88,132 matches
-
Gheorghe I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, pp. 6-13. Scurtu, Ioan, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, pp. 26-29. Spinei, Victor, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. Ștefănescu, Ștefan, "Gh. I. Brătianu și geneza statelor românești", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 31-39. Tanașoca, Nicolae, Șerban
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1988. 19 Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I. Brătianu. Studiu introductiv", în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980. 20 Râpeanu, Valeriu, Cultură și istorie, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1981. 21 Victor Spinei, (coordonator), Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 1988. 22 Șerban Papacostea, "Gh. I. Brătianu, evocare", în Revista de Istorie, nr. 1-2/ 1991; Idem, "Gh. I. Brătianu: istoricul și omul politic", în Revista de Istorie, nr.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Aboboaie, Editura Polirom, Iași, 2003. 38 Panfil Nichițelea, Gh. I. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. 39 Mihai, Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. 40 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 241; Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I Brătianu", studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. VII; Stelian Brezeanu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Acte, explicațiuni și precizări asupra cazului Gheorghe Brătianu. Demascarea impostorului, Institutul de arte grafice Brawo, Iași, 1932, p. 30; Petre Otu, "Gh. I. Brătianu un istoric printre politicieni", în Dosarele Istoriei, nr. 1 / 2001, p. 26. 81 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 289; Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 246; Pamfil Șeicaru, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000, p. 329. 82 Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pp. 2, 2-3. 249 "Curentul", nr. 2879, 8 februarie 1936, p. 12. 250 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, f. 3; Victor Spinei, "Din corespondența și actele lui Gh. I. Brătianu", în Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, pp. 295, 414-415. 251 "Mișcarea", nr. 2951, 2976; 22 aprilie, 17 mai 1936; pp. 12, 12. 252 Idem, nr. 983, 8 mai 1934, p. 1; Arhivele Naționale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
agricole]". "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. * Soluțiile propuse de georgiști pentru reglementarea datoriilor agricole vor fi analizate într-un alt capitol al acestei lucrări. 268 "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. 269 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 285. 270 "Mișcarea", nr. 39, 11 ianuarie 1931, p. 4. 271 Idem, nr. 138, 13 mai 1931, p. 1. 272 Idem, nr. 246, 18 septembrie 1931
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1. 593 "Adevărul", nr. 15436, 15437, 15438; 8, 9, 11 mai 1934; pp . 6, 6, 8. 594 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 19/ 1934, f. 1, 3, 4. 595 Idem, f. 15. 596 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 297; Emilia Sonea, Gavrilă Sonea, op. cit., pp. 143, 144, 145; 597 "Curentul", nr. 2845, 5 ianuarie 1936, p. 12. 598 "Viitorul", nr. 8232, 28 iunie 1935
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 113. 676 "Mișcarea", nr. 454, 515; 5 iunie, 18 august 1932; pp. 2, 1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 316. 677 "Mișcarea", nr. 626, 11 ianuarie 1933, p. 2. 678 Idem, nr. 819, 14 septembrie 1933, p. 3. 679 Idem, nr. 824, 21 septembreie 1933
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
8-9, 12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII/ 6, f.1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 300. 869 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 149. 870 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
