10,542 matches
-
se căsătorească cu iubitul ei de atunci, Jacques Charrier, "în mod sincer, trist și fatal, doar pentru a-mi salva reputația". Oricât de emancipată ar fi fost, acest sex-simbol al anilor '50-'60 nu voia cu niciun preț să se pomenească "singură și nemăritată cu un copil, ceea ce ar fi stârnit un scandal nemaipomenit". Ehei, odată ce și-a pus conservatorismul gheara pe noi... Dacă dragostea fizică în afara căsătoriei rămâne, astfel, periculoasă, flirtul, în schimb, permite și acum reconcilierea unor lucruri în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
uitare: tot ce uitase, toate întrebările pe care intenționat evitase să și le pună" de ani de zile. "Mai iubește oare încă și altceva decât pe sine însăși și propria-i viață?" Da, fără îndoială, însă dintr-odată Paule se pomenește că nu mai este sigură de nimic și că "îi vine chef să vorbească cu cineva, așa cum vorbea la douăzeci de ani". Pentru femeia aceasta de 39 de ani, blazată și "ceva mai uzată uneori", flirtul cu Simon este un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Paule, care devenise amanta lui Simon în urma insistențelor neobosite ale acestuia, realizează în scurt timp că nu poate trece peste sentimentele ei pentru Roger. Știe că își va părăsi amantul tânăr și tandru pentru necredinciosul acela și că se va pomeni curând, fatalmente, "din nou singură, așteptând să primească telefoane nesigure și mici lovituri sigure"... Însă ce contează, Paule voise, încercase, pentru o ultimă oară, să creadă în iluzii. Prospețimea începuturilor Cele exprimate în acest roman de Françoise Sagan, prin muzica
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
săgetătoare. În sala de cinema unde se aventurase însoțit de prietenul său Oscie și de două domnișoare, voise să ajungă cu mâna la bustul lui Aggie, tânăra care stătea pe locul de alături. Prima dată și-a calculat prost distanța, pomenindu-se "turtind nasul" tinerei cu palma. A doua tentativă, își închipuia el, fusese încununată de succes, căci reușise în sfârșit să pună mâna pe ceva "carne. Carne adevărată. Caldă. Fermă. Uau". Fericit și plin de mândrie, se apucase atunci să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
păros" de al său, iar apoi să o posede cu brutalitate, Jeanne nu știa nimic despre sexualitate. Fusese, până în noaptea nunții, ferită de orice contact, de orice "întinare". Cu trupul și cugetul "fără pată", pornise în viață cu ochii legați, pomenindu-se apoi căzând dintr-o dată într-o capcană din care nu mai are scăpare. O tânără care, precum Maïté V. în anii '60, explorează flirtul până la cele mai îndepărtate frontiere ale sale, se aventurează, dimpotrivă, cu pași foarte mici în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
revenind la ceea ce discutam, să-ți auzi mațele ghiorăind a gol? Executam, cu supușe nie, tot ce-mi zicea mama care, credeam eu, îi trecuseră furiile, care, adesea, se îngemănau cu cele ale tatălui meu . De la vârsta pe care o pomeneam, adică de pe la patru ani și până la șapte ani, când începe copilul școala, în afară de scăldatul la Trotuș, aveam și alte preocupări băiețești. Aveam un bun coleg, vecin cu casa noastră, Vrânceanu Ion îl chema, lucru despre care aveam să aflu mai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
războiul de ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi care erau un fel de suluri, varga de la sulul de jos, ițul susținut de două furci fixate în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau ițe suplimentare care erau ridicate cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
destinate copiilor, rudelor, prieten ilor, sătenilor. La mese improvizate, în apropierea mormintelor, fie și direct pe iarbă, erau prezente neamurile care, ospătându-se, închinau câte un pahar de vin și pentru cei morți: „Dumnezeu să-i ierte și să-i pomenească!” Se credea astfel că morții fuseseră împreună cu cei vii, la marea sărbătoare a Paștelui, tradiționa l. Sărbătorile de Paști se sfârșesc de Rusalii, cu Duminica Mare, a 50-a zi de la Înviere, ziua în care nașii dăruiesc finilor de botez
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Neculai Domnesc, cu o vechime de peste 500 de ani, dar și cunoscutele mânăstiri de la Golia, Frumoasa , Galata, Cetățuia, Bârnova, Hlincea, bisericile - începând cu Catedrala mitropolitană și continuând cu cele 46 l a număr, dintre care nu putem omite a le pomeni pe cele ale Episcopiei catolice, ale cultului mozaic și armean, continuând cu bisericile (și mănăstirea Trei Ierarhi), Sfântul Ioan Zlataust, Socola, Pogorârea Duhului s fânt, Sf. Gheorghe, Sf. Sava, Sf. Neculai Domnesc, Barnovschi, Nicoriță, Bărboi, Sf.Spiridon, Sf. Teodor, Sf.
