87,383 matches
-
de Științele Naturii și Muzeul de Artă. Treptat, colecțiile Muzeului de Istorie s-au îmbogățit prin achiziții și cercetări arheologice efectuate în zona de sud a Moldovei și în special, în castrul roman de la Tirighina-Bărboși, ajungând în prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri culturale, unele de importanță excepțională. Colecțiile deținute de instituție sunt diverse: arheologic (obiecte paleolitice descoperite la Pleșa, Puricani, Șipote, obiecte neolitice din cultura Criș, altarul votiv de la Șendreni, obiecte romane și medievale), numismatică, medalistică, etnografic, filatelie
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
omului Mihail Kogălniceanu (1817-1891). Muzeul a fost redeschis pentru public în ziua de 4 martie 2012. Proiectul actual de redefinire tematică și reamenajare a spațiului expozițional urmărește reconstituirea atmosferei unei case boierești de secol XIX, punând în valoare un bogat patrimoniu ce se leagă în bună măsură de numele și familia lui Mihail Kogălniceanu. Utilizarea de instrumente și concepte muzeotehnice ce permit abordări interactive în relația muzeu-public asigură integrarea edificiului în contemporaneitate. Completând sfera documentară oferită de celelalte muzee de profil
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
lampă de birou, trusa de birou, o călimară și o scrumieră care i-au aparținut, însemnele lojei masonice al cărui membru a fost, fotografii ale urmașilor săi, costumul popular și bijuterii care au aparținut Ecaterinei Kogălniceanu sunt valoroase piese de patrimoniu care conferă autenticitate ambientului creat. Având în vedere faptul că astfel de clădiri de patrimoniu devenite muzee nu trebuie să rămână pentru generațiile viitoare doar depozitarele unor colecții de obiecte și pentru o utilizare eficientă a contextului muzeal, în acord
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
însemnele lojei masonice al cărui membru a fost, fotografii ale urmașilor săi, costumul popular și bijuterii care au aparținut Ecaterinei Kogălniceanu sunt valoroase piese de patrimoniu care conferă autenticitate ambientului creat. Având în vedere faptul că astfel de clădiri de patrimoniu devenite muzee nu trebuie să rămână pentru generațiile viitoare doar depozitarele unor colecții de obiecte și pentru o utilizare eficientă a contextului muzeal, în acord cu tendințele muzeologiei actuale, noua abordare tematică a impus amenajarea unor spații care să permită
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
asemenea, pentru a provoca interesului publicului pentru instituția muzeală și pentru a demonstra valențele educative ale muzeului, a fost amenajat un Atelier educațional unde se pot desfășura activități și programe interactive a căror elaborare este condiționată de colecțiile care alcătuiesc patrimoniul muzeal, categoriile și fluxul de public, interesele vizitatorilor și particularitățile comunității locale. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Monument istoric și de arhitectură construit în 1936 în stil neoclasic.
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
3. Primele preocupări muzeistice la Giurgiu sunt legate de personalitatea plurivalentă a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul Gimnaziului. Acesta înființează în 1876 o grădină botanică, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. îmbogățit succesiv cu piese arheologice și documente, patrimoniul acumulat s-a pierdut în urma distrugerii orașului din 1916. Muzeul județean a fost înființat în 1934, printr-o hotărâre a Prefecturii de Vlașca. La sugestia savantului Ion Andrieșescu, i s-a dat numele primului profesor de arheologie al Universității din
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
ajutat de muzeograful-restaurator Mihai Ionescu. Intre 1950 și 1980 muzeul a fost pe rând raional, municipal și secție fără personalitate juridică. A redevenit județean în 1981, în urma corecturii aduse reformei teritorial-administrative, cu secții de istorie și etnografie și Oficiu pentru patrimoniu cultural național. Intre 1977-1990 expoziția lui permanentă s-a numit "Muzeul luptei pentru independența poporului român". Din 1993 își reia patronul antebelic, iar între 1999-2005 se reface expoziția secțiilor de arheologie și istorie. Prin retrocedarea localului secției de etnografie din
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
Intre 1977-1990 expoziția lui permanentă s-a numit "Muzeul luptei pentru independența poporului român". Din 1993 își reia patronul antebelic, iar între 1999-2005 se reface expoziția secțiilor de arheologie și istorie. Prin retrocedarea localului secției de etnografie din comuna Florești-Stoenești, patrimoniul acesteia a fost adus la Giurgiu, unde s-a inaugurat o nouă expoziție permanentă la sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
