9,864 matches
-
traiectoriilor lor ulterioare. Acest lucru este cu deosebire adevărat În cazul lui Che, a cărui relatare a primei călătorii pe care a Întreprins-o cu prietenul său Alberto Granado le oferă celor cu inima tînără o imagine foarte apropiată și veselă, serioasă și, În același timp, ironică a tînărului bărbat, Încît aproape că-i putem zări zîmbetul și-i putem auzi vocea și șuierul de astmatic. Ca și aceștia, tînăr și el, și-a umplut Întreaga viață cu tinerețe și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o dilueze. Această ediție a Jurnalului de călătorie, Însemnările care descriu o călătorie făcută fără ezitare, la bordul zgomotoasei motociclete La Poderosa a II-a (care a cedat la jumătatea drumului, dar numai după ce a insuflat Întregii aventuri un aer vesel, care ajunge pînă la noi) , o călătorie liberă ca pasărea cerului, al cărei singur scop era cunoașterea lumii, este dedicată oamenilor a căror tinerețe nu se consumă În secvențe, ci e trăită din toată inima și cu tot spiritul. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
urmă a fost un model literar pentru cel dintîi. Cuprinde aceeași moderație; aceeași candoare; aceeași prospețime vioaie; exact același concept al momentelor folosite pentru a da unitate fiecărui capitol concis; și, bineînțeles, aceeași fermitate imperturbabilă care consimte deopotrivă la Întîmplările vesele și la cele tragice fără să ofteze din greu. Nu măiestria literară este căutată aici, ci fidelitatea față de cele petrecute și eficiența narativă. CÎnd acestea sînt atinse, măiestria vine de la sine, luîndu-și locul care-i e destinat, fără să sară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
coloniile spaniole. Migala lucrăturilor În lemn din Cuzco este lăsată la o parte, Însă aici este transpusă În aur. Naosurile sînt ușoare și grațioase, intrînd În contrast cu acele caverne Întunecate și ostile din orașul incaș. De asemenea, picturile sînt luminoase, aproape vesele și aparțin unor școli de pictură mult mai recente decît cea ermetică a metișilor care și-au pictat sfinții cu o furie Întunecată, captivă.“ Vizita făcută la Machu Picchu, pe 5 aprilie, servește drept subiect al unui articol publicat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
spus, iar interesul nostru științific jubila de-a dreptul. Acest doctor s-a oferit cu generozitate să ne acorde tot sprijinul de care am fi avut nevoie, dată fiind „călătoria deosebit de interesantă“ pe care o Întreprindeam. Dar În acele zile vesele din sudul statului Chile, cînd burțile noastre erau totuși pline, iar noi nu eram Încă prea tupeiști, nu i-am cerut decît să ne prezinte președintelui asociației Prietenii Insulei Paștelui, care locuia lîngă ei, În Valparaíso. Desigur, a fost Încîntat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
care se apropia. Ca de obicei, Încărcătura sa era formată din ființe umane, transportate ca niște vite. Dar, spre marea noastră mirare, camionul s-a oprit și l-am văzut pe unul dintre băieții din Garda Civilă din Tacna făcîndu-ne vesel cu mîna și invitîndu-ne să urcăm; n-a fost nevoie, bineînțeles, să zică de două ori. Indienii aymara care se găseau În spate ne priveau curioși, dar n-au Îndrăznit să ne Întrebe nimic. Alberto a Încercat să lege o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Și-au satisfăcut lăcomia după aurul ce acoperea pereții, În reprezentări perfecte ale lui Inti, Zeul-Soare, prin plăcerea sadică de a preschimba simbolul voios și dătător de viață al unui popor aflat În suferință cu simbolul Îndurerat al unui popor vesel. Temple lui Inti au fost rase pînă la fundație sau pereții lor au fost folosiți pentru a servi ridicării bisericilor noii religii: catedrala a fost construită peste ruinele unui măreț palat și deasupra zidurilor Templului Soarelui a fost Înălțată biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
coloniile spaniole. Migala lucrăturilor În lemn din Cuzco este lăsată la o parte, Însă aici este transpusă În aur. Naosurile sînt ușoare și grațioase, intrînd În contrast cu acele caverne Întunecate și ostile din orașul incaș. De asemenea, picturile sînt luminoase, aproape vesele și aparțin unor școli de pictură mult mai recente decît cea ermetică a metișilor care și-au pictat sfinții cu o furie Întunecată, captivă. Toate bisericile exprimă În fațadele și altarele lor Întregul țel al artei Churrigueresque de Înfrumusețare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
