87,348 matches
-
de cadre, 29 erau evrei 3. Preponderența unor cadre de conducere de origine evreiască În sectorul propagandă, presă, cultură este relevată și de Pavel xe "Câmpeanu"Câmpeanu. El dă o lungă, dar incompletă listă de activiști În aceste sectoare - la confluența anilor 40 și 50 - În frunte cu I. xe "Chișinevschi"Chișinevschi, șeful secției ideologice, Leonte xe "Răutu"Răutu, șeful secției de propagandă, Mihai xe "Roller"Roller, șeful secției de știință. Cei mai mulți au o pregătire intelectuală superioară - sunt printre ei câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
valea Dunării era inundată, cât vedeai cu ochii, până în malul celălalt. N-aveam ce face. Trebuia să ne continuăm drumul. Am mers de-a lungul digului pe partea apei, ca să scăpăm de vederea oamenilor de pe câmp. Panciova se găsește la confluența râului Timiș cu Dunărea. Înainte de intrarea în oraș, șoseaua trece peste apele Timișului pe un pod impunător... Să fie oare păzit podul?” Dumitriu a plecat înainte să vadă dacă se poate trece fără pericol. Sa întors, fiindcă observase doi indivizi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vaselor mici (vasculită infecțioasă din rujeolă, endocardită) Purpura trombocitopenică (hipersplenism, coagulare intravasculară, scăderea sintezei sau destrucția trombocitelor de către agentul patogen). Elementele descriptive ale unei erupții infecțioase se referă la: tipul leziunilor elementare predominante (macula, papula, vezicula, pustula, bula), extinderea erupției, confluența, topografia, caracteristicile evolutive (mod de instalare, regresie, descuamare). Erupțiile pot fi generalizate sau localizate. După aspectul leziunilor predominante, erupțiile sunt de tip maculocongestive, veziculo-pustuloase sau hemoragic. Deși numărul “bolilor eruptive clasice ale copilăriei” este în scădere, interesul epidemiologic și didactic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este constant mărturisitoare a unei iscusințe a cântăririi alternativelor aflate la granița lipsită de control absolut a științei de sine, în regiunea plurideterminată și difuză a simțirii, care, fără a fi lipsită de fermitate, orientează, în împrejurări încărcate de nedeslușită confluență de sensuri ascunse, conștiința individuală aflată în iminența unei decizii. A fi conștient de sine înseamnă, în etică, a consulta această instanță sfătuitoare și protectoare care practică, într-o dedublare sanitară și vigilentă, oficiul slujitor ce va reveni mai târziu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
confruntare interioară acaparatoare, din arderea internă a unei idei care ieșea în afara statu-quo-ului unei armonii curente, care contrazicea bunul simț al unei stabilități doctrinare așezate în intenția unei persistențe garantate. Acesta este momentul maximei tensiuni reflexive, locul opțiunilor fundamentale și confluența tendințelor noetice celor mai importante, într-o ordine a precumpănirilor lăuntrice care orientează întreaga activitate intelectivă. El este subsecvent fenomenului inspirației și decurge dintr-o acumulare încărcată de replieri interioare, care preia selectiv forme turnate de acesta în aluatul subiectiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
maximei angajări (străine de detașarea neutră a contemplativului). Prin opoziție cu acesta din urmă, praxisul aduce cu sine o concentrare și o precipitare psihologice care întretaie permanent fluxul calm al evoluției destinale și adaugă la definiția traiectoriei individuale noduri de confluență interpretativă, adevărate repere de vizualizare a întregului personalității (știut fiind faptul că orice act de implicare autentică vizează cumva totalitatea subiectivă). Aceste repere completează o imagine generală a multiplelor apeluri ale vocii interioare și caracterizează maniera pragmatică în lumina universului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
orientați în cercetările lor de către filosofi"92), atunci și în planul pragmatic al straturilor psihologice individuale realitățile interacționale trebuie să ajungă să îmbrace aceeași tendință. Teoreticul cognitiv și practicul reflexiv devin doi poli ai schimbului informațional, iar tema individuală este confluență a celor două planuri de manifestare. Interioritatea și inteligența se deservesc reciproc și, pe măsură ce una se dezvoltă, cealaltă este (în reflectare spirituală) potențată. Un ideal funcțional care nu ține neapărat de cota performanței atinse prevede o tehnică de utilizare și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
