8,957 matches
-
(17 iunie 1926 la Ierusalim - 2 aprilie 1997 la Paris) a fost un scriitor israelian, prozator ebraic. Autor a cinci romane, al unui roman - saga în opt volume, a fost laureat al Premiului Médicis din Franța pentru carte străină în anul 1981. S-a născut la Ierusalim la 17 iunie 1926 , a cincea generație dintr-o
David Shahar () [Corola-website/Science/313865_a_315194]
-
Yoel Hoffman (ebraică:יואל הופמן, n. 1937 Brașov) este un scriitor israelian de limbă ebraică, originar din România. În afara activității de prozator, el este și poet și filosof, traducător și cercetător al civilizației japoneze. Profesor emerit la Universitatea din Haifa. S-a născut la Brașov într-o familie evreiască germanofonă. La vârsta de un an a emigrat cu părinții în Palestina, aflată
Yoel Hoffmann () [Corola-website/Science/313886_a_315215]
-
<br> Ion Munteanu (n. 5 august 1961 în satul Mălăiești, Comuna Goiești, județul Dolj) este un poet, prozator și eseist român contemporan. Ion Munteanu s-a născut în satul Mălăiești, comuna Goiești, județul Dolj. În perioada 1985-1988 a funcționat ca profesor la mai multe licee și la o școală generală din orașele Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe, județul Covasna. Din
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
revista "Urzica" a fost lovită de economia de piață. Unii au vrut să și-o adjudece gratuit și de aceea publicația a sucombat. Din 1990, revista a apărut sub titlul Moftul român, serie nouă, avându-l ca redactor-șef pe prozatorul și dramaturgul Mihai Ispirescu. În 2010 „Moftul Român” a fost relansat online de jurnalistul Miron Manega care și-a asumat rolul de coordonator editorial și autor de concept. Pe 21 noiembrie 2005, la inițiativa prozatorului Kiki Vasilescu, s-a (re
Urzica (revistă) () [Corola-website/Science/314907_a_316236]
-
-l ca redactor-șef pe prozatorul și dramaturgul Mihai Ispirescu. În 2010 „Moftul Român” a fost relansat online de jurnalistul Miron Manega care și-a asumat rolul de coordonator editorial și autor de concept. Pe 21 noiembrie 2005, la inițiativa prozatorului Kiki Vasilescu, s-a (re)lansat revista Urzica în format electronic (www.urzica.ro) care își propunea să apară săptămânal, în fiecare luni, la ora zero (ora Dâmboviței).
Urzica (revistă) () [Corola-website/Science/314907_a_316236]
-
(n. 16 noiembrie 1940, Dalboșeț, județul interbelic Caraș, actualul Caraș-Severin) este un antologator, autor, eseist, director de editură, jurnalist, monograf, om de cultură, pamfletar, poet, prozator, publicist și scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Urmează studiile școlilor elementare din Dalboșeț și Bozovici, județul Caraș Severin, Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, din Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, secția româno-germană. Între anii 1966 și
Ion Marin Almăjan () [Corola-website/Science/314912_a_316241]
-
Petrarca, Lucian Blaga, Agostino Neto; să alcătuiască antologia poeziei din Moldova - iată doar câteva realizări în acest domeniu” (Inta Ciacla, Riga, 1986). În anii 1977-1979 Leons Briedis a frecventat cursuri la Institutul de literatură „Gorki” din Moscova. Briedis este poet, prozator, eseist, publicist și critic literar, traducător din latină, engleză și, în mod special, din limbile neolatine - română, spaniolă, italiană, portugheză, catalană. Autor a peste treizeci de cărți originale (poeme, proză, eseuri, cărți pentru copii), iar ca traducător a editat 48
Leons Briedis () [Corola-website/Science/320394_a_321723]
-
literară", Ioana Creangă scria următoarele: "„Dincolo de modificările operate la nivel cinematografic, echilibrul poveștii se păstrează, având în vedere că necesara vizualizare a epocii pornește fie în prelungirea stărilor sufletești descrise în roman, fie captând ecouri din alte scrieri ale marelui prozator român.”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După ce, într-un moment de rătăcire, și-a ucis soția, Puiu Faranga (Rițiu) e internat de tatăl său, atotputernic ministru, într-un sanatoriu. Dar
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
