8,805 matches
-
o convinge pe Jeanne să-și petreacă vacanța în San-Carmino. Aici, el vrea să studieze legendele locale și legăturile dintre incidentele care se repetă o dată la zece ani. Studiile sale atrag nemulțumirea localnicilor, iar când comportamentul său devine tot mai straniu, chiar și Jeanne devine neliniștită. După câteva episoade de somnambulism, Marc dispare definitiv. Sângele lui este găsit pe podeaua bisericii din oraș, iar cuțitul mumiei lui Don Bartolomeo dispare. Localnicii cred că Marc a săvârșit un sacrilegiu, dar imposibilitatea de
Doctorul Schelet () [Corola-website/Science/328845_a_330174]
-
iar nobilimea a fost mustrată de Piotr Kmita, Mareșalul Seimului, care i-a acuzat de încercarea de a diminua în mod nejustificat, prerogativele legislative ale coroanei. Moartea reginei Barbara, la cinci luni după încoronarea ei (7 decembrie 1550), în condiții stranii, l-a obligat pe Sigismund să se căsătorească a treia oară cu arhiducesa Ecaterina, o alianță politică cu primul său văr, aceasta fiind sora primei soții, Elisabeta, care murise la un an de la căsătorie, înainte ca Sigismund să urce pe
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
de făt, lumina-păianjen, coroiul-trandafir ce iese dintr-un balaur turmentat, sfera de aur despletindu-se de piei de basm sau luna ce ține cu o gheară brazii, iar cu alta locul ei din cer. În aceeași manieră sunt prezentate personaje stranii. Poeta însăși se reprezintă simbolic prin imaginea unui porumbel ce emană grifoni. Cu volumul "„Între cer și pământ”" (1976), invazia subconștientului și tumultul rostirii se temperează prin celebrarea, alături de eros, a patriei și a părinților. Florica Mitroi a fost apreciată
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
o presupunere controversată, dar larg acceptată în epocă, conform căreia Mussolini și-a redus pretențiile în timpul negocierilor pentru că să „păstreze o anume aparență a echilibrului continental al puterii”. Istoricul MacGregor Knox consideră că termenii prezentați de Ciano și Alfieri sunt stranii, dar crede că „umilința lui Mussolini datorită rezultatelor atacului din prima zi din Alpi... a contribuit la decizia sa de reducere a pretențiilor sale”. În plus, Knox consideră că însemnările din jurnalul lui Ciano și ceea ce i-a spus Mussolini
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
dintre pretențiile sale la presiunea lui Hitler, care nu dorea ca italienii să obțină câștiguri însemnate, în ciuda participării lor limitate la Bătălia Franței. Acest pucnt de vedere a fost acceptat și de istoricul Gerhard Weinberg, care afirmă că „singurul record straniu al italienilor în puțina luptă pe care au dat-o ... a facilitat politica germană” și l-a forțat pe Mussolini să își modereze pretențiile. Cu toate aceste, obiectivele pe timp de război ale Italiei au rămas cele ale expansiunii teritoriale
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Pozitronic 1995. Povestirea a primit premiul SuperNova în 1994. A apărut pentru prima dată în nr. 124-125 al "Jurnalului SF", fiind reeditată în 2015 în revista "Nautilus". Intriga prezintă ascensiunea unui boxer ajuns în grija unui antrenor care folosește metode stranii de lucru. În loc să-l pregătească pentru lupta unui adeversar anume, el îi antrenează separat mâinile ca să-și devină, una alteia, dușman. Apărută în nr. 158 din "Jurnalul SF", povestirea descrie un viitor distopic, în care oamenii sunt folosiți în fabrici
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
redescoperi bolile și moartea. Publicată în 2012 în "Gazeta SF", povbestirea prezintă călătoria unei nave spațiale prin sistemul solar răvășit de război, cu planete care nu mai sunt propice vieții și o populație îmbătrânită. În periplul ei, întâlnește două personaje stranii, întruchipându-i pe Dumnezeu și pe Satan, a căror confruntare poate schimba soarta omenirii. Schița a fost publicată în 2015 în revista "Nautilus" și descrie soarta tragică a unui copil care promite să devină un geniu al picturii. Un accident
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
și descrie soarta tragică a unui copil care promite să devină un geniu al picturii. Un accident pune însă capăt carierei sale, dar acest lucru îi permite să pătrundă mai adânc în tainele pictorilor renascentiști și să descopere o legătura stranie care-i unește pe zece dintre aceștia. Acțiunea singurei povestiri care n-a mai apărut anterior în vreo publicație se petrece în perioada alegerilor prezidențiale din 2014 din România. În centrul ei se află un bărbat care nu știe de ce
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
