8,989 matches
-
pe baza principiilor marxism-leninismului și internaționalismului proletar, pentru întărirea coeziunii forțelor antiimperialiste. Noi am pornit de la dorința ca, în ciuda divergențelor existente, bazîndu-ne pe ceea ce ne unește, pe ceea ce este comun și fundamental în lupta noastră, să acționăm astfel încât consfătuirea să slujească unității zecilor de milioane de comuniști din întreaga lume, a giganticelor forțe sociale care se ridică împotriva imperialismului, pentru victoria idealurilor revoluționare, de pace și prosperitate ale popoarelor (Ceaușescu: 1970, 64-65). În general însă, tonul lui Ceaușescu a fost relativ
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a scriitorilor", Ceaușescu sublinia lipsa de fervoare revoluționară a muncii acestora și cerea, utilizând desigur vocabularul leninist, îmbunătățirea conținutului propagandistic al literaturii publicate în RSR și cuplarea scriitorilor la pulsul societății, în accepțiunea leninist romantică a termenului. Pentru a putea sluji aspirațiile și idealurile maselor, pentru a satisface cerințele spirituale ale omului muncii eliberat de exploatare, scriitorul trebuie să trăiască cu maximum de intensitate comandamentele supreme ale societății noastre de azi, să înțeleagă tendințele ei de dezvoltare, să se confunde cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rândurile muncitorilor, țăranilor, intelectualilor și ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Român, cea mai înaltă formă de organizare a clasei muncitoare, detașamentul ei de avangardă”. Rolul partidului era precizat prin același articol: „exprimă și slujește cu fidelitate năzuințele și interesele vitale ale poporului, îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste, îndrumă activitatea organizațiilor de masă și obștești, precum și a organelor de stat”. Așadar, cu consecvență, partidul-stat și-a legiferat prerogativele și a urmărit cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prieteni, în discuții și chiar în gestica ofițerului de securitate ca «simplu cetățean»”. Astfel, s-a ajuns la situația, aparent paradoxală, din decembrie 1989, când un aparat represiv redutabil, îndelung exersat, a asistat pasiv la prăbușirea regimului pe care îl slujise timp de patru decenii. Așa cum o recunosc foștii ofițeri de securitate, D.S.S. „nu a fost luat prin surprindere de ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989, deoarece știa ce urma să se petreacă. Ba chiar l-a avertizat pe Nicolae
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
clasa muncitoare, și-a legat pe veci soarta de făurirea socialismului și a viitorului luminos, comunist din România; se datoresc activității intelectualității noastre, care și-a consacrat întreaga sa forță de creație, priceperea și toate cunoștințele sale intereselor poporului, a slujit și slujește neprecupețit cauza socialismului, cauza construcției vieții noi, cauza independenței patriei noastre. (Aplauze prelungite). Toate aceste rezultate sunt rodul muncii unite a întregului nostru popor, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, care au înfăptuit și înfăptuiesc neabătut
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și-a legat pe veci soarta de făurirea socialismului și a viitorului luminos, comunist din România; se datoresc activității intelectualității noastre, care și-a consacrat întreaga sa forță de creație, priceperea și toate cunoștințele sale intereselor poporului, a slujit și slujește neprecupețit cauza socialismului, cauza construcției vieții noi, cauza independenței patriei noastre. (Aplauze prelungite). Toate aceste rezultate sunt rodul muncii unite a întregului nostru popor, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, care au înfăptuit și înfăptuiesc neabătut politica partidului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu care lucrătorii de securitate urmează politica internă și externă a partidului, a asigurării date conducerii de partid și de stat că se poate bizui total și în orice împrejurare pe devotamentul întregului aparat de securitate, care este decis să slujească cu credință și abnegație cauza partidului și poporului, înaltele idealuri ale socialismului și comunismului. ÎNFĂPTUIREA CONDUCERII DE CĂTRE PARTID A ACTIVITĂȚII SECURITĂȚII STATULUI Conducerea de către partid a întregii activități de securitate este o necesitate înțeleasă de către toți lucrătorii aparatului nostru. Aceasta
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dobândite de harnicul și talentatul nostru popor în opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, de glorioasele tradiții revoluționare ale clasei muncitoare, cadrele Securității, profund devotate patriei și partidului, nu cunosc altă îndatorire mai înaltă decât aceea de a sluji cu credință, vigilență, pricepere și responsabilitate interesele fundamentale ale oamenilor muncii, militând neabătut pentru aplicarea în viață a politicii partidului în domeniul apărării securității statului. Cu prilejul acestei aniversări, felicit călduros întregul personal din aparatul de securitate și îi urez