așternut, amîndoi, pe dormit, protejați În chip convenabil de plasa de țînțari care ni se dăduse, și, cînd ne-am trezit a doua zi, am descoperit că barca noastră eșuase la țărm. Am mîncat ca niște fiare. Ziua a trecut vesel și ne-am decis să facem cu rîndul la ținut strajă, cîteva ore fiecare, ca să evităm apariția altor probleme, deoarece la amurg curentul apei ne purtase către mal și niște crengi intrate pe jumătate În apă aproape că ne răsturnaseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ortodocși și greco-catolici, împărtășindu-se cu Preasfânt trupul lui Cristos. Părintele Vasile Mare, capelanul grupului nostru, preot franciscan român de rit oriental a fost tot timpul călătoriei și al pelerinajului duhovnicul și animatorul pelerinilor veniți din România. Cu firea sa veselă și mucalită reușea să întrețină mereu o atmosfră plăcută și senină între noi, cu toată oboseala de care eram uneori copleșiți. În după-amiaza zielei de Paști, potrivit unui program prestabilit, ne-am deplasat toți pelerinii români la orele 16 la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
creaturilor” căruia fratele Pacific, trubadur vestit devenit frate franciscan, îi dă aripile unei melodii cuceritoare. Cântarea invită întregul univers să i se alăture în a-l lăuda pe „mi’ Signore”, „Domnul meu”: fratele soare, fratele vânt, fratele foc, frumos și vesel și puternic, sora lună și stelele ce-n noapte lucesc ca nestematele, sora apă, cea utilă, umilă, prețioasă și castă, maica noastră pământul, cei care iartă din dragoste, cei care suferă boli și încercări și în sfârșit sora noastră moarte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tăcerii în văzduh se risipește Lumea iar pe scen-apare și aleargă nebunește. Lunca fumegă alene rotocoale lucii-albe; Murmurul drăguț al apei, tacticos s-aude-n vale; Din tufișuri înverzite se ivesc pe jumătate Animalele fricoase, ce privesc în gol... departe. Muncitorul pleacă vesel cu uneltele spre holdă Aruncând privirea-n treacăt către azuria boltă Un copil în cămășuță, duce vaca la pășune, Altul merge, cu ghiozdanul să primească-nțelepciune. La răspântia din vale, gârbovit de zile grele, Un bătrân și-oprește pasul, sprijinit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Concluzia: trebuie să fim mai solidari. Speranța că într-o zi ni se va face totuși dreptate! Somn greu, plin de vise stranii... 26 ianuarie 1952 În drum spre casă am intrat într-un cinema pentru a vedea Cu metrele vesele din Windsor (muzica de Otto Nicolai). Amu zant. Am trecut și pe la Pisa (Trixy Checais). Nu era acasă, cu toate că avea lumină la ferestre (?). La întoarcere - ceartă cu Mama cu privire la Camarera Major (Madame Simon - fosta noastră proprietăreasă, decăzută la rolul de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
aparține cui vrei, întâmplării, hazardului, aventurii, amicilor, dar nu mie. Prefer să mă știu sărac, lipsit de orice speranță și de orice bucurie, dar nu vreau să suport această rană, totdeauna sângerândă, totdeauna prezentă... 29 martie 1953 În ciuda aparenței mele vesele și nepăsătoare, am suportat greu, în totala mea singurătate, aceste prime zile de primăvară. Criza a venit ieri, aproape pe neașteptate, ca un ciclon nă prasnic, care mătură totul în drumul său: prieteni, afecțiuni, preocupări și îndatoriri. Se făcuse vid
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dat seama că „mă schimbasem la față“. și într-adevăr eram consternat, iar dacă aveam ori nu dreptate să fiu este o altă problemă: important era faptul că eu eram conster nat și că tu nu te simțeai mai puțin vesel... știu că râsul molipsitor se iscă tocmai atunci când circumstanțele ar pretinde seriozitate. Am încercat să-ți ofer și această circum stanță atenuantă. Dar ea se potrivește mai degrabă unui C. și nu schimbă lucrurile în ceea ce te privește. Căci tu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
se lipească automat. Dar încruntarea, gravitatea și închistarea lui Ion! S-ar părea că are în fiecare clipă de rezolvat nu se știe ce probleme de importanță mondială... și toate acestea în aburul dens al unei călduri insuportabile! Dacă ești vesel, băiatul meu, atunci te sărut și eu. 15 august 1954 Petulică dragă! Numai din cartea ta poștală de astăzi am aflat câte ceva despre sănătatea ta și despre regimul tău medical. și, drept să-ți spun, am rămas tare nedumerită. Dragul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
adus la țelul propus -1844 de metri -, s-a încheiat tot atât de ud ca și precedenta, de acum 16 ani... Ne-am întors pe aceeași vale minunată a Gârcinului sub ploaie și pe întuneric. Dar asta nu are importanță: a fost vesel și n-au avut loc nici un fel de urmări neplăcute. Dragii mei, timpul, după două zile ploioase, a început din nou să se dreagă. Cu banii o ducem cam greu. Așa că, dacă se poate, trimiteți-ne pentru orice eventualitate 200
