o perpetuă căutare. Ajungând la maturitate trece ușor
Iuliu Moldovan (pictor) () [Corola-website/Science/317992_a_319321]
-
Târgu Mureș. Timp de 16 ani locuiește în capitală unde pictează și restaurează pe șantiere de Artă Monumentală. În această perioadă este student la Academia de Artă București-secția Artă Monumentală, durata de studii 6 ani. Pictează de 40 de ani, pictând peste o mie de lucrări, în marea lor majoritate aflându-se în colecții particulare în țară și străinătate. Arta sa suferă o continuă schimbare, artistul fiind într-o perpetuă căutare. Ajungând la maturitate trece ușor de la o formă la alta
Iuliu Moldovan (pictor) () [Corola-website/Science/317992_a_319321]
-
suferă o continuă schimbare, artistul fiind într-o perpetuă căutare. Ajungând la maturitate trece ușor de la o formă la alta de exprimare, de la pictura de șevalet la cea murală și invers. Prin arta sa dezvoltă compoziții monumentale de mari dimensiuni, pictate în tehnici mixte, abordând subiecte de importanță istorică, religioasă, de ambient, aceste ansambluri monumentale fiind aflate în spații publice : parcuri, fațade clădiri, biblioteci, biserici. Compozițiile sale sunt ordonate de tușe severe deschise în adâncime, pline de încărcătură lirică, dezvăluind un
Iuliu Moldovan (pictor) () [Corola-website/Science/317992_a_319321]
-
despre o sărbătoarea a locuitorilor din Kol'ao care a rămas în tradiție, la sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie, după recoltarea cartofilor. La sărbătoare, mamele erau obligate să prezinte ultimii copii născuți de la ultima recoltare a cartofului. Copii erau pictați cu o linie roșie peste față, de la o ureche la cealaltă, cu sânge de vicuna (lama sălbatică). La final, carnea animalului jertfit era consumată de mamele copiilor. Sărbătoarea se bazează pe obiceiuri străvechi, cănd mamele erau obligate să mănânce carnea
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
247 scudi și 54 baiocchi la terminarea lucrării la 24 septembrie 1616. A realizat fresce și în Capela Paolină de la Santa Maria Maggiore din Roma precum și aripile Aldobrandini ale Vaticanului. S-a zvonit că Reni ar fi fost angajat să picteze capela pontificală de la Montecavallo (Capela Buna Vestire), dar că el a considerat că nu este plătit suficient și că de aceea a plecat la Bologna, lăsându-i lui Domenichino rolul de principal pictor de la Roma. Mai târziu, Reni s-a
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
Capela Buna Vestire), dar că el a considerat că nu este plătit suficient și că de aceea a plecat la Bologna, lăsându-i lui Domenichino rolul de principal pictor de la Roma. Mai târziu, Reni s-a dus la Napoli să picteze tavanul unei capele din "San Gennaro". Acolo însă, ceilalți pictori de seamă, cum ar fi Corenzio, Caracciolo și Ribera, se opuneau vehement oricărei concurențe și s-a zvonit ca ei ar fi conspirat să-l otrăvească pe Reni (așa cum se
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
Dominic din Basilica San Domenico din Bologna, între 1613 și 1615, care a avut ca rezultat radianta frescă "Glorie Sf. Dominic", o capodoperă comparabilă cu Arca di San Domenico. El a contribuit și la decorarea Capelei Rozariului din aceeași biserică, pictând "Învierea". La Ravenna, a pictat capela din catedrală cu admirata pictură "Israeliți strângând mana". După plecarea de la Roma, Reni a pictat în stiluri variate, fidel gustului eclectic al multor ucenici ai lui Carracci. De exemplu, piesa de altar "Samson Victorios
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
din Bologna, între 1613 și 1615, care a avut ca rezultat radianta frescă "Glorie Sf. Dominic", o capodoperă comparabilă cu Arca di San Domenico. El a contribuit și la decorarea Capelei Rozariului din aceeași biserică, pictând "Învierea". La Ravenna, a pictat capela din catedrală cu admirata pictură "Israeliți strângând mana". După plecarea de la Roma, Reni a pictat în stiluri variate, fidel gustului eclectic al multor ucenici ai lui Carracci. De exemplu, piesa de altar "Samson Victorios" formulează posturi stilistice caracteristice manierismului
