87,105 matches
-
rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri și de Învățătura Domnului Iisus Hristos Cel răstignit pe Cruce pentru păcatele și pentru izbăvirea noastră. Jertfa lor trebuie continuată prin fapte și smerite îngenunchieri întru cinstirea sacrificiului lor, cu gândul la Dumnezeu. Să nu amânăm rugăciunea. Numai astfel vom merita și noi sacrificiul celor căzuți și ne vom putea numi legionari. Altfel, nu mai ești tu cel dorit. Dacă viața insului nu-i așezată pe baze puternice credința, nădejdea, dragostea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Cruce sunt mugurii roditori și vor înflori veșnic, asigurând continuitatea și tinerețea Mișcării legionare. Crescuți în Duhul Creștin și dragostea de Neam, Frații de Cruce își vor găsi în Legiune rostul vieții omului, căutat de tot muritorul. Constantin Popovici, departe gândul lui de a se considera mai bun decât Frații, a fost secretarul unității „C”, confirmat de faptele sale. Urmărit de Siguranța Statului, „copoii” au reușit să aresteze un lot de peste treizeci de Frați de Cruce de la toate unitățile grupului F.D.C.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și nedrepte pe atât de neadevărate. Niște afirmații fără nici o acoperire. Exact în forma în care o face o foaie de scandal pe care nu o ia nimeni în serios. E ușor să atribui cuiva, unei persoane sau unei colectivități, gânduri și sentimente sau chiar atitudini pe care respectivul nu le are. E ușor să spui că legionarii nutresc resentimente față de alți oameni pentru că nu sunt unguri sau evrei, dar aceasta îl situează pe cel care o face în categoria oamenilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe linia Bisericii Creștine. Răspund: Facem o mare deosebire între linia pe care mergem noi și linia Bisericii Creștine. Linia Bisericii este cu mii de metri deasupra noastră. Ea atinge perfecția, sublimul. Noi, prin acțiunea noastră, prin toate faptele și gândurile noastre, tindem către această linie, ne ridicăm spre ea atât cât ne permite greutatea păcatelor cărnii și condamnarea la care am fost sortiți prin păcatul originar. Rămâne de văzut cât am putut prin eforturile noastre pământești a ne înălța către
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
împlinit termenul de patru ani și a trebuit să se prezinte la alegeri. Aceste alegeri erau controlate de guvern atât prin folosirea bâtei cât și prin măsluirea voturilor de către președinții secțiilor de votare, toți magistrați de carieră, dependenți de oligarhie.” (Gândul Vrancei, mai 1931, P. N. L. de sub președinția lui George Brătianu, org. jud. Putna) Uciderea celor 14 s-a făcut din ordinul lui Carol al II-lea și a lui Armand Călinescu. Iată terorismul și teroriștii care au folosit crima ca
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ofițerul politic să devină informator, într-un moment de gol sufletesc se aruncă în sârmă (zonă interzisă) și este ciuruit de gloanțele securiștilor (aprilie 1951). Alt caz: Îl văd aievea pe blândul CORNELIU NIȚĂ, plin de viață, credință, curat în gând și în faptă. Perioada anilor de după 1945 l-a dus la un sfârșit tragic. Arestat ca legionar, în toamna anului 1948 (el fiind fugar), a fost dus la Securitatea Bacău de unde, după grele anchete, a ieșit cu trupul șubrezit și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
va muri?” Tot în povestiri autorul exersează analiza psihologică minuțioasă, tinzând să surprindă reacțiile cele mai tăinuite ale sufletului omenesc. Din acest unghi privită, proza va fi o încercare, un exercițiu obstinat de a prinde „fluxul spontan”, complex al memoriei, gândurile și senzațiile se întretaie, se întrerup, trec de la un plan la altul. În După-amiază neliniștită, femeia panicată de o criză de inimă își rememorează întâmplări și fapte disparate, M. ilustrând astfel discontinuitatea psihicului uman. La fel în O iarnă, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
niște muguri plini, din care înfloresc aievea veșnicii. (Dorul) (Blaga, 2010 : 52) [...] leș instants me sembleront de gros bourgeons, où fleurissent réellement des éternités. (Désir) (Miclău, 1978 : 183) M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche : Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
