87,348 matches
-
de texte pe această temă. Între materialele publicate aici, se numără cele intitulate Relații diplomatice dintre România și Finlanda, Relațiile româno-finlandeze în 1941. Eduard Hjalmar Palin-ministrul Finlandei la București, semnat de Silvliu Miloiu, Interferențe socio-culturale româno- finlandeze de Lucian Fătu, Confluențe româno-finlandeze de Mircea Iliescu, ca și dări de seamă despre expoziții, sărbătoarea francofoniei, omagiu lui Brâncuși etc. Un bogat material pe această temă este descoperit de autor în paginile revistei "Secolul 20", revistă care a publicat în 1982 un consistent
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la iveală un spectru nebănuit de vast și diversificat de informații despre Finlanda, dintre care unele cu un potențial variabil sub raport literar, dar care ilustrează până la urmă potențialul ridicat pe care acest "subiect" poate să-l întrețină sub raporturile confluențelor și interferențelor în spațiul celor două culturi (chiar dacă jazzul, filmul, rock-ul sau teatrul de păpuși pot crea și ele evenimente pe măsură). Demn de tot interesul este însă capitolul intitulat Lectoratul de la Turku și revista "Columna", care dă măsura
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sau traduceri din beletristică dar din punctul de vedere al istoriei literaturii, conduse sistematic, spațiul românesc este oarecum deficitar. Una dintre cele mai autorizate surse, în ceea ce privește reflectarea literaturii finlandeze în România sau viceversa, este un volum publicat în 2005 intitulat Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice 7, care inventariază minuțios, cronologic, faptele de ordin istoric și cultural româno-finlandeze. Practic, în limba română nu au apărut volume consistente dedicate Finlandei, cu excepția unor volume de memorii sau
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a acestuia din funcția de diplomat, lucru survenit imediat după ce Titulescu și-a pierdut funcția de conducere a diplomației române. Lucrarea Mărturii finlandeze și alte scrieri nordice despre români scoate la iveală observațiile călătorilor finlandezi despre poporul român, dar și confluențele dintre cele două popoare, necunoscute până la acea vreme. În Prefața acestei lucrări, Raoul Bossy afirmă că a avut șansa de a găsi mărturii ale finlandezilor care au vizitat Principatele, mărturii datând din secolul al XVIII-lea. Acestea aparțin, în mare
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cele despre Suedia sau Danemarca, pentru că, după cum bine se știe, Finlanda era anexată Suediei. Se întâmpla de multe ori să treacă un an fără ca această țară să fie menționată de "Gazeta de Transilvania"58. 2.4.2. Alexandru Popescu și Confluențe româno-finlandeze O contribuție importantă este și articolul publicat de Alexandru Popescu, în limba engleză de asemenea, The Romanian-Finnish cultural relations: history, trends, bibliography 59, în aceeași Revistă Română de Studii Baltice și Nordice. Așa cum sugerează și titlul, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
despre români și a celor românești despre finlandezi. Atât bibliografia cât și conținutul articolului apar in extenso într-o altă lucrare publicată în 2005 al cărei coordonator este și pe care, de altfel, o și menționează în finalul articolului 60. Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice este fără îndoială una dintre cele mai valoroase surse în ceea ce privește receptarea reciprocă a celor două culturi. De largă întindere și beneficiind de participarea mai multor cercetători, lucrarea aduce în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în țara noastră (de exemplu, Nokia). În finalul articolului, nu ezită să vorbească despre importanța revistei "Columna" care la rândul ei a jucat rolul de ambasador în Finlanda 68. Mircea Iliescu, prim-colaborator al Ambasadei României de la Helsinki vorbește despre Confluențe româno-finlandeze. Activități culturale derulate de Ambasada României la Helsinki în preajma aderării României la UE. Principalele evenimente organizate de Ambasada României la Helsinki au avut ca obiectiv promovarea imaginii României ca stat membru al Uniunii Europene și a valorilor culturale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Nicolae Scurtu, ne-a atras atenția prin trei articole referitoare la cultura finlandeză. De-a lungul activității sale la Universitatea din Turku, Ion Stăvăruș s-a implicat în colaborări cu cercetători locali și a fost în mod continuu preocupat de confluențele româno-finlandeze mai ales în domeniul literar. În primul rând dorim să ne oprim asupra celui intitulat Primele traduceri românești din literatura finlandeză. Așadar, primul contact al poporului român cu literatura finlandeză s-a realizat prin traducerea unei poezii populare. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Babel Guide to Scandinavian and Baltic Fiction, Londra, Boulevard Books, 1999. Cândea, Virgil, Mărturii românești peste hotare. Creații românești și izvoare despre români în colecții din străinătate. Finlanda. Franța. Georgia. Germania. Grecia, serie nouă, II, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2011. *** Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice, Romanialais-Suomalaisia yhtymäkohtia. 300 vuotta kosketuksia, 85 vuotta diplomaattisuhteita. Romanian-Finnish confluences. Three centuries of connections, 85 years of diplomatic relationships. Coordonator Alexandru Popescu (elaborarea textelor), Stelian Obiziuc, Costin Ionescu, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Vasile, Finlanda ca identitate istorică și culturală, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 13. Iliescu, Irina, Anna-Leena Härkönen, Ziua ușilor deschise, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 26. Iliescu, Mircea, Confluențe româno-finlandeze, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 5. Ioanid, Doina, Istorii&storia, în "Observator cultural", nr. 616, martie 2012, p. 10. Ioanid, Doina, Bazar de scriitor. Descusutul buzelor. Sofi Oksanen - Vacile lui Stalin, în "Observator cultural", nr. 652, nov.