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
o capodoperă comparabilă cu Arca di San Domenico. El a contribuit și la decorarea Capelei Rozariului din aceeași biserică, pictând "Învierea". La Ravenna, a pictat capela din catedrală cu admirata pictură "Israeliți strângând mana". După plecarea de la Roma, Reni a pictat în stiluri variate, fidel gustului eclectic al multor ucenici ai lui Carracci. De exemplu, piesa de altar "Samson Victorios" formulează posturi stilistice caracteristice manierismului. Crucificarea și "Atlanta și Hipomenes" prezintă însă o mișcare diagonală cuplată cu efecte de lumini și
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
de Raphael. În 1625 prințul Władysław Sigismund Vasa al Poloniei a vizitat atelierul artistului de la Bologna în călătoria sa prin Europa de Vest. Relația apropiată dintre pictor și prințul polon s-a soldat cu achiziții de desene și picturi. În 1630, a pictat "Pallion del Voto" cu imagini ale Sf. Ignațiu și ale lui Francis Xavier, pictate în timpul epidemiei de ciumă din 1630 ce a afectat Bologna. Cel mai remarcabil ucenic al său a fost Simone Cantarini, zis „Il Pesarese”; el a pictat
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
de la Bologna în călătoria sa prin Europa de Vest. Relația apropiată dintre pictor și prințul polon s-a soldat cu achiziții de desene și picturi. În 1630, a pictat "Pallion del Voto" cu imagini ale Sf. Ignațiu și ale lui Francis Xavier, pictate în timpul epidemiei de ciumă din 1630 ce a afectat Bologna. Cel mai remarcabil ucenic al său a fost Simone Cantarini, zis „Il Pesarese”; el a pictat un portret al maestrului său, astăzi în Galeria Bologneză. Temele abordate sunt în principal
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
pictat "Pallion del Voto" cu imagini ale Sf. Ignațiu și ale lui Francis Xavier, pictate în timpul epidemiei de ciumă din 1630 ce a afectat Bologna. Cel mai remarcabil ucenic al său a fost Simone Cantarini, zis „Il Pesarese”; el a pictat un portret al maestrului său, astăzi în Galeria Bologneză. Temele abordate sunt în principal biblice și mitologice. Reni a pictat puține portrete: cele ale papei Sixt al V-lea, al cardinalului Bernardino Spada, și Beatrice Cenci sunt cele mai cunoscute
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
1630 ce a afectat Bologna. Cel mai remarcabil ucenic al său a fost Simone Cantarini, zis „Il Pesarese”; el a pictat un portret al maestrului său, astăzi în Galeria Bologneză. Temele abordate sunt în principal biblice și mitologice. Reni a pictat puține portrete: cele ale papei Sixt al V-lea, al cardinalului Bernardino Spada, și Beatrice Cenci sunt cele mai cunoscute. Identitatea portretului lui Cenci este însă neclară, întrucât Beatrice Cenci a fost executată la Roma înainte de nașterea lui Reni și
Guido Reni () [Corola-website/Science/323434_a_324763]
-
de îngrijire a bolnavilor. Anul 1929 a reprezentat o mare cumpănă pentru frații din mănăstire. Un incendiu devastator a izbucnit aici. Biserica și celelalte construcții au fost distruse. Toate sfintele icoane au pierit în mijlocul flăcărilor, cu excepția uneia. Icoana Sfântului Nicolae, pictată în secolul al XVII-lea, se afla în chilia starețului când nenorocirea a lovit obștea și, ca prin miracol, a scăpat nevătămată. Biserica nouă va fi ridicată în anul 1936. La câțiva ani de la incendiu, în 1934, Carol al II
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
lemn. Întregul edificiu, atât în interior, cât și exterior are pereții acoperiți de scânduri de brad, acoperisul este din șindrilă, iar turla cu înveliș piramidal apare încununată de o cruce din fier. Interiorul bisericii este simplu, fiind decorat cu icoane pictate pe lemn. Biserica adăpostește încă vechea icoană din 1584, primită de la Ierusalim, împreună cu icoana Sfântului Nicolae, cea care a scăpat nevătămată din incendiul de la 1929 și care, fiind considerată făcătoare de minuni, are în permanență o candelă aprinsă. Biserica e