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe baza ta, ca a avut mare încredere în tine, că știa că lasă Serviciile Secrete pe mâini bune, că ești un profesionist, dar spunea asta cu o oarecare ,,râca”, sau cel puțin așa mi s-a părut mie. Mai pomenea de o oarecare prefață, la o carte de spionaj care avea legătură cu tine, insinuând că vrea să vadă și o carte de-a ta cu o prefață semnată de el...O critică mai des pe ,,toanta” de Ceaușeasca, spunea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
aceea rămase cu ea până a doua zi în zori când plecaseră împreună la cursuri. Era ceva tainic care îi lega parcă și erau fericiți că se descoperiseră reciproc pentru că aveau multe de învățat unul de la celălalt. FIRUL ROȘU Ori de câte ori pomenea în treacăt numele lui Pacepa, Lăură observa că-l irită și el evita mereu subiectul. Odată o bruscă chiar. - Lăură, Pacepa e un trădător și-atât. A defectat la dușman...Termenul ,,defectat”, deși era strict de specialitate, i se părea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu mai are mult de trăit, dar recunoscând că el a introdus Orizonturi roșii în țară. Laurei cartea îi parvenise la vremea aceea imediat, ea o xeroxa rapid și o returna celor în cauză în timp record. Când reporterul a pomenit numele lui Pacepa, în mintea Laurei s-au ,,aprins” toate circuitele. Ea absolvise recent niște cursuri de circulație preventivă unde cunoscuse cei mai buni specialiști în materie de circulație, autori de manuale, pedagogi iluștri. Unul dintre aceștia, Comandantul Poliției Rutiere
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ceva i se părea ciudat în toată povestea asta...Încerca să mai înnoade și alte fire, capete de fire de fapt și constată că, dacă le-ar uni, ar ajunge cu ele până la stele... Se hotărî ferm să nu mai pomenească niciodată în prezența lui numele lui Pacepa. Pentru ea însă acesta fusese un model de profesionalism, un mare psiholog care și-a cunoscut foarte bine subalternii și pe care acum continuă să-i dirijeze doar cu spiritul, din umbră. Unii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
despre lecturile din ziua aceea de la Fondul Secret, am mai adăugat unele detalii picante cum că încercasem să scotocesc prin ,,iubirile secrete” ale unor mari personalități (lecția de astăzi îl viza pe V. Hugo, mâine urma Goëthe). I-am pomenit în treacăt că furnizasem o carte despre genii, pe care ma ruga să i-o aduc și lui. Era atât de grijuliu cu mine, atât de preocupat de rolul de ,,amanți celebri”, încât adaugă: - Prin ține, femeie, voi deveni nemuritor
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de cea din ea însăși. Era poate un soi de idealism adolescentin, dar acum nici el nu mai era sigur dacă acest mod de a gândi era tipic provincial sau era “impus” de circumstanțe. În drum spre Universitate, Lăură îi pomeni iarăși despre prietena ei, Irina, care avea acum un iubit, un pictor mediocru cu care rămăsese însărcinată din prima și acum era înnebunita. El o sfătui circumspect să ia legătura în secret cu tata Irinei și să „nu facă prostii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ai mai făcut, dar ea răspundea vag: Bibliotecă, Universitate, Palatul Culturii etc. Apoi adaugă ostentativ: - Nu-i problema ta ce fac eu ziua. Problema ta e ce fac noaptea.... - Te-am întrebat pentru că am sughițat toată ziua. - Te-o fi pomenit nevastă-ta, eu nicidecum, replică sec Lăură. El vedea clar că se întâmplă ceva cu Lăură lui, dar punea totul pe seama programului ei prea încărcat. Ea izbucni nervoasă: - Te pricepi de minune să-i forțezi pe oameni să-și facă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
câte o oră-două prin oraș, mergeau la câte un restaurant și îi plăcea”bavarder avec lui”. Lui îi plăcea”loisir avec elle”, așa încât au devenit în scurt timp buni prieteni. Lăură își vedea cu regularitate vechiul iubit căruia nu-i pomenise nimic despre vreun nou intrus în viața ei, dar era convinsă că el știe ceva-ceva, deoarece într-o seară îi dăduse o replică care o pusese pe gânduri. -Primii cinci sunt mai greu! Ea n-a comentat nimic, s-a
