87,105 matches
-
astfel că stările meditative, adeseori subliniate prin lectura unor cărți, tind să confere un nou rol femeii moderne. Scenele de interior la Nicolae Vermont, Cartea favorită, La cămin, La pian, surprind personajele feminine în atitudini meditative, cum sunt și Pe gânduri sau Între prietene (1918). Ruxandra Dreptu are în vedere un acord pe care reprezentarea îl stabilește cu un cod cultural înregistrat la nivel simbolic și unde ipostazele feminității derivă dintr-o figură centrală, mitologică, "mater universalis, demon, stăpână a răului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Unul dintre pictorii reveriilor feminine, ai sensibilității marcate simbolist prin sugestia unei reflecții colorate de idecidabilele unor emoții, este Nicolae Vermont. Visând (1898), Reverie, Femeie lângă stâncă (1898), Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă (1915), Lectura (1919), Pe gânduri (1924) configurează o preocupare de factură simbolistă a pictorului pentru transcrierea stărilor sufletești în spectrul reveriei. Reflecția așezată sub semnul reveriei este feminizată, lărgind cadrele de percepție și de comentariu al clișeului către o nuanțare și rafinare a datelor feminității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altul, care conferă, de fapt, caracterul simbolist acestei picturi, cel al interiorității. Acest chip ne trimite prin sugestie către altundeva, o proiecție incertă, o vibrație emotivă, o evanescență. Tablouri precum Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă sau Pe gânduri asociază reveriei și o gesticulație afină. Visarea vine și din așteptare, precum într-un tablou ca Femeie lângă stâncă, așteptare pe care nimic nu o clarifică. O întâlnire? Un scurt popas pentru odihnă? Un moment de contemplație? Lectura ne introduce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
după Watteau, Boucher sau Fragonard din Reverie pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică de factură böckliniană din Peisaj cu personaj siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu atinge tema reveriei în Visare și Pe gânduri tot în registrul unei feminități transportate reflexiv în cuprinsul propriei interiorități. În Visare, femeia își acoperă fața cu mâna, gest care reflectă interiorizarea ca o separare, ca o retragere din contingent. Cu totul remarcabil este tabloul lui Ion Theodorescu Sion
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolistă se află la dispoziția artistului. Identitatea artistului este recuperabilă numai prin efectul pe care-l are temperamentul său asupra temelor de uz comun. Pentru a înțelege pe Loghi, trebuie din capul locului să vezi în artist un tovarăș de gânduri, să fi trecut prin aceleași emoțiuni ca și dânsul și, mai cu seamă, să ții ca integritatea inspirațiunii tale să nu fie cotropită de unele curente din moda cea nouă. Dar tocmai pentru aceasta, vor spune unii, Loghi nu e
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al reginei Maria. Nu mai sunt anunțate alte colaborări pentru un număr viitor. Nicolae Vermont realizează în primul număr frontispiciul în gustul Art Nouveau-ului în pagina 1, înfățișând o tânără culcată printre flori, transformate în motiv decorativ, un hors-text, Pe gânduri, "litografie originală în trei culori", un autoportret din profil, în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bronzurile sculptorilor", în Steaua, Cluj, Anul XV (172) mai-iunie 1964, nr. 5-6, p. 181. 255 Revista "Dilema", nr. 265, 27 februarie-5 martie, 1998. 256 Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, Editura Meridiane, București, 1994. 257 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, Bucurșeti, 1975. 258 Ioan Stanomir, Eminescu: tradiția ca profeție politică, Editura Bastion, Timișoara, 2008. 259 Relatarea impresiei adânci produse asupra lui Caragiale de imaginea degradării ultime a poetului, relatare consemnată de Otilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exprimă (se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D., 2001, p. 345). D. Goleman nu este mulțumit de această definiție, spunând că emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stările psihologice și biologice și la măsura În care suntem Înclinați să acționăm. Goleman realizează o clasificare a emoțiilor după cum urmează: mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul, rușinea. Definiții ale inteligenței emoționale Termenul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și dorință. John D. Mayer și Peter Salovey au fost primii care au definit inteligența emoțională ca fiind acea instanță care este capabilă să controleze și să regleze propriile sentimente cât și pe ale celorlalți și de a ne dirija gândurile și acțiunile. Aceștia, În 1990 se referă la inteligența emoțională ca fiind acea capacitate de a controla propriile sentimente și sentimentele celorlalți, capacitatea de a face diferența Între ele, precum și folosirea acestor informații pentru ghidarea propriului mod de gândire și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și În susținerea acestuia (elevului) indiferent de opinia personală. Modul În care se realizează ascultarea În cadrul comunicării suportive trebuie să sugereze interesul pentru interlocutor, convingerea că ceea ce simte și crede elevul este important, că Îi sunt respectate sentimentele, emoțiile și gândurile chiar În cazul dezacordului cu punctul său de vedere, arătând convingerea că acesta este important și valid pentru elevi, atestând contribuția lui În intercomunicare. Aceeași atitudine de apreciere a valorii celuilalt este exprimată și prin abilitățile de ascultare activă. După
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar putea obține beneficii. În varianta
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