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în direcția reabilitării activiștilor de partid, a acelor cetățeni care au fost reprimați pe nedrept demonstrează, o dată mai mult, principialitatea și înaltul umanism ce caracterizează politica partidului nostru, responsabilitatea sa în îndeplinirea mandatului încredințat de popor, hotărârea nestrămutată de a sluji până la capăt idealurile de echitate și justiție ale socialismului. Măsurile luate au avut ca efect întronarea cu desăvârșire a legalității, a respectării legilor revoluționare, a normelor de partid în activitatea organelor de securitate. Concluzia fundamentală ce se desprinde rezidă în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
drepturilor și libertăților cetățenești înscrise în Constituție, precum și lărgirea și întărirea necontenită a legăturii cu masele largi de oameni ai muncii reprezintă cerințe obiective, ce decurg din menirea organelor de securitate de a contribui la înfăptuirea politicii partidului, de a sluji cu abnegație interesele socialismului. În conformitate cu hotărârile conducerii partidului, în ultimii ani în țara noastră s-a desfășurat o vastă activitate de perfecționare a organizării și conducerii vieții economico-sociale. Îmbunătățirile aduse prin instituționalizarea conducerii colective și perfecționarea legislației în principalele domenii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
loc în societatea noastră, precum și de evoluția situației pe plan internațional, partidul acordă o deosebită atenție politicii în domeniul securității statului, stabilind obiectivele și direcțiile de acțiune, sarcinile și prioritățile, cerințele puse în fața activității organelor specializate, astfel încât munca acestora să slujească plenar, în fiecare etapă, intereselor revoluției și construcției socialiste, cauzei partidului și poporului. Partidul a cerut întotdeauna organelor de securitate să aplice consecvent, în întreaga activitate, principiul legalității socialiste, să se sprijine permanent pe masele de oameni ai muncii să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cea Mare. �ncep�nd cu domnia ei, ru? îi au traversat �n măr? principatele rom�ne �n drum spre Constantinopol de mai mult de zece ori, spre intangibilul ? el al ? arigradului, primul dasc? l al slavilor de r? s?riț, spre visul de a sluji liturghia �n Catedrală HagiaSofia, cur?? at? �ntre timp de necredincio? i. Ori de c�te ori au trecut, au l? sat �n urma lor o d�r? de jaf, moarte, boli ? i ruine. Un stat rus centralizat �ncepuse s? se extind? �nc? de pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�ni pe m�na grofilor unguri. Ce a �nsemnat acest lucru pentru rom�ni a fost limpede pentru viitorul �mp? raț Iosif�ÎI, care a c? l?torit incognito prin Transilvania. Doar Biserică Unit? putea oferi o oarecare alinare, slujind rena? terii spiritului na? ional rom�nesc. �n 1783? 1784, Iosif, �mp? raț acum, a emis c�teva decrete că s? �mbun? ț?? easc? situa? ia iobagilor rom�ni. Bunele lui inten? îi, date fiind ignoran? a ? i suferin? ele oamenilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
noastre care s? semene cu jurnalistică european? de la sf�r? ițul veacului. �Neamul rom�nesc� nu a fost �ns? menit s? fie un ziar de scandal! El era purt? torul de cuv�nt al lui Nicolae Iorga, intelectualul rom�n par excellence, slujindu? i drept linie �nt�i �n lupta să pentru na? ionalismul cultural rom�nesc65. El i? a insuflat ziarului propriul s? u spirit ? i pu? ine dintre paginile acestuia erau potolite. Lui Iorga �i era greu s? opteze �ntre etică jurnalistic? ? i juști
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia. A?a cum �? i amintea profesorul Mihai Berza, Iorga reflectă �ntr? o zi: �Mi? am f? cut ast? zi datoria ? i nici nu i? am f? cut Rom�niei vreun r? u... �114 Ceea ce voia s? spun? era c? �?i slujise ? ara bine. Numai prin munc? neobosit? pentru atingerea idealurilor na? ionalismului s? u cultural putea Iorga s? simt? c? se afl? la �n? l?imea acestora. �n memoriile lui, Iorga vorbe? te pu? în despre șo? ia, copiii ? i ceilal? i membri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
team? ? i prihan?. �n istoria rom�nilor nici nu prea era loc pentru asemenea atitudini. Iorga a fost cel care a �ncercat s? ac? ioneze că ace? ți cavaleri str? luci? i, cu slabe rezultate practice. Stere, Tzigara-Samurca? sau Marghiloman au slujit Rom�nia ? i s? au �nscris �n ultim? instan?? pe linia tradi? iei istorice, a? a cum explică profesorul Andrei O? etea. George Enescu, marele maestru, a venit ? i el la Ia? i că s?? i aline ? i s? ridice moralul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
