9,035 matches
-
fost revizuite și adaptate prin dotarea cu rezervoare de benzină suplimentare, care asigurau o autonomie de 800 km, radiatoare de ulei mărite, filtre de praf la motoare. Au fost luate piese de schimb (chiar și o elice, legată deasupra fuzelajului posterior al avionului YR-AAP, v. imaginea mai jos) și truse de scule, rachete de semnalizare, o trusă medicală, rezerve de hrană și apă, hărți la scara 1:1 000 000 sau 1:2 000 000, acte și chiar pistoale. Drept coechipieri
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Familia siluridelor cuprinde specii de dimensiuni variabile de la pești mici până la foarte mari. Specia europeană - somnul ("Silurus glanis")- ajunge la 5 m lungime și o greutate de 400 kg. Corpul este alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu 41
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu 41—110 radii), ajungând până la înotătoarea caudală sau contopindu-se
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
Mușchiul rotundul mare (Musculus teres major) este un mușchi al umărului așezat pe partea posterioară a toracelui. Are o formă dreptunghiulară. Este un mușchi alungit, voluminos și puternic, care se întinde de la unghiul inferior al scapulei, până la creasta tuberculului mic al humerusului. Are originea medial pe unghiul inferior al scapulei ("Angulus inferior scapulae") și pe
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi mușchi sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal mare care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
înainte, de mușchiul dorsal mare care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei. Între marginea inferioară a mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește spațiul rondohumerotricipital sau trigonul humerorondotricipital (în engleză "triangular interval") prin care trec nervul radial ("Nervus radialis
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
separată de mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") printr-un spațiu triunghiular cu baza la humerus numit triunghiul birondohumerotricipital (în franceză "espace omo-huméral", în engleză "axillary space"). Acest triunghi este divizat în două porțiuni de capul lung al tricepsului: Fața posterioară a mușchiului rotund mare este acoperită de mușchiului dorsal mare și piele. Fața anterioară a mușchiului rotund mare vine în raport tot cu mușchiul dorsal mare care înconjură marginea inferioară a lui și se așază pe fața lui anterioară; apoi
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
brahioradial ("Musculus brachioradialis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Între mușchiul brahioradial și mușchiul brahial trec nervul radial ("Nervus radialis"), artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Fața posterioară a mușchiului brahial acoperă humerusul și fața anterioară a articulației cotului peste care trece. Tendonul de inserție acoperă anterior articulația cotului. Este inervat de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus") (neuromer C—C), mai rar din nervul radial ("Nervus radialis"). Este cel
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei și permite propagarea unor colecții patologice între cele două compartimente. De pe fața posterioară a retinaculului se desprinde o lamă despărțitoare (sau sept fibros) sagital, care se inseră pe oasele carpiene (scafoid, trapezoid și capitat), și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase: medială și laterală. Loja medială (canalul radiocarpian), cu
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis"), învelit în teaca sa sinovială. În afara canalului carpian, anterior de retinaculul flexorilor se află loja lui Guyon sau canalul Guyon ("Canalis carpi ulnaris"), care este delimitată medial de osul pisiform ("Os pisiforme"), posterior de retinaculul flexorilor, anterior de expansiunea retinaculului flexorilor și a mușchiului flexor ulnar al carpului ("Musculus flexor carpi ulnaris"). În loja lui Guyon se află nervul ulnar ("Nervus ulnaris") și vasele ulnare (artera ulnară și vena ulnară). Pe fața anterioară
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
unele sunt acceptate de standard, de exemplu în domeniul feminizării sau al ortografiei, dar altele nu. În pronunțare se observă, în grade diferite de la o regiune la alta, tendința de dispariție a opoziției vocală semiînchisă vs. semideschisă, cea dintre [ɑ] posterior și [a] anterior și cea dintre [ə] și [ø], precum și trecerea lui [œ̃] în [ɛ̃] (vezi Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze, Vocale). Sub influența scrierii, unele consoane finale nepronunțate până de curând au tendința de a fi
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
(Musculus extensor digitorum) sau mușchiul extensor comun al degetelor (Musculus extensor digitorum communis) este un mușchi lung fusiform care se găsește pe partea laterală a feței posterioare a antebrațului. Este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
digitorum) sau mușchiul extensor comun al degetelor (Musculus extensor digitorum communis) este un mușchi lung fusiform care se găsește pe partea laterală a feței posterioare a antebrațului. Este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt legate între ele pe fața dorsală a oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III-a (falanga distală). Fața posterioară a mușchiului extensor al degetelor este acoperită la nivelul antebrațului de piele și de fascia antebrahială
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III-a (falanga distală). Fața posterioară a mușchiului extensor al degetelor este acoperită la nivelul antebrațului de piele și de fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), la gâtul mâinii de retinaculul extensorilor ("Retinaculum extensorum"), iar la mână
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III-a (falanga distală). Fața posterioară a mușchiului extensor al degetelor este acoperită la nivelul antebrațului de piele și de fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), la gâtul mâinii de retinaculul extensorilor ("Retinaculum extensorum"), iar la mână de fascia dorsală a mâinii ("Fascia dorsalis manus"). Fața sa anterioară
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
planului profund al antebrațului: mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"), mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
antebrațului: mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"), mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"), mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
extensor pollicis longus"), mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis") și mușchiul
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]