87,105 matches
-
mult și României. Hrușciov, care detesta România (sentiment des Întâlnit la rușii din generația sa), Încercase să-i atribuie un rol exclusiv agricol În distribuția internațională a muncii În blocul comunist. Dar șefii de partid de la București nu aveau de gând să se limiteze la aprovizionarea economiilor comuniste mai avansate și prospere cu alimente și materii prime. După ce fuseseră complici la stăvilirea și Înăbușirea revoltei maghiare, românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național În 1958 și au adoptat o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al socialismului afectează direct toate țările socialiste; ele nu pot rămâne indiferente”. E posibil ca această declarație, o afirmație voalată a dreptului Kremlinului de a lichida preventiv orice amenințare la adresa socialismului În orice țară socialistă, să-l fi pus pe gânduri pe Dubček. Dar nu exista cale de Întoarcere, așa Încât el a susținut În continuare că reformele interne nu amenințau sistemul socialist. La 13 august, Într-o conversație telefonică cu un Brejnev neîncrezător, Dubček s-a străduit să explice că Încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
foarte bine că nu exista un astfel de risc, și nu doar fiindcă Statele Unite erau implicate până peste cap În Vietnam. Cu numai cinci săptămâni În urmă, Moscova și Washingtonul semnaseră un Tratat de Neproliferare Nucleară: SUA nu avea de gând să pună În pericol un asemenea câștig de dragul câtorva milioane de cehi rătăciți. și așa, la 21 august 1968, 500.000 de soldați ai Pactului de la Varșovia - proveniți din Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Democrată Germană și Uniunea Sovietică - au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că nu e drept să ucizi, dar uneori n-ai de ales. Gerry Adams Moartea unui muncitor atârnă greu ca o stâncă; a unui burghez e ușoară ca fulgul. Mao Zedong Rămâne ceasul cel de plumb Deși trecut, mereu În gând. Emily Dickinson Punk-ul pare inventat pentru adepții teoriei culturale - și, Într-un fel, chiar a fost. Robert Hewison Nici nu se stinsese bine efervescența anilor ’60 și complexul de factori care o făcuse posibilă a dispărut pentru totdeauna. În numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
diferiți ca să-și revină după catastrofa din iunie 1983. Politic, partidul a trebuit să limiteze și să anihileze influența troțkiștilor și a altor activiști „duri” de stânga În fiefurile sale electorale (mai ales Liverpool). Sociologic, trebuia să se Împace cu gândul că nu a reușit să țină pasul cu preocupările și aspirațiile unei noi clase de mijloc, fără sprijinul căreia nu mai putea ajunge la putere: În prezent, aceasta depășea numeric baza electorală volatilă (proletari industriali și angajați din sectorul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de patru ori Erou al Uniunii Sovietice, laureat al Premiului Lenin pentru Pace, secretar general și, din 1977, șef de stat -, acești oameni Îmbătrâniseră În vechiul sistem. Nu aveau nici un motiv să-și tragă preșul de sub picioare. Toți aveau de gând să moară În patul lor16. Faptul că „socialismul real existent” era disfuncțional și compromis nu era În sine suficient pentru a-i pecetlui soarta. În discursul de acceptare a Premiului Nobel În 1971 (ce i-a fost conferit În absență
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din nou legea marțială sau de a se recunoaște Învinși și a ceda puterea. În aceste circumstanțe, alegerea era limpede: după cum i-a pus ferm În vedere Gorbaciov lui Jaruzelski Într-o convorbire telefonică privată, rezultatul alegerilor trebuia validat. Primul gând al lui Jaruzelski a fost să obțină un compromis care să salveze aparențele invitând Solidaritatea să i se alăture Într-un guvern de coaliție, Însă propunerea i-a fost refuzată. După alte câteva săptămâni de negocieri și eforturi inutile ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de acțiune al partidului”, acțiunile și intențiile sale deveniseră irelevante. Să nu uităm că est-germanii aveau o opțiune de care alte popoare subjugate nu se bucurau (nu exista o „Cehoslovacie de Vest”, nici o „Polonie de Vest”) și nu aveau de gând să renunțe la ea. Obiectivul s-a schimbat din mers: În octombrie 1989, demonstranții din Leipzig scandaseră Wir sind das Volk - „Noi suntem poporul!”. În ianuarie 1990, aceleași mulțimi scandau o cerere ușor diferită: Wir sind ein Volk - „Noi suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reguli submina serios Întregul acord. Dar, de această dată, când Comisia a declanșat procedurile de penalizare, Parisul și Berlinul au precizat că aceste deficite „temporare” erau În ochii lor inevitabile din punct de vedere economic și că nu aveau de gând să plătească amenzi și nici să se mobilizeze pentru a-și ameliora situația În viitor. Statele mai mici din UE - cele ca Grecia sau Portugalia, care făcuseră sacrificii pentru a respecta termenii pactului, precum și cele ca Olanda și Luxemburg, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