frenetică activitate va fi selectată în volumele „Viața cere viață” (1974, în colaborare cu Gabriela Melinescu), „Propuneri pentru paradis” (1975) și „Scrisori din linia întâi” (1984), iar rezonanțele ei se vor simți din plin în paginile revistei „Formula AS". Ca prozator, Pop se remarcă în narațiunile din „Nu te lăsa niciodată”, prin percepția vitalist-panteistă și senzualismul adolescentin, afine cu cele întâlnite în proza din acești ani scrisă de Gabriela Melinescu. Cele două autoare au în comun frenezia trăirii, un aer băiețesc
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
, nume real Marcel Moscovici (n. 20 octombrie 1924, Scânteia, județul Iași - d. 25 noiembrie 1996, București) a fost un teatrolog, prozator și dramaturg român, fiul Surei și al lui Isac Moscovici, constructor. După mărturia scriitorului din 1985, primii ani de școală i-a urmat în satul Scânteia, jud. Iași, avându-l ca învățător pe domnul Marian, un "Domnul Trandafir" al vremurilor
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
el lăuda încă „brigada artistică de amatori" ca formă spontană de umor popular este grăitor. Odată cu volumul "Glastra cu sfecle" (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele", gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
Nicolas Rex" și pe revers "Major Jay Gatsby - For Valour Extraordinary". Scriitorul Zaharia Stancu a introdus în românul picaresc "Jocul cu moartea" (1962) o referire la regele Muntenegrului. Diplomatul (un mincinos notoriu) îi spune tânărului Darie (un alter ego al prozatorului) că este un as în ceea ce privește trișatul la cărți, dar că, înainte de Primul Război Mondial, a cunoscut un trișor mai mare decât el în persoana regelui Muntenegrului, pe care l-a lăsat „de dragul artei” să-i golească pe jumătate buzunarele cu
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]
-
(în ebraică:חנוך לוין, se pronunță Hanòh Levín, (18 decembrie 1943 Tel Aviv - 18 august 1999 ) a fost un dramaturg, poet, regizor de teatru și prozator israelian, unul din principalii reprezentanți ai dramaturgiei ebraice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. s-a născut la Tel Aviv în casa lui Israel și Malka Levin. Părinții săi, evrei de naționalitate, au emigrat în Palestina mandatară
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
Serghei Timofeevici Aksakov (n. 20 septembrie 1791 - d. 30 aprilie 1859) a fost prozator rus, exponent al "școlii naturale". S-a născut într-o familie aristocrată. Și-a petrecut copilăria în cadrul proprietății familiale, situată în vecinătatea orașului Ufa. Efectuează studiile superioare la Universitatea de la Kazan. După încheierea războiului din 1812 împotriva Franței condusă de
Serghei Aksakov () [Corola-website/Science/315928_a_317257]
-
(n. 1 ianuarie 1949 la Târgu Mureș) este un prozator, dramaturg, traducător, ziarist și regizor de teatru clujean. Nepotul marelui pictor Ion Țuculescu și tatăl prozatorului Răzvan Țuculescu. În prezent este realizator TVR. este unul din cei mai prestigioși romancieri ai generației '80. A fost distins de-a lungul carierei
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
(n. 1 ianuarie 1949 la Târgu Mureș) este un prozator, dramaturg, traducător, ziarist și regizor de teatru clujean. Nepotul marelui pictor Ion Țuculescu și tatăl prozatorului Răzvan Țuculescu. În prezent este realizator TVR. este unul din cei mai prestigioși romancieri ai generației '80. A fost distins de-a lungul carierei sale cu numeroase premii la nivel național, iar începând cu 2007 a cunoscut un real succes
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Scrierile sale au un caracter benign, păstrându-și puritatea lirică și fiind lipsite de tragism și grotesc. Fantasticul său nu tulbură și nu dezechilibrează ființa. Din
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Gordon și alții. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, când s-a revenit la folosirea zilnică a limbii ebraice, în special printre sioniștii emigrați în Palestina sau care se pregăteau să emigreze, a crescut numărul poeților, prozatorilor și filosofilor care scriau în limba ebraică. În limba idiș, a evreilor din Europa și din America de Nord, s-au exprimat sute de poeți, dramaturgi și scriitori evrei — de la Mendele Mocher Sforim, Abraham Goldfaden, Sholem Aleichem (sau Șalom Aleihem), Isaac Leib