selon ta dorée ardeur sur leș feuilles immaculées l'an décide șes heureuses journées. (Ode à la plus simple fleur) (Miclău, 1978 : 567) Complément circonstanciel de manière Vino încet. (Pluguri) (Blaga, 2010 : 107) Viens doucement. (Charrues) (Miclău, 1978 : 261) Cu gând ducăuș mângâi părul pământului. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182) Pensées folâtres je caresse leș cheveux de la terre. (Au partage des eaux) (Poncet, 1996 : 142) Și poezia este așa. (Poezia) (Blaga, 2010 : 445) La poésie est ainsi. (La poésie) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le Poète " est toujours signe de valorisation. Une analyse de l'exergue de ce poème nous révèle le fait que " le Poète " est Rainer Maria Rilke, que Blaga admirait profondément. Și-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greș. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul, caldul Septembre. (Zi de septemvrie) (Blaga, 2010 : 303) Et pour un instant nous pouvons envoyer un message heureux vers le Sud soupçonné. [...] Un jeu à l'unisson avec șes ligneux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
erronée du nom " écuelles ". Un autre cas d'imitation de l'idiostyle de Blaga en ce qui concerne leș vers en miroir peut être observé dans la version suivante : Eu cred ca veșnicia s-a născut la sat. Aici orice gând e mai incet [...]. (Sufletul satului) (Blaga, 2010 : 116) Ici, je crois que l'éternité est née au village. Ici, toute pensée est plus lente [...]. (L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) L'éternité, vois-tu, es née au village. Ici leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est, en effet, un adjectif crée par le poète même : îl n'existe pas dans le dictionnaire de la langue roumaine ; îl a comme origine le verbe " a se duce " (" partir ", " quitter leș lieux ").1426 Dans ce cas, le syntagme " cu gând ducăuș " seră traduit, littéralement, par " avec des pensées de départ ", comme le fait Veturia Drăgănescu-Vericeanu. Dans le tableau ci-dessous, nous exposons leș variantes des autres traducteurs, accompagnées du syntagme source en roumain qui apparaît dans leș éditions bilingues respectives : Texte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de départ ", comme le fait Veturia Drăgănescu-Vericeanu. Dans le tableau ci-dessous, nous exposons leș variantes des autres traducteurs, accompagnées du syntagme source en roumain qui apparaît dans leș éditions bilingues respectives : Texte source Traduction 1 Traduction 2 Traduction 3 Cu gând ducăuș mângâi părul pământului. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182)1427 " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " Avec des pensées de départ je caresse leș cheveux de la terre (Au partage des eaux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 199) Dans mă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș variantes des autres traducteurs, accompagnées du syntagme source en roumain qui apparaît dans leș éditions bilingues respectives : Texte source Traduction 1 Traduction 2 Traduction 3 Cu gând ducăuș mângâi părul pământului. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182)1427 " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " Avec des pensées de départ je caresse leș cheveux de la terre (Au partage des eaux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 199) Dans mă pensée vagabonde je caresse leș cheveux de la terre. (Au partage des eaux) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
autres traducteurs, accompagnées du syntagme source en roumain qui apparaît dans leș éditions bilingues respectives : Texte source Traduction 1 Traduction 2 Traduction 3 Cu gând ducăuș mângâi părul pământului. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182)1427 " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " Avec des pensées de départ je caresse leș cheveux de la terre (Au partage des eaux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 199) Dans mă pensée vagabonde je caresse leș cheveux de la terre. (Au partage des eaux) (Miclău, 1978 : 391) Pensées
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du syntagme source en roumain qui apparaît dans leș éditions bilingues respectives : Texte source Traduction 1 Traduction 2 Traduction 3 Cu gând ducăuș mângâi părul pământului. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182)1427 " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " " cu gând jucăuș " Avec des pensées de départ je caresse leș cheveux de la terre (Au partage des eaux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 199) Dans mă pensée vagabonde je caresse leș cheveux de la terre. (Au partage des eaux) (Miclău, 1978 : 391) Pensées folâtres je caresse
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