publice din Franța (dar nu toate) erau deja conștiente de acest lucru, iar factorii de decizie se resemnaseră În fața tristei realități din Europa secolului XXI. Noile elite europene, indiferent care erau ele, nu vorbeau franceza și nici nu aveau de gând să Încerce: „Europa” nu mai era un proiect francez. Ca să Înțelegem cum era Europa la sfârșitul mileniului, e tentant să urmărim, În continuare, diviziunile ei interne, faliile și rupturile - ce reflectă inevitabil istoria modernă a continentului, profund schismatică, și varietatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Emil Constantinescu nici măcar nu e pomenit. Aceasta nu Înseamnă nici pe departe că autorul nu are o percepție realistă a evenimentelor și a personajelor, ci, dimpotrivă, că are una cât se poate de apropiată de realitate. Ca și cum ar fi ascultat gândul multor români, pentru care intervalul constantinescian a fost unul al dezamăgirilor extreme, Tony Judt confirmă, implicit, un lucru: continuitatea perfectă dintre alesul românilor neinformați, Înfricoșați de reforme (Iliescu) și cel al păturii care voia schimbarea. Emil Constantinescu a reușit, aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al felului În care cinismul politic occidental Încerca să-și asigure propria liniște: „La dumneavoastră, un astfel de regim este util, fiindcă pune oamenii În mișcare și face să avanseze lucrurile”. Nu pot să nu am o satisfacție răutăcioasă la gândul că, la scurtă vreme după această aberantă aserțiune, de Gaulle cade, la el acasă, victima celor care se revendicau tocmai dogmei comuniste! Richard Nixon, trecător și el pe la București, sfârșește acoperit de ridicol, după ce nu se sfiise să afirme despre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o vastă vinotecă. Robert TINLOT, director general al Oficiului internațional al Viilor și Vinului (OIV) Introducere "VINUL" ÎNAINTE SĂ FIE VIN La început a fost Cuvântul. Iar numele vinului a precedat cultura viței de vie. Preistoria vinului ne duce cu gândul în urmă cu câteva milenii înainte de Hristos, la Sôma, băutura sacrificială fermentată din India vedică și care nu reprezenta doar o băutură magică, ci și o zeitate puternică. "Băutura nemuririi" nu era un vin obținut din viță de vie ci
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cercetători consideră că termenul vine de la Jean Pinard care, în secolul al XVII-lea reprezenta arhetipul viticultorului din Burgundia. 74 Pe muzica lui Georges Picquet și versurile lui Louis Bousquet: "Pinard este vinul ce mult bine face, Nu sta pe gânduri, soldate, Și umple grabnic al meu pahar, Trăiască pinard ! Trăiască pinard !" 75 J.-Y.Huguet, D. Boulet, J.-P. Laporte, La consommation du vin en France, 6 volume, Montpellier, 1980-1982. 76 D. Boulet, J.-P. Laporte, Actualisation de l'enquête
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
GÂND NOU, publicație de cultură apărută la Odorhei, lunar, între aprilie și octombrie 1935, din inițiativa unui comitet. Redactori sunt Radu Chirovici și George Trandafirescu. „Sinceră și dezinteresată”, revista are drept deviză „Credința, Tronul, Națiunea”. Rubrici: „Reviste, cărți, ziare”, „Litere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