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul "Matei Basarab" din București, fost profesor al Colegiului Național "Mihai Viteazul" din București. Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar și specialistului în ocultism Vasile Lovinescu. Urmează gimnaziul la Fălticeni, apoi cursurile Liceului internat din Iași (1896-1899). Este licențiat al Facultății de limbi clasice a Universității din București, cu o
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
nu le disprețuia. Astfel de întîmplări, pe care legenda poetului le-a dat un caracter aproape sacru, trezesc, cînd le vedem puse în carte, un sentiment de nedumerire. Eminescu selenar, imaginat de noi, se confruntă neîncetat cu acela pe care prozatorul îl pune în fața noastră să mănânce, să se vaite de mizeria gazetăriei, să bîrfeaseă, să facă curte femeilor frumoase și să converseze cu Maiorescu sau I. L. Caragiale pe teme de loc metafizice. Opiniile lui Lovinescu despre poezia lui Eminescu trec
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Spre deosebire de anii premergători revoluției de la 1848, când o nevoie acută de literatură originală îl făcea pe Heliade Rădulescu să adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri românești, deceniul al șaptelea al secolului XIX ajunsese să cunoască o relativă afluență de poeți și prozatori, ale căror mijloace artistice erau adesea mult disproporționate față de idealurile și de pretențiile lor. Se punea acum problema unei selectări a adevăratelor valori pe baza unor "criterii estetice" și o asemenea sarcină își asumă Maiorescu. Adversarii de idei i-au
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
impus ca ziarist strălucit prin articolele publicate în revista "Țara noastră", ziarul "Epoca", "Adevărul", revista "Flacăra" și revista "România", proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic și tematic, cu a celei eminesciene. Articolele i s-au apropiat de valoarea operei unui prozator de vocație. Scrierile în proză (cuprinse în volumul "Precursori") au fost fie discursuri ținute în ședințele Academiei, fie cuvântări aniversare sau pur și simplu omagii aduse unor personalități ori prieteni ai scriitorului. Considerate piese antologice într-o posibilă istorie a
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
fie discursuri ținute în ședințele Academiei, fie cuvântări aniversare sau pur și simplu omagii aduse unor personalități ori prieteni ai scriitorului. Considerate piese antologice într-o posibilă istorie a portretului, T. Vianu l-a dedicat un semnificativ capitol în "Arta prozatorilor români". Goga și-a axat publicistica pe problemle „românismului” (originea românilor, continuitatea neîntreruptă în vatra de formare a poporului român, ideea unităților tuturor românilor, idealul unirii într-un stat național, lupta împotriva asupririi austro-ungare). Prin revista "Luceafărul" a reușit să
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
numele unor personalități contemporane: poetul Robert Cahuleanu, dansatorul Spiridon Mocanu, cântăreața de operă Svetlana Strezev, privighetoarea sudului, interpreta de muzică populară Maria Sarabaș, conducătorul artistic al formației de muzică populară „Lăutarii” Nicolae Botgros, filologul și pedagogul Ion Osadcenco, Dragoș Vicol prozator de mare talent, romancier și publicist, doctor în filologie, șef de catedră la ULIM, nominalizat Om al Mileniului (Institutul de Biografii din Carolina de nord), Eugeniu Hrișcev - doctor habilitat în științe economice, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
grafice Bucovina. În 1937 își adună articolele de estetică publicate până atunci în antologia "Filosofie și poezie", cu precizarea că, în ediția a doua din 1943, studiile vor fi complet diferite deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește "Arta prozatorilor români", poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul "Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]