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
joilla ombi Sydhen toori. Jumalan keskyt/ia mielen /iotca taidhat Somen kielen. Laki/se Sielun hirmutta/mutt Cristus sen tas lodhutta. Lue sijs hyue Lapsi teste /Alcu oppi ilman este. Nijte muista Elemes aina /nin Jesus sinun Armons laina". 7 Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice, Romanialais-Suomalaisia yhtymäkohtia. 300 vuotta kosketuksia, 85 vuotta diplomaattisuhteita. Romanian-Finnish confluences. Three centuries of connections, 85 years of diplomatic relationships. Alexandru Popescu, realizarea textelor, Editura Institutului Cultural Român, București, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
analysis, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", vol. 3, nr. 1, 2011, pp. 87-116. 59 Alexandru Popescu, The Romanian-Finnish cultural relations: history, trends, bibliography, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", nr. 1, 2009, pp. 115-130. 60 Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice, Romanialais-Suomalaisia yhtymäkohtia. 300 vuotta kosketuksia, 85 vuotta diplomaattisuhteita. Romanian-Finnish confluences. Three centuries of connections, 85 years of diplomatic relationships. Dr. Alexandru Popescu, realizarea textelor; Dr. Stelian Obiziuc, drd. Costin
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
domnul Neagu Udroiu, ambasador al României în Finlanda și Estonia, în "Columna", nr. 15, 2001, p. 10. 67 Cf. Ibidem, pp. 9-12. 68 Cf. Lucian Fătu, Interferențe socio-culturale româno-finlandeze, în "Columna", nr. 15, 2001, pp. 3-4. 69 Cf. Mircea Iliescu, Confluențe româno-finlandeze. Activități culturale derulate de Ambasada României la Helsinki în preajma aderării României la UE, în "Columna", nr. 19, 2008, pp. 5-7. 70 În perioada aceea Finlanda se afla în sfera Imperiului Țarist. 71 Cf. Ioan Comșa, Finlanda și România. Etape
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
iese cu greu din aceste terenuri mocirloase, chiar și vara; ar fi o nebunie să te expui la așa ceva pe timp ploios. Solul se întărește odată cu apropierea de poștă; caii pot merge mai repede; regăsim în fine malurile Siretului, deasupra confluenței sale cu Buzăul și la doi kilometri depărtare de Dunăre. Nu mai există pod peste Siret; l-au luat viiturile. Râul se trece pe un bac provizoriu, construit grosolan din grinzi necioplite, fără balustradă, legate după o metodă primitivă foarte
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
apoi abrupt povârnișul dealurilor împădurite, al căror vârf marchează frontiera dintre aceste văi; coboară după aceea printr-o pantă mai lină spre Siret, pe care îl traversăm pe o plută pentru a ajunge la Roman, capitală de ținut, așezat la confluența Siretului și a Moldovei. Descoperim de departe elegantele cupole ale edificiilor religioase, dar nu pătrundem în oraș decât după ce traversăm prin vad sau pe câteva bârne prost legate cele opt brațe din care e format patul Moldovei. Bazinul Romanului se
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ed. (Mărturii despre Brâncuși), tr., îngr. și pref. Nina Stănculescu, Târgu Jiu, 1997; Deineka, București, 1968; Lascăr Vorel, București, 1968; The Romanian and the Universal in Brancusi’s Work, Londra, 1970; Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană, București, 1972; Confluențe ale artei universale, București, 1972; Scrieri despre teatru, Iași, 1977; Chipurile și priveliștile Europei, vol. I: Italia și Franța, vol. II: Elveția și Italia, îngr. Traian Filip, Cluj-Napoca, 1980; O’Neill și renașterea tragediei, îngr. Mircea Filip, introd. Dan Grigorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
imunitatea - toate funcțiile care se opun efectelor Îmbătrânirii. Să ne gândim des la dantian, partea inferioară a abdomenului. Dantian este o descoperire excepțională a chinezilor din vremurile vechi, care considerau că această porțiune a corpului e rezervorul qi-ului, punctul de confluență al viscerelor. Prezența lui frecventă În gândurile noastre ajută la dezvoltarea și păstrarea qi-ului, Întârziind, astfel, procesul Îmbătrânirii. Să ne lovim ușurel cu degetele capul și urechile. Capul este cartierul general al vieții. Dacă zilnic Îl lovim ușor cu degetele
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