self digital”. S. Zhao (2005) a realizat o analiză a experiențelor on-line trăite de adolescenți care a relevat faptul că cei co-prezenți prin intermediul internetului dezvoltă un self digital, diferit de cel construit off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rămâne ascuns. Autorul valorifică etimologia cuvântului criză și accentuează importanța momentului luării unei hotărâri. Criza este, așadar, multidimensională și devine creatoare prin capacitatea subiecților de a o descifra. Se poate observa că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de l’identite” subliniază valențele constructive și traduce criza prin „moment crucial În dezvoltare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simptomatologic specific acesteia (Predescu, V., 1989, p. 748-749): „Cel puțin unul din următoarele semne În timpul unei faze a maladiei: ¾ Idei delirante bizare (conținut absurd fără nici o legătură cu realitatea, cum sunt convingerile delirante, de a fi controlat, de transmitere a gândurilor, de producere sau sustragere a conținutului gândirii; ¾ Idei delirante somatice, de grandoare, mistice, nihiliste sau idei delirante fără conținut persecutoriu sau de gelozie; ¾ Idei delirante cu conținut persecutoriu sau de gelozie dacă sunt Însoțite de halucinații de orice tip; ¾ Halucinații
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mistice, nihiliste sau idei delirante fără conținut persecutoriu sau de gelozie; ¾ Idei delirante cu conținut persecutoriu sau de gelozie dacă sunt Însoțite de halucinații de orice tip; ¾ Halucinații auditive În care să fie o voce care comentează comportamentul curent sau gândurile individului sau două sau mai multe voci care conversează Între ele; ¾ Halucinații auditive ocazionale conținând mai mult de un cuvânt - două care nu au legătură cu o stare depresivă sau de manie; ¾ Incoerență, superficializarea desfășurării proceselor asociative, raționamente marcat ilogice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au fost feciori de boi ieri și că astăzi sunt boi Întregi...” (V. Alecsandri) - comparație raport de asemănare Între obiecte, dintre care unul Îl evocă pe celălalt: „Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n pas isteț Frumoasă ca un gând răzleț...” (G. Coșbuc) comparație ironică: „... că-s plin de noroc ca broasca de păr.” (I. Creangă) „Spiritul de indiferență al ministrului avea cinismul unui vizitiu de dric, care-și trage mortul dinaintea cârciumei ca să bea un șpriț.”( T. Arghezi) - eufemism
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un adverb: „În aer rumene văpăi...” „Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc, himeric...” (M. Eminescu) - interogație - figură de stil constând În adresarea unei Întrebări unui auditoriu, nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o idee: „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni / Ie rușine omenirii să vă zică vouă oameni.” (M. Eminescu) - invocație - o rugăciune adresată unei muze, unei divinități pentru a-i cere inspirație: „Sfinte Petre!... Sfântă Ana!... Mucenice Spiridoane
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de similitudine: „O, nu, moșule, nu crede! Așa fost-au totdeauna Că de cel gonit se leagă clevetirea și minciuna.” (B. P. Hasdeu) GENURILE LITERARE GENUL LIRIC Genul liric cuprinde operele literare În care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. În genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici asociative, creând un univers sugestiv ce se adresează sensibilității cititorului. Lirismul este genul discursului subiectiv, exprimă sentimentele prin intermediul figurilor de stil
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conțin exclamații ori chemări. Imnul este un cântec de preamărire a divinității, conține cuvinte de importanță națională și are un caracter solemn. GENUL EPIC Genul epic cuprinde totalitatea creațiilor populare sau culte În care autorul Își exprimă În mod indirect gândurile, ideile și sentimentele. Și În genul epic popular, dar mai ales În cel cult, naratorul povestește o Întâmplare ori evenimente puse pe seama personajelor. Opera epică populară sau cultă se definește prin aceea că gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt puse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
autorul Își exprimă În mod indirect gândurile, ideile și sentimentele. Și În genul epic popular, dar mai ales În cel cult, naratorul povestește o Întâmplare ori evenimente puse pe seama personajelor. Opera epică populară sau cultă se definește prin aceea că gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt puse În mod deliberat pe seama personajelor și acțiunii. Structura operelor epice. Subiectul operei epice are următoarele momente: Expozițiunea precizează spațiul, timpul și personajele.. Intriga este momentul când se declanșează conflictul Între personajele narațiunii. Desfășurarea acțiunii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung la oamenii Încă tineri, cum e mama. Bunica este păstrătoarea acestor practici, „o ști vrun leac ea doară”, pe când „mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina.” Dincolo de aceste date elemntare, Heliade vede o relație a omului cu universul, cu forțele supranaturale În fața cărora reacția lui stă sub semnul neputinței. Cea de a doua secvență poetică e un pastel rustic al Înserării, se pare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
privește din exterior spre interior, lăsându-se unei beții necunoscute. Este descoperită aici o beție a liniștii, dincolo de orice trăire comună, una posibilă doar la sufletele celor aleși. Raporul omului cu natura este pus sub semnul unei melancolii provocată de gândul morții. Omului nu-i este dată veșnicia cu atributele ei esențiale, ci „marea trecere”; ea Începe odată cu nașterea și sfârșește iremediabil cu moartea. Atributul fundamental al morții este liniștea pe care omul Începe s-o Încorporeze organic În ființa sa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
m-ai găsit, zâmbindu-mi, că prea naiv eram Când ți-am șoptit poeme de bunul Francis Jammes. Iar când În noapte câmpul fu lac Întins sub lună Și-am spus „Balada lunei” de Horia Furtună, M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist, Și ți-am părut romantic și poate simbolist. Și cum ședeam... departe, un clopot a sunatAcelași clopot poate - În turnul vechi din sat... De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat.” Poezia „Aci sosi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]