după o conviețuire oricît de scurtă, despărțirea și împărțirea nu pot fi totale. Nu poți reface sau reconstitui părțile care, cu vreme în urmă, au alcătuit un întreg, după cum nu poți șterge contaminările dintre părți, urmele influențelor reciproce sau ale confluențelor. Altfel spus, după ce un creator de răspîntie precum Eminescu ne-a ștanțat ființa culturală și ne-a setat mentalul colectiv cu varii reflexe, după ce, creator de limbă fiind, ne-a înrîurit ireversibil sensibilitatea și relația noastră cu lumea, nu putem
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
încît totul să se supună unei dialectici sui-generis, unei stabilități relative și, prin urmare, deschise marii treceri. Eminescu proiecta asupra lumii o viziune realistă, în care răzbătea mecanismul insolit al unei gîndiri matematice formalizatoare, posibilă influență a filosofiei lui Pitagora. Confluența cu gîndirea fondatoare Celălalt Eminescu, cel pe care-l invocăm aici, este creatorul cu adevărat original, cu o amprentă a operei ce impune frontiera lui înainte și după, un autor situat nu în bătaia aleatorie a influențelor, de orice natură
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu adevărat original, cu o amprentă a operei ce impune frontiera lui înainte și după, un autor situat nu în bătaia aleatorie a influențelor, de orice natură ar fi acestea, ci un spirit ivit dintr-un topos al convergențelor sau confluențelor cu ceea ce s-a numit gîndirea fondatoare. Orientalistul Sergiu Al. George, într-o carte de eseuri apărută cu peste trei decenii în urmă (v. Arhaic și universal, Ed. Eminescu, 1981), (re)punea poate în termenii cei mai adecvați chestiunea a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
codul creației altor trei personalități ale culturii române: Constantin Brâncuși, Mircea Eliade și Lucian Blaga, exegetul aducînd și confirmînd astfel în luminișul demonstrației sale construcțiile și temeiurile creației a patru autori din aceeași matrice stilistică. Pentru Eminescu, adevărul privitor la confluența unor dominante ale operei cu spiritul culturilor fondatoare, ne referim în mod expres la spațiul indian, fusese deja validat printr-o meritorie teză de doctorat elaborată de Amita Bhose (vezi Eminescu și India, Ed. Junimea, 1978). Ca și alți creatori
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și niciunde sub zodia unui anume hazard al nenumăratelor influențelor pasagere. Scenariul/panorama culturilor sau a civilizațiilor care-l obsedau pe Eminescu, bunăoară în Egipetul, nu este, cum s-a spus uneori, o simplă și lungă cronologie. Egipetul este, pentru confluența eminesciană cu spațiile fondatoare, un fel de holomer, o parte care poartă în ea puterea întregului. Calea urmată în acest poem are un Skepsis (e chiar unul din titlurile între care se mișca indecizia poetului), iar dacă poate fi vorba
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care erau și studenții profesorului Blaga, nu s-au încercat niciodată, ca discipoli, în metafizică. Dincolo de exercițiile de admirație ale unora dintre ei, descoperim însă, la un Nicolae Balotă, Radu Stanca, Radu Enescu sau Ion D. Sîrbu, fecunde întîlniri sau confluențe cu sfera filosofiei culturii sau a exegezei filosofice care face din estetic și stil binomul seminal al unei opere de valoare. Generația și spiritul timpului Un binom recesiv: opera și omul Poate exagerez într-un fel, dar o fac din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un manierism "ludic, hazos, antisentimental, antipoetic prin raportarea la creația lirică tradițională", iar dizarmonia dintre fond și formă, dezacordul dintre cuvint și idee, dintre sentiment și expresie ar fi alcătuit un dispozitiv al instalării antipoeziei. Cînd judeca literatura română la confluența ei cu valorile universale, critica lui Romul Munteanu utiliza un limbaj în care se condensau, fără ostentație, conceptele criticii moderne, metodele sale de cercetare erau adecvate suprafețelor textului și surprinderii cît mai fidele a spațiului pe care se expunea creatorul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Brest, cu media temperaturii în luna cea mai rece de 6.7șC). b. Climatul temperat de tranziție este bine reprezentat în Europa (Germania centrală și de est, Polonia, vestul Câmpiei Ruse, Cehia, Slovacia), America de Nord (bazinul fluviului Mississippi, la nord de confluența cu Missouri), dar se întâlnește și în America de Sud (o bandă paralelă cu Anzii Chilieni, la sud de paralela de 40șS). Caracteristicile termice și pluviometrice ale acestui subtip climatic sunt intermediare, între cele ale climatului oceanic și cele ale climatului continental