strâmtă și adâncă precum majoritatea văilor secundare, terțiare etc. din Colinele Tutovei. Fundul văii, în centrul satului, este exact la 200m deasupra nivelului mării, dar ea coboară de la peste 300m în fundul Mangalului până la sub 150m altitudine absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Tutovei, colină care începe din nord, de la Culmea Racovei prin D.Măngălăriei (485m) și se continuă spre sud prin D.Obârșenilor (care în Vârful Țâioara atinge 481m) D.Măgura (470m) D.Gugiumanu (441m) D.Cociuba (390m) D.Tigăii (310m) până la confluența Studinețului cu Valea Tutovei de la Hălărești. Printre înălțimile Gugiumanu și Cociuba trece drumul transversal ce leagă Stâncășenii cu Corodeștii. Dealul Iezerului se înscrie pe o culme secundară nord-sud, reprezentată prin D.Lesa (332m) D.Iezer (260m) D.Onești (221m), culme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ce pleacă din Dealul Ghelmegioaei (cu punctul trigonometric 345m), la nord-est de satul Voinești, și se continuă spre sud cu D.Cârțibașu (305m) D.Pădurea Sânzănești (325m) D. Fântânele (313m) D.Chilia (cu punctul trigonometric 318m și Pădurea Ruși) până la confluența pârâului Iezer cu Tutova (satul Gura Iezerului, la sud de Tg.Puiești). Deși incomodă chiar pentru căruțe cu tracțiune animală, căci necesită traversarea a două dealuri (D.Iezer și D.Muncelu-Fântânele, motiv pentru care majoritatea stâncășenenilor preferă să o străbată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acestuia să fie evidențiate distinct ca acționând independent de buna funcționare a receptorului. Pe de altă parte, s-a înmulțit simțitor numărul celor care susțineau însemnătatea intervenției unor factori înnăscuți în producerea reflectării senzoriale. Necesarul progres s-a materializat la confluența dintre tendințele explicative nativiste și cele empiriste și îl are ca un reprezentat distinct pe fiziologul german Hermann Helmholtz (1821-1894). De numele lui Helmholtz se leagă reconstrucția din rădăcini a fiziologiei modalităților senzoriale. Am amintit anterior despre contribuția sa în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiind simțite și în țările românești, cu deosebire în Moldova, începând cu perioada următoare secolului al XI-lea, aducând un interes crescut pentru cunoașterea sufletului din perspectivă religioasă, creștină. Stările sufletești ale oamenilor au fost plasate pe principalele axe de confluență dintre materialitate și idealitate, cu accentul pus pe originea divină a lumii, a sufletului. Pe această linie s-a născut și fundamentat perspectiva teologică asupra vieții și sufletului, centrată pe sanctificarea naturii divine a omului, cu accentul pus pe modul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a acestei perioade provine însă din altă parte, din faptul că a putut conferi valori sacre interiorizărilor practicate, a celor din ritualul rugăciunii, din ascezele de diferite feluri. A făcut-o prin așezarea stărilor sufletești rezultate pe principalele axe de confluență dintre materialitate și idealitatea lumii, cu sanctificarea lor din perspectivă teologică, a statuării unor "complexe de conștiință" cu un conținut subiectiv bogat din viața omului. Este vorba de cele legate de încheierea căsătoriilor, cu marcarea naturii divine a venirii omului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
jurnalistului se modelează odată cu lectura care oferă interpretului promisiunea unor noi cărări. Rezultat al unei cercetări realizate în cadrul unui doctorat în cotutelă, științele comunicării și informatică, lucrarea de față propune o abordare interdisciplinară a publicisticii lui Mihai Eminescu, aflată la confluența dintre domeniul semioticii și cel al prelucrării limbajului natural. Obiectul analizei îl constituie cele cinci volume de publicistică din ediția Perpessicius la care se adaugă o serie de articole din alte publicații ale vremii. Orizontul integrator al cercetării este conferit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
religioase, *seviruri augustale, compuse din șase persoane alese dintre oamenii liberi dar și dintre *liberți, cu condiția să posede o avuție respectabilă. Al doilea demers are în vedere ansamblul provinciei. În anul 12 d.I.C., la Lyon în cartierul Condate, la confluența Ronului cu Saône, a fost fondat altarul Romei și al lui Augustus, ara Romae et Augusti. În fiecare an, pe 1 august, ziua aniversării victoriei lui Augustus asupra lui Antoniu și Cleopatrei, delegații cetăților din cele Trei Galii vin aici
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Romae et Augusti. În fiecare an, pe 1 august, ziua aniversării victoriei lui Augustus asupra lui Antoniu și Cleopatrei, delegații cetăților din cele Trei Galii vin aici să-și dovedească fidelitatea față de Imperiu, prezidați de sacerdot, preot la altarul din Confluența. Acest sacerdot are sarcina de a organiza jocuri în *amfiteatrul construit în apropierea altarului. Delegații formează Consiliul Galiilor și dispun de o casierie specială, arca Galliarum; ei îl aleg pe sacerdot. Trebuie să notăm că popoarele de la sud de Garona