version originale. On observe que, malgré la faute de frappe du texte source, Veturia Drăgănescu-Vericeanu a traduit littéralement l'adjectif " ducăuș ".1428 Paul Miclău conserve, lui aussi, le sens de départ, proposant un équivalent plus poétique pour le syntagme " cu gând ducăuș " : " de mă pensée vagabonde ". Virgil Ierunca La traduction de Virgil Ierunca, fidèle en grandes lignes au rythme typographique du texte source, se fait remarquer pourtant par une plus grande oralité lorsque le traducteur décide de transformer des phrases affirmatives
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
peut leș retrouver quand cet emploi n'est pas perçu comme choquant pour le lectorat cible, car îl est considéré comme plus proche des normes françaises de ponctuation : M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'arrivée à se soumettre dans leș moules prosodiques de la langue de départ, et la version qu'il produit est bizarre aux yeux du lecteur cible. On peut comparer la traduction de Paul Miclău à celle de Sanda Stolojan : Fără gând, fără-ndemn, fără glas cu mânecă șterg ochiuri ude. Un vecin prin zidul meu aude răbdarea neagră a aceluiași pas. (Elegie) (Blaga, 2010 : 147) (abba) Sans pensée, sans élan, sans voix, de mă manche j'essuie des yeux ruisselants. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
je ne sais quelle fin. Comme un cierge qui vacille un arbre s'est éteint. Un vol s'est étendu vers je ne sais quelle fin. Comme un bougeoir qui vacille un arbre s'est éteint. În fântână mi-aplec gând și cuvânt. Ceru-și deschide un ochi în pământ. (Blaga, 2010 : 146) Sur la fontaine j'ai incliné mes paroles et mes pensées. Le ciel a ouvert un œil dans la terre. (Stolojan, 1992 : 69) Je penche sur la fontaine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poéticité du texte de départ. Pornim pe urma iar că două vârtejuri de vară pe drum. (Drumeție) (Blaga, 2010: 455) Ensuite de nouveau nous partons sur la route comme deux tourbillons d'été. (Chemin) (Miclău, 1978 : 563) Grav, lunatic, umblă gândul pe limanuri, lâng-o apă. Să se-nchidă, ca s-adoarmă, niciun lac n-are pleoapa. (Insomnii) (Blaga, 2010: 481) Grave, lunatique, la pensée marche sur leș bords d'une rivière. Pour se fermer, pour s'endormir, aucun lac n'a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Par la traduction littérale, le traducteur réussit à refaire leș mêmes images dans la langue d'accueil : " din stupii mei/mai zboară roiuri de albine spre păduri ? " " leș essaims d'abeilles/s'envolent toujours de mes ruches vers leș forêts ? " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Miclău, 1978 : 217) ; " [...] luna crește că un fagure/de miere într-un stup. " " [...] la lune grandit comme un rayon/de miel dans une ruche. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 :223) ; " Pan rupe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lucruri bătrâne/Silence entre leș choses anciennes) (Stolojan : 35) ; " le temps de la Genèse " (Quiétude parmi leș choses anciennes) (Pop-Curșeu, 2003 : 59) ; " leș jours de la Genèse " (Au calme, parmi d'antiques choses) (Loubière, 2003 : 29). La métaphore " Așează-ți în cruce/gândul și mâinile " joue sur l'ambivalence de l'expression " a așeza în cruce " (" mettre en croix ") : on peut mettre en croix, à la fois, leș pensées et leș mains. Sanda Stolojan et Jean Poncet valorisent la métaphore source dans leurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lune " (Veniți după mine tovarăși ! Suivez-moi camarades !) (Miclău, 1978 : 209) ; " pași de plumb " " pas de plomb " (Leagănul/Le berceau) (Miclău, 1978 : 213) ; " degetele amintirii " " leș doigts du souvenir " (Leagănul/Le berceau) (Miclău, 1978 : 215) ; " valurile zilei " " leș vagues du jour " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Miclău, 1978 : 219) ; " sânii materiei " " leș seins de la matière " (Lucrătorul/L'ouvrier) (Miclău, 1978 : 301) ; " adiere de om " " brise humaine " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " senteur humaine " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi vous " (Către cititori/Aux lecteurs) (Stolojan, 1992 : 23) ; Le nom " margine " (" bord ") est traduit par " margelle " : M-aplec peste margine :/nu știu e-a mării/ori a bietului gând ? " " Je me penche : suis-je au bord de la mer/ou bien sur la margelle/d'une pauvre pensée ? je ne sais. " (Un om s-apleacă peste margine/Un homme se penche) (Stolojan, 1992 : 33) ; Le nom " pivniță " (" cave ") est traduit par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]