87,105 matches
-
mènent à une perte de poéticité : " amurgul gorunilor sferici " (" le soir des chênes sphériques ") " le soir des chênes touffus " (Septemvrie/Septembre) (Miclău, 1978 : 373). L'épithète inédite " sferici " (" sphériques ") devient dans le texte cible, dans une manière inexplicable, " touffus ". " pe gânduri " (" pensive ") " distraite " (Legendă/Légende) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 79). L'adjectif " distraite " n'appartient pas au registre poétique. " -nmărmurit " (" pétrifié ") " consterné " (Stelelor/Aux étoiles) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 87). L'adjectif " consterné " n'appartient pas au registre poétique. " marginea subțire-a lunii " " la bordure
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1974 : 95). Le nom " margine " (" contour ") est traduit par " bordure ", choix qui affecte la poéticité du texte cible. " jeratecul ascuns " (" la braise enfouie ") " leș charbons enfouis " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " valurile zilei " (" leș vagues du jour ") " leș vagues quotidiennes " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 101). La traductrice opère à la fois une dépoétisation et un changement de sens. " prelung și neînțeles " (" long et incompris ") " d'une manière constante et incompréhensible " (Scoică/La coquille) (Villard, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ferme leș paupières [...]. " (Noapte/La nuit) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 77). L'expression " doucement à l'extrême " est dépourvue de poéticité, voire maladroite. " Mai curg aceleași stele pe fruntea lui în stoluri [...] ? " " Leș mêmes étoiles, coulent-elles encore sur son front par bandes ? " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 101). Le texte source propose une analogie entre leș étoiles et leș oiseaux qui volent ensemble. L'emploi du terme " bande " dépoétise le texte d'arrivée. " Când e prea rău/îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
te-mpotrivi " (" ne t'oppose pas ") est traduite par " ne résiste pas " (Cuvinte către față necunoscută din poartă/Paroles pour la jeune fille inconnue qui reste à la porte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 223). " sporește-mi inima c-o ardere, c-un gând " " agrandis mon cœur d'une brûlure, d'une pensée au moins " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). Le nom " ardere " (" combustion ", " incandescence ") a, dans ce contexte, un sens positif, tandis que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des coups plus espacés,/comme s'il ne battait pas dans ta poitrine/mais quelque part au fond de la terre. " (Texte source : " Copilo, pune-ți mâinile pe genunchii mei./ Eu cred ca veșnicia s-a născut la sat./ Aici orice gând e mai incet,/și inima-ți zvâcnește mai rar,/ca si cum nu ți-ar bate în piept,/ci adânc în pământ undeva. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 116. 790 Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
porte des cieux jusqu'au fond de la vallée/l'eau vieillit, ô, comme elle vieillit vite. L'heure aussi. " (Texte source : " Tu esti în vară, eu sunt în vară. În vara pornită/către sfârșit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor./ Cu gând ducăuș mângâi părul pământului./ Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.// Privește în jos! Privește-ndelung, dar să nu vorbim./ S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul./ Din poarta-nălțimei și până-n vale/îmbătrânește, ah, cât de repede, apa. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
publications/PDF/154-172 Eugenia%20Arjoca-Ieremia.pdf. 1392 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 163. 1393 V. par exemple Lucian Blaga, Fum căzut, în Opera poetica, op. cît., p. 137 : " [...] vieții nu i-am rămas dator niciun gând/dar i-am rămas dator vieața toată. " Paul Miclău ressent le besoin d'ajouter la virgule avânt la conjonction " mais " dans son texte-traduction : " [...] je ne dois plus à la vie aucune pensée,/mais c'est toute la vie que je
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 319.) Leș virgules manquent parfois dans des situations où leur emploi serait normalement incontournable, comme dans des phrases exclamatives ou pour encadrer des interjections. V. Lucian Blaga, Gândurile unui mort, în Opera poetica, op. cît., p. 70 : Tu inima ești liniștită-acum ! ". V. aussi Lucian Blaga, Hotar, în Opera poetica, op. cît., p. 174 : Acum ah de trecere cine va-ncepe cântarea ?/ Acum ah negrele ape cui îi dau
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