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de clipele acelea fermecate, să se plimbe amândoi pe sub cedrii seculari, pentru că în curând urma o nouă despărțire... Lăură învățase foarte multe cuvinte în arabă și-i făcea zeci de declarații de dragoste în limba lui fără a-i mai pomeni numele, spunându-i doar ”habibi”. Acum, în timp ce stăteau tăcuți, el se gândea ca distanță dintre ei nu era prea mare și ceea ce își dorise atât de mult, i se oferise acum. Înțelesese că Lăură îl iubea și ar fi făcut
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
vremea aceea, pușcăriile României erau Încă pline și cu oameni care mai cutezau să mai cânte fie ,,Trăiască Regele” fie ,,Deșteaptă-te române”, interzise iar eventualii făptași condamnați, dar punându-li-se În sarcina fapte de drept comun. ,,...Ne puteam pomeni În orice clipă cu cine știe ce reacție dură a oamenilor stăpânirii. Dar nu a venit decât un milițian care ne-a rugat (acesta este cuvântul: ne-a rugat) să cântăm mai Incet ca să nu-i deranjam pe cei care la ora
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai darnica cu spațiul, reliefând În materialul publicat că familia și ieșenii, poate Întreaga societate românească, pierduse nu numai un om ci și un poet În formare, făcând ca pe obrajii multora să se mai Înșiruie alte lacrimi, publicând necrologul pomenit Într-un capitol anterior. Și urmau versuri, multe versuri. Cu ,,Teiul lui Eminescu”, ,,Primul avion” și... ,,Trandafirul de câmp”. Trandafirul albastru de câmp care, atunci când Îi vine vremea ori inoportun se vestejește că și... Malin. Sandu Malin Tăcu, devenit un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acea zi, comandă lagărului a fost luată de Ghinea, comandă pe care a ținut-o vreun an de zile... ...După ultima numărătoare, cum era obiceiul, Ghinea ne-a mai ținut un discurs celor veniți de la Saligny, În care ne-a pomenit de reabilitarea prin munca, de mâna Întinsă de partid de a ne reda noii societăți socialiste care se construia afară, accentuând că normele de lucru În „colonie” sunt duble față de cele ale „civililor”; imediat după terminarea „alocuțiunii” a ordonat brigadierului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Scenariile macabre ale Securității La liceu, multi știau că poetul din clasa a XI-a, un lider de opinie Între colegi, va pleca În America. Directoarea Crenguța Gâldău era, neîndoielnic, la curent cu toate informațiile. Sursa: Securitatea. Nu Întâmplător Îi pomenim numele și veți vedea de ce. Într-una din zilele Începutului de decembrie 1986, i se Înscenează ceva murdar: este acuzat că a devastat cabinetul de științe sociale, de fapt, de marxism-leninism. Părinții sunt chemați la liceu și puși să plătească
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
data de 13 noiembrie 2002. ,, Dacă aceasta hârtie este reală, rezultă că evenimentele din Iași de la 14 decembrie 1989 au fost provocate intenționat de Securitate” a declarat Liviu Antonesei unui ziar, În acele vremuri el fiind arestat la domiciliu. Se pomenește numele meu și al lui Tăcu, desi apoi, suntem amintiți cu numele de cod. Este pomenit numele lui Ceaușescu, Insă securiștii nu foloseau acest nume În documentele oficiale. Pe de altă parte, documentul amintește de ,,statul de drept”, o sintagma
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
14 decembrie 1989 au fost provocate intenționat de Securitate” a declarat Liviu Antonesei unui ziar, În acele vremuri el fiind arestat la domiciliu. Se pomenește numele meu și al lui Tăcu, desi apoi, suntem amintiți cu numele de cod. Este pomenit numele lui Ceaușescu, Insă securiștii nu foloseau acest nume În documentele oficiale. Pe de altă parte, documentul amintește de ,,statul de drept”, o sintagma care nu era folosită Înainte de 1989”, comenta Dan Petrescu În revistă ,,Timpul”. Președintele Asociației ,,14 decembrie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
politic, condamnat la 15 ani de Închisoare pentru Înaltă trădare. A fost arestat pentru prima dată la 17 ani, pentru că a cântat „Trăiască Regele!” la câteva luni după ce acesta abdicase. Am aratat mai sus că, Într-o notă informativa, se pomenea de un „scriitor” din America, o rudă care susține familia Tăcu În demersul ei de a cere azil politic peste Ocean. „Scriitorul” este George Emil Palade, singurul român laureat al Premiului Nobel. „M-au condamnat la 15 ani de Închisoare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]