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care am vorbit deja și vom mai avea ocazia s-o facem. E) Relația cu romanticii Dincolo de raportările lui Dilthey la ceea ce numim îndeobște filozofia clasică germană, trebuie să ne reamintim însă că intrarea lui în scenă se produce la confluența a două dintre "curentele" majore ale secolului al XIX-lea: romantismul, sub variantă neoromantică, și realismul. Chiar dacă în legătură cu aceste două tendințe am găsit o filiație ce coboară până în iluminism, reacția antiromantică a pozitiviștilor care apelează exclusiv la faptic, la datele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Gala Galaction. Într-o lucrare aparte, Eminescu și literatura veche (2003), adună și sistematizează toate știrile și documentele privind relația poetului cu „scripturile bătrâne”, dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la confluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
13 case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și Gyimes (1857
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
că Oituz provine dintr-un apelativ turcesc otuz sau oltuz “treizeci” (de izvoare), fiind întâlnit și în onomastica maghiară - Uzei, Ozun, Uzon (întâlnit ca nume de familie în Banat). ONEȘTI, localitate (azi, municipiu), situată în Depresiunea Cașin, în zona de confluență a Cașinului și Oituzului cu râul Trotuș, la 48 de km. de Bacău. Între 1956 și 1968, orașul s-a numit Gheorghe Gheorghiu - Dej. În secolul al XIX-lea, localitatea era împărțită în Oneștii Noi și Oneștii Vechi (1873), fiind
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie 1493, în care Ștefan cel Mare dăruiește “siliștea Stețcani”, la confluența
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie 1493, în care Ștefan cel Mare dăruiește “siliștea Stețcani”, la confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat. La 20 martie 1577 se menționează “moșia Tețcani”, care apare din nou la 10 octombrie 1709, pentru ca o perioadă de timp să apară doar numele Stețcani. Tescani, forma oficială actuală, este întrebuințată întâia oară în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Et.: n. pers. Stețco (existent și azi ca nume de familie în Maramureș) care, pentru ușurarea pronunțării, a devenit Tețco și a fost redat în actele administrative prin Tesco + suf. -anu (pl.). TARGU OCNA, oraș situat în Depresiunea Cașin, la confluența pârâului Vâlcica cu râul Trotuș, la 14 km. de Onești. Ca și alte localități din Valea Trotușului, a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
satele Lunca de Sus și Lunca de Jos. Pe lângă localități, în zonă există păduri și pășuni. Et.: ap. luncă d. slv. lonka. MÂNIOASA, teren arabil din Negoiești, situat în lunca Trotușului. Și acest toponim are legătură cu revărsarea râului la confluența a două părți din el, creând o insulă care era adesea inundată de « mânia » Trotușului, mai ales în sezonul de vară. Acest nume de loc reprezintă, de fapt, o metaforă toponimică. Et.: ap. mânios (adjectiv) d. ap. mânie (d. lat.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
leziunile precoce indiferent de starea ganglionară. Din contra, apusenii au utilizat EUS pentru recunoașterea cancerelor rezecabile de cele nerezecabile, boala curabilă și cea incurabilă. Atenția este focalizată asupra detectării invaziei de vecinătate, care se evidențiază prin pierderea stratului cinci și confluența masei tumorale cu organele vecine. Deși CT permite aprecierea dimensiunilor ganglionilor limfatici, EUS adaugă informații asupra limitelor demarcării, intensității și texturii ecografice. Astfel sunt considerați maligni ganglionii rotunzi, precis delimitați, omogeni, hiperechogeni, iar cei alungiți, hipoechogeni, mai probabil benigni sau
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
În 1981 i s-a decernat Premiul special al Uniunii Scriitorilor. Pe drept cuvânt prețuit de critică, romanul Voica - mai propriu spus, o „schiță de roman”, cum precizează Pompiliu Constantinescu - e cronica unei familii țărănești dintr-un sat situat la confluența Neajlovului cu Argeșul, pe locul celui în care S. fusese găzduită în 1918. Aceleași cu ale gazdelor de atunci sunt și numele personajelor centrale. Meritul esențial al cărții e realismul necruțător. Prezentând fapte cotidiene în ordinea succesiunii lor, cu obiectivitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]