județului Vlașca s-a înscris în linia generală de reformare a Țărilor Române. Vlășcenii au avut prezențe remarcabile în principalele momente istorice din a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Orașul Giurgiu și Muzeul său au acumulat și un patrimoniu artistic semnificativ. Giurgiu a jucat un rol important în timpul Primului Război Mondial, în urma distrugerilor suferite fiind decorat cu Crucea de Război franceză. SECȚIA DE ISTORIE MEMORIALĂ Printre principalele fonduri documentare se numără cele provenind de la Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Dumitru Berciu, Petre
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
unui inimos grup de profesori și ingineri ieșeni, între care menționam pe acad. Cristofor Simionescu, ing. Marcel Itcovici și prof. univ. dr. Ioan Curievici, care s-au interesat îndeaproape de soarta Muzeului, căutând și depistând noi surse de îmbogățire a patrimoniului, de sporire a colecțiilor de mare valoare științifică și documentara. Prima secție a Muzeului a fost „Energetică”, deschisă la 1 martie 1961 și reorganizata în anul 1980. Ea prezintă astăzi publicului vizitator, principalele forme de energie utilizate de umanitate de-
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
prezintă în mod cronologic evoluția înregistrării și redării sunetului, de la cilindrul cu știfturi la bandă magnetică. De-a lungul anilor, rod al eforturilor de investigație științifică depuse de colectivul de specialiști ai Muzeului, dar și de depistare și achiziționare de patrimoniu, s-au deschis noi secții muzeale precum: „Telecomunicații” (1984), Muzeul Memorial „Poni-Cernatescu” (1991), „Mineralogie-Cristalografie” (1997) și „Computere” (2004). Secția „Telecomunicații” prezintă publicului vizitator o serie de exponate originale ce ilustrează evoluția istorică a sistemelor de transmitere a informației la distanță
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
de cuarț (de la cuarțul de stâncă la macla japoneză). Cea mai recentă secție este intitulată „Computere” și ilustrează, în principal, evoluția acestora pe parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. în afară de secțiile care structurează circuitul expozițional permanent, patrimoniul muzeal include alte câteva colecții inedite, valorificate prin expoziții temporare, precum: mașini de calcul, mașini de scris, aparate de fotografiat, instrumente de meteorologie, precum și o platformă cu exponate din sfera arheologiei industriale.
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1. a moștenit patrimoniul și tradițiile a două muzee mai vechi ce au funcționat la Iași din al doilea deceniu al secolului trecut, Muzeul de Antichități și Muzeul Municipal. Din anul 1954, Muzeul a primit spațiu în aripa vestică a Palatului Culturii, la parter
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
deceniu al secolului trecut, Muzeul de Antichități și Muzeul Municipal. Din anul 1954, Muzeul a primit spațiu în aripa vestică a Palatului Culturii, la parter. În prezent, Muzeul de Istorie a Moldovei este muzeu de rang național, dispunând de un patrimoniu variat, care permite reprezentarea tuturor epocilor istorice raportate la întreg spațiul carpato-danubiano-pontic și european. A fost conceput ca muzeu pilot, experiența sa stând la baza înființării celorlalte muzee de istorie din Moldova. Patrimoniul muzeului numără în prezent peste 30.000
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
muzeu de rang național, dispunând de un patrimoniu variat, care permite reprezentarea tuturor epocilor istorice raportate la întreg spațiul carpato-danubiano-pontic și european. A fost conceput ca muzeu pilot, experiența sa stând la baza înființării celorlalte muzee de istorie din Moldova. Patrimoniul muzeului numără în prezent peste 30.000 de piese, multe de valoare excepțională, ilustrative pentru viața comunităților umane care au trăit în spațiul est-carpatic începând din paleolitic. Expoziția permanentă este desfășurată în spațiul a 20 de săli, pe o suprafață
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
fauna specifică mediului acvatic din zona Porțile de Fier (Sala III). Expoziția se încheie cu aspecte legate de cosmogonie, apariția vieții pe Pământ, dovezi paleontologice, originea și evoluția omului (Sala IV). Secția de etnografie și artă populară dispune de un patrimoniu prețios și bogat, valoros din punct de vedere documentar. Expoziția de bază prezintă în primul rând aspecte ale civilizației rurale în Mehedinți și în zona Porțile de Fier. Alături este castrul roman Drobeta. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
fiind modernizată în decursul vremii. De la 195 de piese înregistrate în anul 1960, când a fost înființată Colecția de artă românească modernă și contemporană în cadrul Muzeului Regional Maramureș, în prezent s-a ajuns ca, prin achiziții, transferuri și donații, în patrimoniul muzeului să existe peste 3.900 de lucrări de artă, în ultimii patru ani dezvoltarea colecțiilor înregistrând aproape 500 de noi piese.