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fiind nemul țumit și veșnic nervos?! și cum treaba aceasta funcționează tot timpul, încep să mă simt asemenea unei „biete fetișcane pierdute“, apoi încep să am îndoieli față de starea sănătății sale mintale și, în sfârșit, trec la o stare de veselă indiferență, încep să râd și nu mă mai supăr defel. În fiecare seară, și atunci când te sufocă zăduful, și atunci când toarnă o ploicică răcoritoare, ba chiar și atunci când din norii negri buluciți scapără fulgere înspăimântătoare, cunoscuții noștri, nu prea numeroși
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vinovate... Sau nici măcar gânduri, ci mai degrabă năzuințe sub formă de impulsuri. țelul nu mai e atât de limpede ca de-obicei. Tendința de a te bucura tru pește se strecoară înainte și ia proporții neliniștitoare, amenințătoare. Dorința unei tovărășii vesele... De am fi cel puțin doi pe același drum. Doi - la fel... Sau - unul mai mare, de care să ascult. Un guru... 29 decembrie 1954 Ultimele zile ale anului - sfârșitul Saturnaliilor! Ziua de Anul Nou nu mai contează, am ieșit
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din cristale reci albe-vineții gata să pedepsească pe oricine ar fi îndrăznit să le opună rezistență. Era cumplit! Vai de bietul călător prins la drum pe o asemenea vreme! "Viscolul prinde colbul să-și lepede, Lunec-o troică, lunecă repede... Veselă-n troică peste întindere, O tinerețe fuge cu-aprindere." (Serghei Esenin) Nu existau decât două variante: ori ajungi la destinație, ori ești învins și te acoperă troianul, de sub care nu vei mai fi scos decât la primăvară, odată cu topirea zăpezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
atomice, frumusețea dumnezeiască a lagărelor morții, a gulagurilor și nici crivățul Bărăganului. În ciuda faptului că aveau coroanele puțin dezvoltate, păduricea de salcâmi era plină de ciori. Vă mai amintiți portretul ironic, acid și zeflemitor al negresei creionat de poetul "Baladelor vesele și triste", din care însă nu lipsesc notele de simpatie față de această zburătoare? "Cu alură interlopă Ca un muzicant în frac, Cuvioasă ca un popă Și smolită ca un drac." (G. Topîrceanu) Coronamentul fiecărui salcâm era gazda primitoare a 3-4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
stau ca într-un legănuț moale și confortabil de care se vor bucura viitorii puișori, legănați cu dragoste în ritmul de "huța-huța" de balansul atent și gingaș al salcâmului ospitalier, ajuns pe post de doică. Nu vă amintiți cât de veseli, cât de drăgălași erau și bine dispuși în mica lor garsonieră, cântând cu patos, cât îi ținea gura? "M-am născut într-un salcâm Într-un cuib de cioară Și de-al dracu' ce eram Scoteam ciocu' afară. Hopai-țupa, hopai-țupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
șapte porții egale. Mâncam încet, fără grabă, cu atenție, cu pietate, parcă am fi consumat din coliva celui condus pe ultimul drum. Da. Chiar așa. "Dum manducatis vultus hilares habiatis" (Proverb latin) (Cât timp vei mânca vei avea o privire veselă) Nu. Deloc. Noi nu aveam figurile vesele. Nu. Mai degrabă, privirile noastre erau izbitor de asemănătoare cu ale participanților la un priveghi al unei persoane mult iubite. Într-adevăr, noi ne înfruptam din ultima mămăliguță prăpădită, făcută din ultimul căuș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu atenție, cu pietate, parcă am fi consumat din coliva celui condus pe ultimul drum. Da. Chiar așa. "Dum manducatis vultus hilares habiatis" (Proverb latin) (Cât timp vei mânca vei avea o privire veselă) Nu. Deloc. Noi nu aveam figurile vesele. Nu. Mai degrabă, privirile noastre erau izbitor de asemănătoare cu ale participanților la un priveghi al unei persoane mult iubite. Într-adevăr, noi ne înfruptam din ultima mămăliguță prăpădită, făcută din ultimul căuș de mălai din sacul golit. Eram șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
culoar de lățimea ferestrei, atât cât să pătrundă lumina în interiorul camerei. Leu eroul incontestabil al familiei noastre stătea lângă noi pe post de observator, exprimându-și punctul de vedere asupra calității muncii pe care o efectuam, prin lătrături scurte și vesele, ceea ce tradus în limbajul uman semnifica acordarea calificativului maxim. Bravo băieți! E foarte bine ce faceți! Continuați! Iată că ajunseserăm din nou să putem diferenția momentele zilei: dimineață, prânz, seară și noapte. Și venea timpul culcării când, în același pat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]