partidul care primea 40% din voturi beneficia automat de majoritatea locurilor din Camer? , iar cele care primeau mai pu? în de 2% nu beneficiau de nici un loc. Acest lucru avea drept scop reducerea num? rului de fac? iuni politice ? i slujea stabilirii unui sistem mai s? n?tos, alc? tuit eventual din dou? partide. �n realitate, abuzurile electorale continuau s? fie �n vigoare. Legile r? m�neau liter? de carte, dar guvernele f? ceau practic ceea ce aveau de g�nd s? fac? 61
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pozi? ia politic? a lui Iorga, aceste atacuri veneau at�ț din partea regimului liberal, c�ț ? i din cea a lui Cuza ? i a mi? c?rîi studen? e?ți antisemite. Iorga a ajuns cur�nd �ntre ciocan ? i nicoval?. N?au slujit la nimic gesturile pe care le? a f? cut, l? s�ndu?? i casă din Bucure? ți că mo? tenire poporului rom�n. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza ? i studen? îi (chiar ? i economistul democrat Virgil Madgearu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d c? �trebuie s? mi se dea puterea că s? pot trudi pentru Rom�nia�. Acest lucru a devenit o speran?? exprimat? iar ? i iar191. La ideea aceasta de a fi acolo unde ? ara avea nevoie de el ? i de a?? i sluji ? ara nu a renun? at niciodat?; ea l? a �nso? it p�n? c�nd bandă de terori? ți legionari l? au r? pit. �n 1922, a �nceput perioadă domină? iei liberale, a stabiliz? rîi ? i a industrializ? rîi for? ațe. Din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unei pozi? îi politice drept o �dezertare, o tr? dare a cauzei�, a devenit �ntre 1931 ? i 1932, �n �mprejur? ri foarte nefericite, ? eful unui guvern. Nu avea s? fie cea mai bun? ? ans? pentru el ca s? dovedeasc? c???i poate sluji ? ara. Situa? ia nefavorabil? a contribuit �n foarte mare m? sur? la e? ecul s? u. Dorise dintotdeauna s??? i slujeasc? ? ara bizuindu? se pe popor. Dar Iorga nu a devenit prim? ministru prin voin? a poporului rom�n ? i nici guvernul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? da. El nu era avid �n atitudinile sale, a? a cum erau mul? i dintre contemporanii s? i din Bucure? ți. Pe parcursul acestui deceniu, presiunile asupra lumii lui Iorga au fost aproape insuportabil de puternice. Putea cineva salva sau sluji ? ara �n vreun fel �n ace? ți ani c�nd totul era sc? pat de sub control �n Rom�nia Mare? Există vreo alternativ? constructiv?? Nimic nu este mai u? or dec�ț s? �mpar? i laude ? i blamuri dup? o jum? țațe de veac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cur�nd s??? i renege promisiunile 15. La 12 august 1930 s? a �ntors ? i madam Lupescu, folosind pa? aportul șo? iei economistului Mihai Manoilescu 16. Odat? cu �ntoarcerea lui Carol, Iorga a v? zut ivindu? se o posibilitate �de a sluji Rom�nia�. Dup? plecarea liberalilor de la putere (cu excep? ia lui Gheorghe Br? tianu, singurul liberal care a devenit carolist ? i care fusese din cauza aceasta exclus din Partidul Liberal), Gheorghe Br? tianu a �nfiin? at propriul s? u Partid Liberal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numai prin str�ngerea r�ndurilor �n jurul regelui. Iorga sim? ea c? rolul lui era s? realizeze acest lucru. Juca oare ego? ul lui Iorga vreun rol �n aceast? ? coal? a g�ndirii? Sau era vorba de ambi? ia lui �de a sluji Rom�nia�? Iorga nu avea nici o ambi? ie personal?: ego? ul lui era s? slujeasc? Rom�nia �n singurul mod de care era �n stare, ? i acesta era modul s? u. Maniu ? i Mihalache aveau s? devin? �n anii �n care aveau s? vin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga l? să foarte mult de dorit. Atitudinea lui justificat? fă?? de ortodoxie a contribuit la intensificarea freneziei lui Cern? ianu. Studiul acestuia era consacrat Bisericii Ortodoxe rom�ne ? i na? iunii rom�ne. El scotea �n eviden?? faptul c? din moment ce slujea credin? a ortodox? , era obligat s? aib? �ndoieli asupra devo? iunii ortodoxe a lui Iorga. Aducea multe citate din Iorga că argumente ale acuză? iei sale. Baz�ndu? se pe citate din scrierile criticilor sau ale du? manilor lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al genera? iei tran? eelor, fostul �Apostol� al tineretului ? i?a v? zut �n sf�r? it �mplinit? viziunea de? o via??. Fusese solicitat s??? i ajute ? ara �n �mprejur? ri extrem de dificile. �nainte de numirea să, Iorga i? a spus Regelui Carol: �Voi sluji pe Majestatea Voastr? doar conform idealurilor �n care cred�. Ulterior, s? a referit la propriul s? u guvern că la o �sarcin? lipsit? de sprijin ? i �n? elegere� ? i f? cea urm? toarea remarc?: �Dac? a? fi avut un partid puternic sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]