Muzeul de Artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/331354_a_332683]
-
este un muzeu județean din Piatra-Neamț, amplasat în Str. Mihai Eminescu nr. 10. Complexul muzeal a fost înființat în anul 1978, această instituție are în componența sa 16 muzee distincte, cu un patrimoniu de peste 300.000 piese (arheologie, istorie, artă, memorialistică, etnografie, științe naturale). Muzeul a fost înființat de către Constantin Mătasă (1878 - 1971) în clădirea Casei Naționale Regina Maria, în 1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlați. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt de artă plastică și decorativă, etnografie (ceramică
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
la Urlați. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt de artă plastică și decorativă, etnografie (ceramică, țesături, unelte, covoare românești din secolul al XIX-lea), cărți rare în ediții de lux, picturi din secolul al XIX-lea, faianță, mobilier stil din diverse epoci, artă orientală și extrem-orientală (vase
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
așezământ de cultură muzicală, se datorează, în primul rând, cumnatei compozitorului Paul Constantinescu, ing. chimist Eleonora Constantinescu care, în vara anului 1993, a donat statului, respectiv Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, clădirea în care a locuit și un patrimoniu valoros cuprinzând un bogat fond de carte, piese de mobilier și documente despre viața și opera compozitorului, care a trăit o parte a vieții în acest edificiu. Compozitorul Paul Constantinescu este unul din fiii de onoare ai municipiului Ploiești. Muzeul
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
din prestigioasa sa operă muzicală. În penultimele săli sunt expuse, în premieră absolută pentru publicul ploieștean și nu numai, o seamă de lucrări de reală valoare artistică semnate de ilustrul compozitor în domeniul desenului și caricaturii, piese de mobilier din patrimoniul familiei muzicianului documente inedite privind prodigioasa activitate didactică, timp de aproape trei decenii, în învățământul muzical universitar și prezența sa în concertul culturii muzicale universale. Ultima sală reconstituie, într-o admirabilă ambianță de epocă, cabinetul de lucru al muzicianului. Printre
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
trei decenii, în învățământul muzical universitar și prezența sa în concertul culturii muzicale universale. Ultima sală reconstituie, într-o admirabilă ambianță de epocă, cabinetul de lucru al muzicianului. Printre exponatele de o importanță covârșitoare, se afla o excepțională piesă de patrimoniu - cel mai vechi pian din sud-estul Europei și printre primele din Europa Centrală, construit de firma F. Kaeferlie din Stuttgart. Pianul a aparținut vestitei familii Barcănescu, domiciliată în satul Bărcănești din jud. Prahova. După 1850, acest pian a intrat în
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
meleaguri. Se remarcă în principal colecția de port popular, în special cea de cămăși și catrințe (unele dintre ele unicate în ceea ce privește materialele utilizate: fir metalic și lânica), precum și colecția de tipare de cas rotunde sau păpușare specifice zonei etnografice Vrancea. Patrimoniul de științele naturii (peste 50.000 de piese) numără colecții de insecte, de ornitologie, dar și de moluște, mamifere și plante. Între acestea se înscriu piese de valoare științifică și documentara unicate că cele din colecția de entomologie, familia Panorpide
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
cerute de noua concepție tematică a Expoziției permanente. Ideea care a coordonat reorganizarea tematică a Expoziției permanente a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, a fost acea a individualizării sale în contextul instituțiilor de profil din țară, prin valorificarea patrimoniului propriu, a studiilor și cercetărilor întreprinse de specialiștii din diversele domenii (istorie medie, modernă și contemporană, numismatică și medalistică, etc.). Până în prezent din tematica generală a muzeului, au fost realizate, în funcție de mijloacele materiale avute la dispoziție, etapele care ilustrează începuturile
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]