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
Toader Chiciorea, fiul preotului Gheorghe Chiciorea, care sub conducerea sa pe vremea când era primarul satului, ajutat de un comitet de conducere, s-a înnoit catapeteasma cu pictură tot pe pânză și ulei, adăugându-se și icoanele împărătești și praznicale, pictate pe lemn, icoane care se păstrează și astăzi și urmează a fi așezate în muzeul Bisericii ce se va deschide până la finele anului 2008 din ințiativa preotului paroh Stoicescu Gh Georgian-Laurențiu. La anul 1940 Biserica, datorită deteriorării în timp a
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
Gheorghe Chiciorea. În 1987 parohia devine vacantă fiind suplinită pentru scurt timp de Pr. Mitică Rebega. Apoi va fi ocupata de Pr Budianu Toderică, iar la inițiativa sa și a credincioșilor între anii 1992-1993 va mări Biserica și va fi pictată în tehnica fresco, fiind sfințită de către P.S. Episcop Epifanie Norocel, episcop al Eparhiei Buzăului și Vrancei. În anul 1996 parohia devine iarăși vacantă fiind ocupată în același an de Pr. Băieșu Corneliu. Acesta se va îngriji de reamenajarea clopotniței, aceasta
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
se face printr-o ușa din lemn, după ce se urcă două trepte din lespezi de piatră. Acoperișul cu învelitoare din șindrilă, unic pentru întregul edificiu, înglobează și volumul bolților, încununat de cruci din fier forjat. Interiorul este reprezentat de icoanele pictate pe lemn, cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele împărătești vopsite cu roșu. În anul 2003, la monumentul din Vrâncioaia au început lucrări de restaurare și reparații la acoperiș și la temelie, punându-se în valoare inscripțiile in chirilică
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
fără turlă. Spațiul din interior este compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor închis. Sfântul Altar este luminat de o fereastră mare la est și una mică la proscomidiar, spre nord. Catapeteasma din lemn de tei, poleită cu bronz, este pictată de un anonim. Pereții bisericii nu au pictură, locul ei fiind luat de mai multe icoane din lemn. Sistemul de boltire, în strânsă legătură cu concepția spațială a bisericii corabie, pune în valoare tâmpla monumentală din lemn sculptat și aurit
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
renovată catapeteasma și s-a realizat un gard nou în jurul bisericii. De asemenea, s-a început construcția unei clopotnițe și a unui praznicar, care au fost finalizate de succesorul său, preotul Vasile Greșanu (1984-1994). Parohul Teodor Giosan a renovat biserica, pictând-o și înzestrând-o cu obiectele de cult necesare, cu sprijinul financiar al enoriașilor și a preotului Axel Baver din Germania. În perioada 2001-2009 preotul Giosan și inginerul Alexandru Șandru-Alboi au construit pe Strada Izvorul Alb o biserică cu hramul
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
lemn de la Langlois. În 1959, și acest pod de lemn de la Fos a fost demontat, în cadrul unor lucrări de lățire a șoselei. Oficiul de turism din Arles l-a cumpărat, cu intenția de a-l monta în locului celui original, pictat de Van Gogh. Din motive tehnice și peisagistice a fost imposibilă reconstrucția sa pe amplasamentul original. A fost ales un amplasament la 3 km în aval și podul, după lucrări ample de restaurare, a fost finalizat în 1997. Din 1998
Podul lui Langlois din Arles (seria lui Vincent van Gogh) () [Corola-website/Science/323501_a_324830]
-
Van Gogh arăta pe la jumătatea lui martie 1888 că a început un studiu pentru o compoziție cu femei spălând rufe lângă Podul Langlois și, la 2 aprilie, că lucrează la un alt tablou cu podul. Aceasta a fost prima variantă pictată de el a unei compoziții cu Podul Langlois de peste canalul Arles. Reflectând asupra lucrărilor lui Van Gogh cu Podul Langlois, Debora Silverman, autoarea cărții "Van Gogh and Gauguin: The Search for Secret Art" ("Van Gogh și Gauguin: căutarea artei secrete
Podul lui Langlois din Arles (seria lui Vincent van Gogh) () [Corola-website/Science/323501_a_324830]