la malul dimpotrivă, privind înapoi trăim nostalgia anilor de foc. Nu s-a stins în sufletele noastre setea tinerească de viață clădită pe eterne porunci creștine și legi legionare care ne-au condus pașii și ne țin pe vertical cu gândul la Căpitan și la morții sfinți. Pe această linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de cruciați. Cine se va învrednici să bea din izvorul învățăturii Sfintei Evanghelii apa Divină nu va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dumnezeu și deșteaptă în noi tresărirea din urmă: scopul final al omului e învierea. Iată de ce bunul creștin făptuiește pe pământ binele și primește cu bucurie pătimirea pentru a câștiga liniștea eternă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin... Gândul la moarte trezește în om virtuți: uitarea de sine și iubirea aproapelui. Ruga, fapta, pătimirea, lupta, iubirea au fost sabia legionarului pentru a câștiga lumina feței lui Dumnezeu. Astăzi se urmărește ca civilizația creștină să dispară de pe pământ și lucrarea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune. Atunci, plin de înflăcărare și nădejdi, urcam înălțimi și biruiam prăpastii adânci. Mă năpădesc gânduri învolburate care răscolesc în suflet nori negri, șuvoaie de pătimiri înroșindu-mi fața și înmulțindu-mi bătăile inimii acum când le retrăiesc... Timpul s-a grămădit în oasele mele, mult chinuite și pângărite iar pătimirea, care demult mi-a întrerupt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mai mult decât atât, în noaptea de 21/22 septembrie (un an mai târziu) asasinează elita legionară - peste 250 de membri. A urmat dictatura lui Ion Antonescu, odios urmaș al lui Carol al II-lea, care și-a pus în gând să distrugă orice urmă de legionarism prin condamnări la moarte, întemnițări, trimiterea tineretului în batalioane speciale pe front pentru a fi ucis la ordin. Dictatura lui Ion Antonescu s-a convertit într-o calamitate națională, un război pierdut și înrobirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de sine. Românul trebuie să redevină român și creștin, să și recâștige dreptul la înviere. Pătimirea e mai tare decât moartea, ea răpune și iartă păcatele noastre: „Așadar, fiindcă și Hristos a pătimit cu trupul, înarmați vă și voi cu gândul acesta: că cine a suferit cu trupul, a isprăvit cu păcatul.” (Cap. I, 14, Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Petru). Nimeni n-a încercat să perceapă sensul luptei legionarului. Pitești-ul a însângerat inimi mari, a doborât neclintiri și avânturi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit orice gând dumnezeiesc, orice încercare de a se opune purgatoriului diavolesc, jocului macabru al celor care îi dirijau din afară; dar până la urmă făptașii au fost răsplătiți cu un glonte în tâmplă. Încercările mele de a contura cât de cât dureroasa rană
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în jos. Nici unuia nu i s-a îngăduit să-și îndrepte fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre cerul ce le acoperea sfânta lor țară, pentru care suferiseră martiriul. Puși unul peste altul în groapa comună... Era înfrățirea în același gând, în aceleași aspirații. Fără să-și dea seama, călăii au simbolizat acolo legătura ce făcea din toți martirii, unul! Pe planșeu, s-au desfăcut patrusprezece hârtii, pe care vor urma să fie puse resturile... Dar, până la urmă, n-a mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fortifică în lupta cu destinul, cu cele trecătoare și te ajută să privești în eternitate, să te înalți deasupra celor pământești. Îmi rotesc ochii și îmi aleg un pat. Sunt obosit. Mă întind pe el liniștit. Prin minte îmi trec gânduri, tot mereu gânduri. Nu mi-este îndemână. În ce scop sunt transferat aici, la Iași? Peste puțin timp mă ridic și încep să mă plimb. Pasul mi-i ușor dar fruntea tot mai grea. Nu știu pentru ce sunt adus
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu destinul, cu cele trecătoare și te ajută să privești în eternitate, să te înalți deasupra celor pământești. Îmi rotesc ochii și îmi aleg un pat. Sunt obosit. Mă întind pe el liniștit. Prin minte îmi trec gânduri, tot mereu gânduri. Nu mi-este îndemână. În ce scop sunt transferat aici, la Iași? Peste puțin timp mă ridic și încep să mă plimb. Pasul mi-i ușor dar fruntea tot mai grea. Nu știu pentru ce sunt adus, aceasta-i întrebarea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Crucii lui Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail, într-un moment greu al istoriei românești, când Biserica lui Hristos era atacată nu numai cu violența cuvintelor, ci și cu fapte barbare, doborârea sfintelor altare. În acest moment trist și dureros al despărțirii, gândul nostru ne poartă înapoi și, ca la lumina unui fulger, vedem toată drama acestui camarad, toată drama unui neam încleștat în lupta cu cea mai feroce apariție a tuturor veacurilor, comunismul, dușman al omului și al lui Dumnezeu, la care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]