38. Par contre, dans la traduction du poème Lumină raiului (La lumière du paradis), în op. cît., p. 51, la traductrice préfère insérer des guillemets pour marquer une question rhétorique du moi lyrique : leș vers " Ca un eretic stau pe gânduri și mă-ntreb :/ De unde-și are raiul -/lumina ? " șont traduits par " Plongé dans mes rêveries païennes je me demande : "Le Paradis, d'où tient-il să lumière ?" " 1444 Un emploi des tirets similaire au style de Blaga peut être identifié dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le ajută pe parcursul activităților. „Antrenorul” este cel ce prin capacitatea sa de a asculta, rezolvă probleme dificile, iar echipa multidisciplinară îl ajută. În serviciile publice, echipa de coaching ar fi deosebit de utilă pentru fiecare caz separat, ajutând la înțelegerea, transmiterea gândurilor, negocierea măsurilor. Conceptul de smuggler (contrabandist) vine să sublinieze rolul managerului de resurse umane în procesele de negociere. Smuggler este cel care introduce „pe furiș”, pe neobservate, împărtășirea unui punct de vedere comun. Managerul, în relațiile cu publicul, introduce „pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Munshi, pref. Thomas C. Carlson, cu gravuri de Holley Chirot, Washington DC, 1992; Între noi, timpul, București, 1998; Între noi, timpul, ed. bilingvă, tr. și postfață Sumiya Haruiya, pref. Shuichi Kato, Tokyo, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Despre dragoste, pe gânduri..., RL, 1975, 27; Emil Manu, Semnificația unui debut, O, 1975, 32; Andrei Corbea, Debut editorial: „Între noi, timpul”, TBR, 1976, 87; Roxana Sorescu, „Între noi, timpul”, RL, 1976, 26; Florin Mihăilescu, Debut matur, VR, 1976, 8; Nicolae Mecu, „Entre nous
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic cu care le înzestrează cultura populară. "Poate că la alegerea subiectului Ielelor mai răsună un ultim ecou al unor gânduri funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște spirite care trăiesc în jurul apelor, în nori și păduri, ci mai răpesc uneori și sufletele oamenilor. Dar de data aceasta tragicul din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai răsună un ultim ecou al unor gânduri funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște spirite care trăiesc în jurul apelor, în nori și păduri, ci mai răpesc uneori și sufletele oamenilor. Dar de data aceasta tragicul din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie. Ielele lui sunt niște copilași veseli, cari se joacă în pădure, sau învârtesc hora fantastică deasupra unui lac ascuns între stânci"217. În studiul intitulat Hora ielelor, patru astfel de copii- iele, nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plin la dematerializarea, la spiritualizarea personajelor. Culoarea apare pusă pe pânză cu cuțitul, relieful frunzișului apare puternic marcat, figurile umane fiind imprimate în fundal asemeni unor umbre, fapt remarcat și de Ion Zurescu în monografia consacrată pictorului: "În pădure, Pe gânduri sau unele dintre Hore, în care omul fiind străin de peisaj îi turbură atât poezia, cât și structura cromatică, mai ales în acele lucrări în care datorită unei conturări prea violente și a unei maniere de a aplica pasta, deosebită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
făcut curând remarcat la expozițiile Tinerimeii artistice, la care participase în intervalul 1914-1916 și cu care reînnoia legătura întreruptă de război. Pe filiera sensibilității rodiniene mediată și de profesorul său, Dimitrie Paciurea, Boambă dă o lucrare precum Gânditorul sau Pe gânduri (1915), unde remarcabil devine modelajul unui chip adâncit într-o meditație sumbră, cu o difuză atmosferă tragică, subliniată de adâncirea trăsăturilor în jocul inefabil de lumini și umbre pe care-l dirijează convexitățile și concavitățile modelajului. Reflecția devine la Boambă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de către Frederic Storck mai ales la nivel tematic, prin seria de Salomei, dar și Eva sau Tentația (1897), Clown (1898), Nud de bărbat (Purtător de perle) (1898), Aurora (1899), Inocența (1899) Pocăința (1903), Nud culcat (1904), Dormind (1904), Femeie pe gânduri (1905), Pe gânduri (1905), Dragostea pământească și dragostea spirituală (1906) temă care corespunde și preocupărilor artistice ale soției sale, Cecilia Cuțescu-Storck, Întristare (Cahgrin) (1907-1908), Femeia cu pisica (1907-1908), Proiect de monument funerar (Amintiri Triste) (1914-1916), Femeie plângând (1915), Dănțuitoarele (1916