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anii 19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot al lui Epotsorovidus, preot al Romei și al lui Augustus la altarul ce se înalță în Confluența, preot al muncitorilor, donează acest arc." Corpus des inscriptions latines, XIII, 1036 (trad. L. Maurin) La Charente-Maritime. L'Aunis et la Saintonge des origines a nos jours, Saint-Jean-d'Angély, (ed. Bordessoules, 1981, p.56). 2.Inscripție la amfiteatrul din Lyon
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acestui termen trebuie descurajată [1]. este divizat anatomic în trei porțiuni: cea superioară, (incluzând hilul), porțiunea medie și porțiunea inferioară. O clasificare anatomică mai rafinată a colangiocarcinoamelor extrahepatice a fost propusă de Bismuth în următoarele tipuri: tipul I: localizat sub confluența ductelor hepatice drept sau stâng; tipul II: care atinge confluența acestora; tipul III: care obstruează ductul hepatic comun; eventual și pe cel drept (tipul IIIa), respectiv și pe cel stâng (tipul IIIb); tipul IV: multicentric sau dezvoltat la ramificarea ambelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
porțiuni: cea superioară, (incluzând hilul), porțiunea medie și porțiunea inferioară. O clasificare anatomică mai rafinată a colangiocarcinoamelor extrahepatice a fost propusă de Bismuth în următoarele tipuri: tipul I: localizat sub confluența ductelor hepatice drept sau stâng; tipul II: care atinge confluența acestora; tipul III: care obstruează ductul hepatic comun; eventual și pe cel drept (tipul IIIa), respectiv și pe cel stâng (tipul IIIb); tipul IV: multicentric sau dezvoltat la ramificarea ambelor ducte hepatice drept și stâng [2]. Coduri ICD-O Organizația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
frecvent folosite pentru evaluarea acestor tumori sunt:clasificarea Bismuth-Corlette - se bazează exclusiv pe localizarea și extensia tumorală longitudinală la nivelul ductelor biliare. Astfel există 5 tipuri de tumori Klatskin [30,31]:Tipul I: tumora interesează ductul hepatic comun, proximal de confluența ductelor hepatice drept și stâng;Tipul II: tumora interesează bifurcația biliară;Tipul IIIa: tumora se extinde la confluența ductelor biliare de ordinul 2 de partea dreaptă;Tipul IIIb: tumora se extinde la confluența ductelor biliare de ordinul 2 de partea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
la nivelul ductelor biliare. Astfel există 5 tipuri de tumori Klatskin [30,31]:Tipul I: tumora interesează ductul hepatic comun, proximal de confluența ductelor hepatice drept și stâng;Tipul II: tumora interesează bifurcația biliară;Tipul IIIa: tumora se extinde la confluența ductelor biliare de ordinul 2 de partea dreaptă;Tipul IIIb: tumora se extinde la confluența ductelor biliare de ordinul 2 de partea stângă;Tipul IV: tumora invadează ductele biliare de ordinul 2 bilateral. clasificarea TNM - în funcție de invazia tumorală în afara peretelui
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
tumora interesează ductul hepatic comun, proximal de confluența ductelor hepatice drept și stâng;Tipul II: tumora interesează bifurcația biliară;Tipul IIIa: tumora se extinde la confluența ductelor biliare de ordinul 2 de partea dreaptă;Tipul IIIb: tumora se extinde la confluența ductelor biliare de ordinul 2 de partea stângă;Tipul IV: tumora invadează ductele biliare de ordinul 2 bilateral. clasificarea TNM - în funcție de invazia tumorală în afara peretelui ductului biliar, invazia parenchimului hepatic și invazia vasculară (a venei porte și a arterei hepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
hepatocitari (Primovist), prin evaluarea în fază hepatobiliară, la 20 de minute după administrarea contrastului [38]. Nodulii de carcinomatoză peritoneală sunt detectați în special pe secvența de difuzie (DWI) [25]. Colangiocarcinomul distal extrahepatic Colangiocarcinomul distal este localizat la nivelul coledocului, între confluența ductelor cistic cu ductul hepatic comun și ampula Vater și reprezintă 20-30% din totalul colangiocarcinoamelor extrahepatice [39]. Rezonanță magnetică joacă un rol esențial în stadializarea TNM a acestui tip tumoral. Singura terapie care îmbunătățește prognosticul la 5 ani este rezecția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]