decât un practician.” G. CLAXTON PREFAȚĂ O lucrare interesantă și atractivă este „ Cadrul didactic creativ implicat în actul educațional” semnată de doamna învățătoare MARIA GEANGU, lucrare ce izvorăște din experiența de peste 30 de ani în activitatea la catedră. Aflată la confluența dintre tradițional și modern, autoarea reușește prin ample informații ale didacticii actuale să stabilească coordonatele cognitive și epistemologice ale caracterului elevului implicat și educat în același timp, printr-o modalitate diversă și complexă de abordări în plan teoretic. Lucrarea doamnei
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
de știri, note și relatări, realizată de Mariana Brăescu. La un moment dat, Emil Brumaru își abandonează rubrica, alta, „Cenaclu prin corespondență”, susținută de Alex. Ștefănescu, luându-i locul. Publicația - de fapt, ziarul „Scânteia tineretului” - patronează și un cenaclu literar, Confluențe, ale cărui lucrări sunt consemnate în paginile sale. Bunăoară, la ședința din 26 noiembrie 1981 invitați de onoare sunt Emil Brumaru și Mihai Șora, ei îi prezintă pe tinerii autori care citesc din scrierile lor - Matei Vișniec și Nicolae Sava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
modă ca atâtea altele, ori se va cristaliza într-un (supra)stil integrator”. Răspunsurile venite de la Nicolae Băciuț, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Aurelian Titu Dumitrescu sunt mai degrabă prudente, însă nuanțate și nu convenționale. Sunt relatate periodic ședințe ale cenaclului Confluențe, unde citesc, între alții, Dan Lungu, Daniel Bănulescu, Cristian Popescu. După 22 decembrie 1989 publicația, devenită „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, afirmă că „își propune să sprijine literatura de autentică valoare”, fiind vituperate opreliștile perioadei ceaușiste recent încheiate. Cercul colaboratorilor este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi. Pe Eminescu l-a citit de copil
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care afirmase că poezia nu se face cu idei ci cu cuvinte și-l vedea pe poet „singur cu limbajul” și „cedând inițiativa cuvintelor”, eliberat de „entuziasm” și „delir”, rămânea, neîndoielnic, reperul literar ideal pentru o posibilă „poezie constructivă”. La confluența dintre ideile estetice ale lui Mallarmé - selectat ca reformator reprezentativ al sintaxei poetice -, ale lui Rimbaud (a cărui alchimie du verbe lasă urme și la teoreticianul Voronca - vezi „chimia cuvintelor”, „poetul alchimist al imaginii” etc.) și ale urmașilor lor avangardiști
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
într-o formulă oarecum compozită. La fel ca la Gheorghe Dinu (Stephan Roll) - cu excepția, aici, a ciclului Moartea vie a Eleonorei - ori Sașa Pană, cu ale sale „prozopoeme”, proza poetică a lui Voronca se prezintă în forme contaminate, situabile la confluența dintre poezie, eseul critic și manifest. Textele tipărite în volumele A doua lumină (1930) și Act de prezență (1932), care adună publicistica sa dintre anii 1925-1932, oferă exemple tipice pentru o asemenea interferență. Se poate spune chiar că în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acei ani, ea se aplică, mai mult decât la oricare alt reprezentant al mișcării, lui Ilarie Voronca. Analiza textelor sale programatice a evidențiat, rând pe rând, în publicistica de la revistele 75 H.P., Punct și Integral, apoi de la unu, spații de confluență ale unor idei emanate fie dinspre dadaismul târziu, futurism și, mai ales, constructivism, fie - prin rapide ajustări și adaptări ale primelor adeziuni, dinspre suprarealism. Fapt remarcabil, atari remodelări n-au căpătat un aspect „dramatic”, realizându-se în genere prin contaminări
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fără dificultăți. Secționarea ligamentului falciform și expunerea cavei suprahepatic. Explorarea cavității peritoneale pentru excluderea oricărei diseminări extrahepatice. 2. Mobilizarea lobului stâng, prin secționarea ligamentului triunghiular, până la vizualizarea venei hepatice stângi. 3. Mobilizarea lobului drept atât cât este posibil, cu expunerea confluenței venei hepatice drepte cu vena cavă. Atenție deosebită acordată venei și glandei suprarenale. 4. Disecția pedicului hepatic și secționarea CBP supraduodenal, arterei hepatice comune în aval de originea arterei gastroduodenale și a venei porte în aval de nivelul bifurcației. Preferăm
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]