evacuarea a mii de suflete din trupurile posedate. Folosindu-și puterile energetice, restul posedaților teleportează un teritoriu întreg într-un tărâm cenușiu. Posedații și soldații Confederației sunt nevoiți să încheie un armistițiu care să le permită supraviețuirea în acel loc straniu. Habitatul Valisk este prizonier în alt tărâm, care diminuează puterile energetice și amplifică entropia. În afara faptului că își pierde energia, Valisk devine ținta unor prădători monstruoși, nemuritori și schimbători de formă numiți Orgathé. În plus, atracția gravitațională împinge habitatul către
Zeul adormit () [Corola-website/Science/331962_a_333291]
-
funebru iar a patra parte servește ca final. Inițial mai exista o parte, "Blumine", dar a fost eliminată de Mahler de la publicare finală din 1899. Prima parte este o formă de sonată modificată cu o introducere destul de lentă. Introducerea începe straniu cu o alunecare pe șapte octave a coardelor pe nota La. Un motiv descendent de două note este apoi prezentat de instrumentele de suflat din lemn și în cele din urmă devine repetitiv. Această introducere, în natura sa minimalistă și
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
natura sursei de lumină, alta decât o conștientizare generală că lumina vine de dedesubt și că apa din peșteră este mult mai plină de lumină decât aerul. Un vizitator care introduce o mână în apă poate observa că ea "strălucește" straniu în această lumină. În Epoca Romană, grota era folosită ca loc de scăldat personal al împăratului Tiberius, precum și ca templu marin. Tiberius s-a mutat de la Roma în insula Capri în anul 27 AD. În timpul domniei lui Tiberius, grota a
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
orizontul minuțios pregătit al poemului. Strigătul ei și senzația poetului cu «mâna prinsă în capcană» adâncește zbuciumul, declanșează neliniștea, perpetuează insomniile. Cu toate acestea el se simte atras în vârtejul altor «mistere care liniștesc». Unul din ele e și chemarea stranie: «Vino și tu să aruncăm o cheie albă în râu». Bucățile de Scurtă proză din Arta răbdării (1998) exprimă cel mai bine acest interval. Ele curg limpede, au transparență și greutate, au gravitate și profunzime. E un lirism detașat, fortificat
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
nenumit se căsătorește cu Morella, o femeie cu un spirit deosebit de cultivat și care cunoștea scrierile mistice ale filozofilor germani Fichte și Schelling, care tratau problema identității. Morella își petrece timpul citind în pat și inițiindu-și soțul în înțelesul straniu al acelor filozofii. Dându-și seama de deteriorarea fizică a sănătății ei, naratorul se sperie și începe să dorească moartea soției sale și pacea eternă. În cele din urmă, Morella moare la naștere afirmând profetic: "„Îți spun din nou că
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
care mi-ai dăruit-o mie, Morellei. Și când sufletul îmi va porni în cea din urmă călătorie, copilul va trăi - copilul tău și al meu, al Morellei.”". Pe măsură ce fata crește, naratorul observă că ea are o asemănare tot mai stranie cu mama ei, dar refuză să-i dea copilului un nume. În preajma celei de-a zecea aniversări a nașterii ei asemănarea cu Morella devine înfricoșătoare. Tatăl ei decide să o boteze pentru a elibera orice rău din ea, dar acest
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
înger și nu în formă umană. Cand soția sa l-a întrebat ce i s-a întâmplat, el i-a spus: „Mi-e frică pentru mine însumi” și a început să-i povestească ce i se intamplase. Era cea mai stranie poveste din viața sa. Pentru a-l liniști, Khadija i-a spus: „Nu, jur pe Allah că El niciodată nu s-ar mânia pe tine! Tu îți ajuți rudele, îi iei apărarea celui slab, îl ajuți pe sărac și pe
Laylat al-Qadr (Noaptea Destinului) () [Corola-website/Science/334297_a_335626]
-
sau, Waraqa ibn Nawfel, un bătrân de aproape 90 de ani, care cunoștea Tora și Biblia foarte bine. El nu era interesat de idolii tribului Qurayș. Credea în adevărată religie transmisă de Iisus. Muhammed i-a povestit despre întâlnirea cu strania creatură și ceea ce i-a spus aceasta. El vorbea, iar Waraqa îl asculta, uneori uimit, alteori zâmbind. El asculta ceea ce citise în cărțile sfinte despre sosirea ultimului profet. Cand Profetul a terminat ce avea de spus, Waraqa i-a răspuns
Laylat al-Qadr (Noaptea Destinului) () [Corola-website/Science/334297_a_335626]
-
Fără să-și dea seama, ajung în cartierele interzise ale orașului - condamnate prin ordin regal din pricina faptului că acolo era un focar de ciumă - și se ascund într-o prăvălie de pompe funebre. În interiorul prăvăliei ei observă o adunare destul de stranie: șase personaje ciudate cu înfățișări grotești iau parte la o reuniune de familie organizată în jurul unei mese pline de numeroase și diferite sortimente de alcool. Cei doi tovarăși sunt invitați să se alăture gazdelor cu pretenții de noblețe (care se