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai ales la nivel tematic, prin seria de Salomei, dar și Eva sau Tentația (1897), Clown (1898), Nud de bărbat (Purtător de perle) (1898), Aurora (1899), Inocența (1899) Pocăința (1903), Nud culcat (1904), Dormind (1904), Femeie pe gânduri (1905), Pe gânduri (1905), Dragostea pământească și dragostea spirituală (1906) temă care corespunde și preocupărilor artistice ale soției sale, Cecilia Cuțescu-Storck, Întristare (Cahgrin) (1907-1908), Femeia cu pisica (1907-1908), Proiect de monument funerar (Amintiri Triste) (1914-1916), Femeie plângând (1915), Dănțuitoarele (1916), Durere (1917), Spre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-ului se regăsesc disparat în aceste sculpturi ale lui Storck, dincolo de modelaj sau temă, spre exemplu, în Tentația, unde și părul femeii și mărul pe care-l întindea erau aurite, în Clown, unde ciucurii costumului erau auriți, sau în Pe gânduri, unde soclul este ornat cu o friză decorativă cu frunze și mere stilizate. Nudurile sale sunt voluptuoase, degajă o senzualitate care reprezenta o noutate pentru arta românească a momentului. Ideea de meditație este însoțită de linia elegantă a nudului feminin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
descărca acest erotism în formele voluptuoase ale unei feminități aparent pasive, ca în Nud culcat sau Dormind, sau în reflectarea unor états d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck. Prima proiectează în grația feminină, accentuând poziția șoldului pentru a marca curba voluptuoasă a coapsei, reflecția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
formele voluptuoase ale unei feminități aparent pasive, ca în Nud culcat sau Dormind, sau în reflectarea unor états d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck. Prima proiectează în grația feminină, accentuând poziția șoldului pentru a marca curba voluptuoasă a coapsei, reflecția ca expresie a unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impenetrabil al figurilor mayașe sau a statuilor gigant din Insula Paștelui. Este una dintre puținele reprezentări ale himerelor în care corpul respectă datele anatomice, în care proporțiile nu sunt bulversate și materia nu devine fluidă. Reflexul niciunei emoții, a niciunui gând nu răzbate dinspre această creatură-carapace, pregătită parcă pentru luptă, tulburătoare în fixitatea obsesivă a privirii accentuată de frontalitatea sculpturii. Determinant pentru seria himerelor paciuriene sunt anii 1927, 1928, când sculptorul realizează cele trei himere corespunzătoare fiecare unui element: Apa, Aerul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fie o ipostaziere a geniului eminescian, însă, în acest caz, figura se detașează de abordarea romantică prin închiderea ei într-o mască a misterului. Frontalitatea personajului are caracterul unei provocări ce nu poate fi eludată, fruntea evocă un imperiu al gândurilor, intangibile, așa cum privirea pătrunzătoare pare să străpungă orice rezistență. Sfinxul, ca și zeul războiului, devine un erou modern, teribil și misterios. Nu trebuie trecut cu vederea că o variantă a acestei sculpturi se regăsește plasată pe un postament la mormântul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figura poetului latin Ovidius, exilat la Tomis, într-un tablou cu titlul Ovidiu în exil (1915). Pictorul subliniază atitudinea melancolic-reflexivă a poetului aflat pe țărm, în timp ce nu departe de el, bărbați și femei participă la rutina cotidiană. Adâncit în propriile gânduri, solitar, poetul se profilează statuar pe un fundal deopotrivă marin și stâncos, un fundal care exclude deopotrivă detaliul sau ornamentul, dar și efectele de lumină și culoare ale impresioniștilor. De altfel, pictorul nici nu finisează trăsăturile personajului, focalizând dimensiunea meditativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află un bust al defunctului întinde mâna spre acesta. Chipul feminin poartă expresia durerii, a tristeții irepresibile, posibil și o alegorie a morții sau o definiție simbolistă a ei. În aceeași arie simbolistă se află și alte două sculpturi-nuduri: Pe gânduri (ronde-bosse, 34,5 x 10 x 10 cm, semnat și datat pe postament spate: Fr. Storck 1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau o definiție simbolistă a ei. În aceeași arie simbolistă se află și alte două sculpturi-nuduri: Pe gânduri (ronde-bosse, 34,5 x 10 x 10 cm, semnat și datat pe postament spate: Fr. Storck 1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar 915188), ilustrative pentru felul cum atenția se deplasează de la frumusețea corporală spre o atitudine reflexivă, înregistrată gestual. Sculptorul a evitat orice detaliu, cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]