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
de vreo trei metri și lat cam de un metru și jumătate. Privind prin geamurile aparatului, constată că interiorul acestuia este gol. Deschizându-l, ziaristul găsește un caiet gros cu coperți de mușama neagră ce conținea o mulțime de hieroglife stranii. Înțelegând că jurnalul de bord era scris de un pământean, el reușește în urma unor eforturi mari să descifreze textul scris. Era o descriere stenografiată a călătoriei unui român în Lună pe care ziaristul o transcrie în continuare. Împreună cu un prieten
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
ilustru statalitatea cu arta, prin sipetul de argint cu prietre prețioase în care și-a așezat propria inima. Statalitate și arta, o sinteză de eroism și viziune, care trebuie că a fost și ea, la timpul ei, “percepută că exotică, stranie și, poate, chiar monstruos inadecvată evlaviei” de la acel moment. Dar poate motivul cel mai vibrant pentru care am ales să vin aici și să dedic acest cuvânt academicianului Sorin Dumitrescu este chivotul. Pictorul spune, în eseul cu care ne întâmpină
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
Haralambie Grămescu o considera o „istorioară melodramatică”. Bancherul german Hermann, aflat în trecere prin Paris, este invitat să cineze în compania unor negustori și bancheri din înalta societate franceză. La rugămintea fiicei gazdei, el relatează la sfârșitul mesei o poveste stranie pe care a auzit-o în timpul detenției sale la Andernach din perioada Războaielor Napoleoniene; el se înrolase ca voluntar în Armata Germană și fusese luat prizonier de francezi. În 20 octombrie 1799 doi tineri medici militari francezi, originari din Beauvais
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
se constată că una dintre acestea nu era reală, ci stafia unui om decedat. Funeraliile lui John Mortonson sunt întrerupte de pisica acestuia, care se strcurase în sicriu și îi mutilase oribil chipul. Un om are o serie de experiențe stranii, care se dovedesc a fi rezultatul unei ședințe de hipnotizare. Un om moștenește un ceas de la o rudă ucisă prin spânzurare. El moare subit la ora la care a decedat ruda sa, prezentând simptome de strangulare cu un ștreang. Jurații
Valea bântuită () [Corola-website/Science/331782_a_333111]
-
4, și ulterior pentru Xbox One în septembrie 2016. Povestea urmărește un pădurar pe nume Henry, din Pădurea Națională Shoshone, în anul 1989, la puțin timp după incendiile din Yellowstone din 1988. La o lună după ce a primit slujba, lucruri stranii încep să se petreacă, atât lui, cât și superioarei sale, Delilah, care se leagă cu niște evenimente ce s-au petrecut acum câțiva ani acolo. Henry interacționează cu Delilah folosind un walkie-talkie, jucătorul având opțiuni de replici pentru a comunica
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
a investiga niște artificii lansate ilegal și observate lângă lacul din apropiere. Acolo, el găsește două adolescente ce făceau plajă nud, și care îl acuză că le spiona. Pe drumul înapoi, el găsește o peșteră închisă și observă o figură stranie. Henry își descoperă turnul răscolit. A doua zi, Delilah îi cere lui Henry să investigheze liniile de comunicație căzute. Acolo, el descoperă firele tăiate, dar și un bilet de la fete. El și Delilah hotărăsc să le sperie bine de tot
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
dialogurilor dintre personaje în timpul momentelor de gameplay, și au făcut ca aceste dialoguri să corespundă cu situațiile în care se află personajele. Elia Cmíral a fost angajat să compună coloana sonoră a jocului, iar acesta a descris muzica ca fiind „stranie” și „orientată spre rock”. Pentru a defini caracterul lui Radioman, echipa a adăugat muzică licențiată, folosind melodii precum "Nowhere to Run" a celor de la Martha and the Vandellas și "Glasgow Mega-Snake" a lui Mogwai. "Spec Ops: The Line", cu toate că se
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
au devenit imuni la Ptertha, intenționează să invadeze Supralumea. Locuitorii Supralumii reușesc să-i învingă prin construirea unei rețele de cetăți aeriene aflate între cele două planete. Navele spațiale sunt realizate dintr-un lemn foarte-foarte tare, denumit "brakka". Un obiect straniu din spațiul cosmic începe sa se apropie de cele două planete... Orson Scott Card a avut o recenzie pozitivă pentru primul volum al trilogiei, afirmând că ""The Ragged Astronauts" este cam cum ar arăta un roman hard SF din secolul
Land and Overland () [Corola-website/Science/335633_a_336962]